Bugetul cetățeanului, 2016

Continuăm tradiția noastră anuală de a cere dezbatere pe proiectul de buget al Capitalei. Anul acesta, PMB a publicat proiectul cu 30 de zile întârziere și doar cu o zi înainte de termenul de 12 februarie când legea spune că toate bugetele locale trebuie aprobate. Analiza noastră privind proiectul o găsești aici iar mai jos poți citi solicitarea trimisă săptămâna asta Primăriei Municipiului București. Domnule Primar General, Asociația Funky Citizens își manifestă prin prezenta solicitare interesul față de procedura de consultare publică cu privire la Proiectul de buget al Municipiului București pe anul 2024. De-a lungul timpului, ne-am făcut cunoscută poziția cu privire la administrație publică deschisă și transparentă, care să mizeze pe implicarea cetățenilor și care să demonstreze constant responsabilitatea față de comunitate.  Proiectul de buget al Municipiului…

România a intrat în 2026 fără buget. Aproape patru luni țara a funcționat pe pilot automat: nicio investiție nouă, nicio planificare reală, administrațiile locale blocate în așteptarea bugetului de stat. Când proiectul de buget a ajuns în sfârșit în Parlament, pe 13 martie, totul a mers pe repede-înainte: trei zile pentru depunerea amendamentelor (cu tot cu weekend), cinci zile pentru raportul comisiei, iar votul final pe 20 martie, în plenul celor două Camere. Sute de amendamente, votate în ritmul a câte un articol sau chiar un capitol la 30 de secunde.  Ministerul Finanțelor Publice nu a răspuns la cererea noastră pentru organizarea unei dezbateri publice pe proiectul de buget. Nu că ne-am fi așteptat neapărat la un răspuns afirmativ, dar absența oricărui răspuns e și un simptom în sine – nu avem o igienă a transparenței instituționale nici măcar…

Rezultatele celei mai recente ediții a studiului Open Budget Survey au fost lansate astăzi în cadrul unui eveniment online. Acest studiu este realizat o dată la doi ani de către organizația International Budget Partnership.

În iulie 2025, ultima lună înainte de intrarea în vigoare a primului pachet de măsuri fiscale de austeritate, să faci o supă rădăuțeană pentru 4-6 persoane costă 62,40 de lei. La finalul lunii martie 2026, același coș de ingrediente a ajuns la 90,01 lei – o creștere de 27,61 de lei, adică aproape 44% în opt luni. Cele mai mari scumpiri față de iulie 2025 se văd la puiul întreg (de la 17,06 la 29,35 lei), smântâna pentru gătit (de la 7,87 la 17,72 lei) și ardeiul gras roșu (de la 4,36 la 7,79 lei). Dacă ritmul mediu de creștere se menține, până în iulie 2026 – la exact un an de la adoptarea primului pachet de măsuri de austeritate – prețul ar putea depăși 100 de lei.  …

Pentru că ținem tare la mult la transparență, mai ales când vine vorba de cheltuirea banului public (inclusiv cel european), am contribuit la prima analiză făcută de noua coaliție Open Procurement EU. De asemenea, în calitate de co-autori ai portalului pan-european de achiziții publice Tenders.Guru, am contribuit și la o serie de recomandări detaliate pentru o mai bună transparență a achizițiilor legate de redresare și reziliență – o puteți citi aici (în engleză).

Aceasta este cea de a treia din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar. A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. În cea de a treia parte a ghidului, colega noastră Diana prezintă exemple concrete de bugete publice locale, le examinează și le disecă într-o amplă lecție de anatomie bugetară. Explică specificațiile și exemplifică situațiile în care bugetele publice…

Pe 29 iunie 2023, a fost aprobata rectificarea bugetului Primăriei Generale a Municipiului București. Rectificarea bugetară prevede sume mai mari atât pentru secțiunea de venituri, cât și pentru secțiunea de cheltuieli ale bugetului PMB și ale instituțiilor aflate în subordinea primăriei. Colega Diana a citit modificările și a făcut o analiză a lor. Încurajăm un Ctrl+F pentru a găsi mai ușor linia bugetară sau instituția care vă interesează. Ghidul face parte din proiectul „Dezvoltarea capacității de advocacy a ong în politicile fiscale și bugetare”. Proiect derulat de Funky Citizens cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. „Lucrăm împreună…

Am participat astăzi, 23 august (sic!) 2021 la dezbaterea organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei privind proiectul de Ordonanță de Urgență pentru aprobarea Programului Național de Investiţii „Anghel Saligny”. Acest program, estimat la 50 de miliarde de lei, ar trebui să ajute la dezvoltarea comunităților locale în perioada 2021-2028. În fapt, deși nevoia de investiție este un reală și este necesară o intervenție, programul a fost făcut pe genunchi, este nedetaliat și lasă loc unor abuzuri și politizări care cu siguranță nu vor scoate comunitățile locale din sub-dezvoltare. Solicităm MDLPA și Guvernului să nu adopte prin Ordonanță de urgență un program atât de important, cu atât mai mult cu cât acesta oricum nu pare a putea fi operaționalizat mai devreme de finalul anului. Credem că adoptarea unui…

