După ce am încheiat anul 2024 cu un deficit ce a depășit nu doar ținta de -5% din PIB asumată inițial ci și ținta rectificată de -6,94, prima execuție bugetară publicată anul ăsta ne pune deja semne de întrebare. Începând cu anul acesta, Guvernul ar trebui să înceapă implementarea măsurilor propuse în Planul Bugetar-Structural pe Termen Mediu al României (PBSTM) ce ar reduce treptat deficitul propunând ca acesta să nu depășească -2,5% din PIB până în 2031.
Guvernul a fost mai realist de data asta, ținta inițială de deficit bugetar pentru anul 2025 fiind de -7,04. Anul trecut, deficitul a ajuns la –8,65%, un record care a fost depășit de România numai în anul pandemic 2020 când deficitul la final de an a fost -9,61.
Ca să ajungem la o situație economică stabilă, vor fi necesare niște măsuri stricte, și uneori nepopulare, și va fi și mai dificilă din cauza ultimelor ratinguri nefavorabile pe care le-a primit România. Ne referim, în primul rând, la agenția de rating Fitch, care ne-a acordat la finalul anului trecut un rating negativ, dar și la clasarea noastră pentru prima dată ca regim hibrid și nu democrație cu defecte (flawed democracy) în Indicele Democrației (Democracy Index) al Economist Intelligence Unit. Cum ne afectează tipul ăsta de ratinguri? Fac ca România să nu mai fie, de exemplu, un teritoriu stabil pentru investiții externe, iar economia noastră fiind una destul de slabă în acest moment, nu se poate susține doar din fonduri proprii, fără investiții și împrumuturi externe.
În acest peisaj instabil, bugetul de stat pentru 2025 a fost adoptat din nou pe „repede înainte”, fiind publicat pe 31 ianuarie, mult după termenul legal, și dezbătut mult prea puțin.
Cum arată prima lună de execuție bugetară?
Deficitul bugetar la prima execuție este –0,58% din PIB și este, istoric, cel mai mare pentru luna ianuarie. Creșterea costurilor cu dobânzile, alături de cheltuielile sociale, continuă să pună presiune asupra bugetului României.
În ianuarie 2025, statul a cheltuit mai mult față de anul trecut, însă asta fără a avea și o creștere corespunzătoare a veniturilor. Ajungem în felul ăsta ca reducerea deficitului să fie dificilă fără ajustări suplimentare. Deși datele se pot schimba pozitiv în următoarele luni, ultimii ani ne arată cum bugetul mai degrabă se deteriorează decât să se redreseze, odată cu trecerea lunilor.
Veniturile încasate în prima lună a anului au acoperit numai 80,9% din cheltuieli, față de 85,72% în 2024, respectiv 90,8% în 2023.
Veniturile scad
România a cheltuit cu 2,48 miliarde lei mai mult în ianuarie 2025 decât în ianuarie 2024, înregistrând totuși o ușoară scădere raportată la PIB (3,1% în 2024, respectiv 3% în 2025). Creșterea cheltuielilor este vizibilă pentru mai multe categorii, inclusiv în cheltuielile cu personalul, bunuri și servicii sau cu dobânzile.
Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost direcționată către cheltuielile curente, care au însumat 55,26 miliarde lei (2,9% din PIB), fiind mai mari cu 10% față de cheltuielile curente din aceeași perioadă a anului trecut.
Cele mai mari creșteri față de aceeași perioadă a anului trecut (în valori nominale) sunt cele cu asistența socială (+2,53 miliarde lei), cele pentru personal (+2,19 miliarde) și cheltuielile cu dobânzile (+2,19 mld).
În prima lună a anului s-au cheltuit mai puțini bani pentru investițiile cu finanțare națională, numai 2,67 miliarde lei, înregistrând o scădere de –49,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.
În prima lună a anului s-au cheltuit mai puțini bani pentru investițiile cu finanțare națională, numai 2,67 miliarde lei, înregistrând o scădere de –49,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, cheltuielile de investiții rămân mari, prin comparație cu alți ani anteriori. De exemplu, în 2023 și 2022 se investiseră puțin peste 0,6 miliarde lei în prima lună a anului, iar în 2021 investițiile din fonduri naționale erau de 1 miliard de lei, sub jumătate față de cheltuielile din acest an.