Primele șapte luni ale anului s-au încheiat cu un deficit bugetar de –4,02% din PIB (-71,04 miliarde lei), aproape dublu față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut (-2,4% din PIB, respectiv –38,59 mld lei). Având în vedere ritmul accelerat de cheltuire a banilor de la bugetul de stat, ținta anuală de –5% din PIB pare puțin probabil de a fi respectată. De altfel, am avertizat încă din luna martie faptul că bugetul de stat se află într-un ritm record de adâncire a diferențelor dintre gradul de încasare al veniturilor și ritmul de cheltuire a banilor disponibili. Noile măsuri fiscal-bugetare propuse prin Ordonanța de Urgență promit să readucă deficitul la „nivel rezonabil” până la finalul anului, prin limitarea cheltuielilor cu bunuri și servicii, eșalonarea unor plăți salariale,…

Autor: Mike Drulă În iulie 2025, înainte de intrarea în vigoare a primului pachet de măsuri de austeritate, să faci o supă rădăuțeană (4–6 porții) costa, în medie, puțin peste 62 de lei. La finalul lunii ianuarie 2025, costul a ajuns la 84,98 lei. A trecut deja jumătate de an de la aplicarea primelor măsuri de austeritate, iar efectul lor asupra vieții de zi cu zi este vizibil cu ochiul liber. Totuși, datele arată și o temperare a creșterilor spre finalul anului, cel puțin în cazul ingredientelor pe care le-am monitorizat pentru o simplă ciorbă rădăuțeană.  Deficitul uriaș cu care ne confruntăm astăzi nu a apărut peste noapte și nu ar fi trebuit să fie o surpriză pentru autorități. Este rezultatul direct al deciziilor fiscale iresponsabile din ultimul deceniu. Prețul…

Poate nu-ți pasă că Guvernul nu reușește să potolească deficitul, mai ales când nu-ți plac politicienii care-l conduc. Dar probabil îți va păsa ce măsuri vor lua pentru a-l reduce.

Stimate domnule Primar, Asociația Funky Citizens își arată interesul față de procedura de consultare publică cu privire la Proiectul de buget al Municipiului București pe anul 2022. Pe lângă sesizările, observațiile și punctele de vedere care pot fi transmise în varianta scrisă, credem că organizarea unei dezbateri publice pe această temă e la fel de necesară. Acest proiect are un impact substanțial asupra vieții cetățenilor acestui oraș, drept pentru care o deliberare cât mai largă, cu cât mai mulți factori sociali, este extrem de importantă. Așadar, în temeiul articolului 8 b) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale privind obligativitatea dezbaterii publice a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia, dar şi în baza art. 39 (3) al aceleiaşi legi („locuitorii unităţii administrativ-teritoriale pot depune contestaţii privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la…

Proiectul bugetului de stat pe 2026 a fost publicat la 10 martie – cu aproape patru luni întârziere și după mai mult de două luni de la începutul anului fiscal. România a funcționat între timp cu regula provizorie de 1/12: nicio investiție nouă nu a putut fi demarată, administrațiile locale nu au putut planifica, iar primarul Bucureștiului a avertizat public că orașul riscă intrarea în incapacitate de plată. Întârzierea în sine este un eșec de guvernanță care merită atenție cel puțin egală cu cifrele din buget.  Bugetul țintește un deficit de 135,7 miliarde lei (în jur de 6,2% din PIB), în scădere de la un deficit preliminar de 7,7% în 2025 și de 9,3% în 2024 – cel mai mare din UE. Veniturile totale sunt estimate la 391,7 miliarde lei, iar cheltuielile la 527,4 miliarde lei (credite…

La finalul primelor două luni din 2025, am atins deja aproape un sfert din ținta de deficit asumată pentru întregul an. Deficitul bugetar a ajuns la –1,58% din PIB. România a avut un deficit mai mare în această perioadă doar în 2024 (-1,64% din PIB).   Veniturile  Încasările până la finalul lunii februarie au fost de 89,66 miliarde lei, în creștere cu numai 3,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. În raport cu PIB-ul, veniturile sunt chiar mai mici decât în 2024 (4,7% din PIB față de 4,9%). Pentru întregul an, Guvernul estimează venituri totale de 667 miliarde lei – adică o creștere de peste 16% față de încasările din 2024. Ritmul actual sugerează că aceste estimări vor fi greu de atins fără măsuri suplimentare, însă este încă prea…

Avem peste 6000 de unități de învățământ preuniversitare de stat. Educația e unul dintre cele mai importante servicii publice ale unui stat, societatea nu se poate dezvolta fără ea. E important să știm cum e finanțată și unde se duc banii. În ultimul an am lucrat la o amplă cercetare despre finanțarea învățământului de stat, unde am analizat date din ultimii 7 ani, pentru o viziune mai amplă a ceea ce înseamnă finanțarea educației și cum a evoluat (sau nu) aceasta. Poți citi întreaga cercetare aici: