Context: Moștenirea unui buget nerealist
Rectificarea bugetară pentru 2025, publicată pe 29 septembrie, reprezintă mai degrabă un exercițiu de urgență decât o viziune coerentă asupra viitorului economic al țării. Guvernul actual, format în iunie 2025 după alegerile prezidențiale reluate după cele anulate din decembrie 2024, a preluat un buget votat în grabă de administrația anterioară – un buget construit pe premize optimiste care s-au dovedit rapid nerealiste. Creștere economică de 2,5%? Încasări robuste din TVA? Deficit sub 7%? Toate aceste cifre au fost dezmințite brutal de realitate încă din primele luni ale anului.
Deficitul a crescut la peste 8,4% din PIB, iar previziunile inițiale de creștere economică au fost revizuite drastic în jos, de la 2,5% la mai curând ceva în jurul a 1%. În primele opt luni ale anului, deficitul a ajuns la peste 86 miliarde lei, menținându-se la puțin peste 4,5% din PIB. Astfel, rectificarea bugetară diminuează veniturile bugetului de stat cu 1,8 miliarde lei și majorează cheltuielile (credite bugetare) cu 23,3 miliarde lei, adâncind deficitul preconizat cu 25,16 miliarde lei.
Această rectificare nu este rezultatul unei strategii clare de reformă. Este un buget de avarie – o colecție de ajustări necesare pentru a acoperi cheltuieli subestimate, pentru a absorbi fonduri europene, și pentru a evita un dezastru fiscal. Trista ironie: discuțiile despre reforme structurale – despre eficientizarea aparatului de stat, despre digitalizare, despre modernizarea administrației fiscale – au rămas la stadiul de promisiuni.
De ce am ajuns aici? Realitatea politică a bătut realitatea economică.
Guvernul actual a promis o serie de pachete de consolidare fiscală, inclusiv reforme structurale privind pensiile speciale, restructurarea companiilor de stat sau reformarea administrației locale și centrale, pentru a avea un aparat bugetar mai suplu. Dar la momentul acestei rectificări bugetare, majoritatea măsurilor „grele”, cu impact bugetar semnificativ, sunt încă în faza de negociere politică sau așteaptă un răspuns de la Curtea Constituțională.
Chiar și FMI, în vizita sa recentă din septembrie, a avertizat că măsurile adoptate pentru 2025-2026, chiar implementate complet, vor reduce deficitul insuficient, departe de ținta de 3% din PIB. Cu alte cuvinte, dacă nu facem ceva reforme structurale, și în cel mai optimist scenariu, drumul către consolidare fiscală e lung și anevoios.
România se află de aceea într-o situație paradoxală: pe de o parte, măsurile de austeritate adoptate deja – înghețarea salariilor și pensiilor, creșterea TVA – au fost considerate un pas important, însă un pas important mai curând pentru cetățeni și companii, nu și pentru stat. Acest lucru este important pentru că măsurile vin cu un cost economic și social semnificativ, care nu este dublat de un efort similar pe partea guvernamentală.
Veniturile scad cu aproape 2 miliarde de lei
Veniturile preconizate în bugetul de stat pentru anul 2025 se reduc cu 1,8 miliarde lei în urma rectificării bugetare. Dacă la începutul anului erau estimate încasări totale de 357,35 miliarde lei, noua proiecție coboară această valoare la 355,5 miliarde. Până la sfârșitul lunii august (cea mai recentă execuție bugetară) au fost colectate 213,79 miliarde lei, adică puțin peste 60% din noua țintă anuală.
Reducerea veniturilor evidențiază atât supraestimarea inițială făcută de Guvern și Ministerul de Finanțate, cât și riscurile suplimentare asupra deficitului, în condițiile în care cheltuielile cresc semnificativ odată cu rectificarea bugetară. Totodată, ajustarea în jos a veniturilor ridică semne de întrebare privind capacitatea statului de a colecta resursele bugetare prognozate. Cele mai semnificative diminuări se regăsesc la categoria veniturilor curente, care reprezintă principala sursă de finanțare a bugetului de stat.
Cum se modifică componența veniturilor
Rectificarea bugetară preconizează venituri curente mai mici cu 3,47 miliarde lei, față de alocările de la început de an. Bugetul veniturilor scade însă, per total, cu numai 1,8 miliarde lei, datorită granturilor PNRR, din care ar urma să se ramburseze aproape 2,2 miliarde lei în plus față de sumele incluse în legea bugetului de stat, aprobată la începutul acestui an. Cresc, de asemenea, veniturile din capital (+0,26 miliarde), însă scad sumele primite de la Uniunea Europeană, în contul plăților efectuate anterior și prefinanțărilor (-0,8 miliarde).
Veniturile curente rămân principala sursă de finanțare a statului român, al căror buget scade cu 3,47 miliarde lei în rectificare, după cum urmează:
- -0,45 miliarde lei din venituri fiscale;
- -0,77 miliarde lei din contribuțiile de asigurări;
- -2,24 miliarde lei din venituri nefiscale.
Deși noua propunere bugetară pentru veniturile fiscale se află în scădere1, Guvernul preconizează că va încasa cu 1,7 miliarde lei mai mult (decât estimarea de la început de an de 234,1 miliarde lei) din impozitele pe venit, profit și câștiguri din capital. Această creștere este datorată, în principal, impozitului pe venit de la persoane fizice, din care statul ar urma să încaseze mai mult cu 1,68 miliarde lei decât preconizase la începutul anului. Cea mai importantă creștere o reprezintă sumele încasate din impozitul pe venituri din dividende (+2,28 miliarde lei). Totodată, remarcăm o creștere considerabilă în impozitul încasat de la persoane juridice, mai precis: impozitului pe dividende (+0,68 miliarde lei) și impozitul pe venitul microîntreprinderilor (+0,54 miliarde).
Tot în contul veniturilor fiscale, impozitele și taxele pe bunuri și servicii vor aduce cu 2,34 miliarde mai puțini lei la bugetul se stat, decât prevederile inițiale (170,23 miliarde). Cea mai mare parte a acestei scăderi este cauzată de sumele încasate din TVA, care scad cu –1,94 miliarde lei. Astfel, statul ar urma să încaseze, până la finalul acestui an, 134,14 miliarde lei din TVA (față de 136,08 prevăzute inițial).
Să recapitulăm situația, pentru că merită: începând cu 1 august 2025, românii plătesc TVA majorat – măsurile fiscale de reducere a deficitului bugetar au presupus, printre altele, creșterea cotelor de TVA la 21%, respectiv 11%. Până la cea mai recentă execuție bugetară (august 2025), statul a încasat 65,85 miliarde lei din taxa pe valoare adăugată, adică sub jumătate (49,09%) din noua previziune bugetară. Deși de la începutul lunii august plătim mai mult pe bunuri și servicii, impactul asupra bugetului de stat se va vedea abia în execuția pe luna septembrie. Cu toate acestea, există riscul ca majorarea cotelor de TVA să nu fie suficientă pentru atingerea acestei ținte, atâta timp cât aceasta, alături de celelalte măsuri fiscal-bugetare și de inflație, au impact negativ asupra consumului. În prima jumătate a anului 2025, contribuția consumului final efectiv total la creșterea PIB a fost de 0,4pp, în timp ce în anul 3024, contribuția consumului a fost de 3,8pp. Acest lucru reprezintă o încetinire bruscă a consumului. Ajustarea veniturilor din TVA în rectificarea bugetară este, cel mai probabil, realistă, fix bugetul construit pe previziuni mult prea optimiste fiind cel care a dus la adâncirea și mai abruptă a deficitului bugetar, nepermițând o ajustare corectă a cheltuielilor și nici previzibilitate realistă asupra acestuia.
Cea mai drastică scădere a veniturilor curente este reprezentată, însă, de veniturile nefiscale. Noul buget, mai mic cu 2,24 miliarde lei față de prevederile de la începutul anului, ajunge la 24,57 miliarde lei. Impactul principal asupra acestei reducere îl au veniturile din proprietate, mai precis veniturile din dividende (-1,69 miliarde lei).
Unde sunt reformele promise?
În timpul campaniei pentru formarea guvernului de coaliție, în discuțiile cu Comisia Europeană, și în declarațiile publice repetate, s-a vorbit mult despre „reforme structurale”. Guvernul a semnalat intenția de a adopta pachete suplimentare de măsuri până la finalul anului 2025, incluzând reformarea pensiilor speciale, restructurarea companiilor de stat ineficiente, și modernizarea administrației locale. Toate aceste reforme ar putea genera economii semnificative pe termen mediu și ar îmbunătăți eficiența sectorului public.
Dar la momentul rectificării bugetare din septembrie, aceste reforme nu erau încă adoptate. Rectificarea reflectă în principal nevoia de a acoperi cheltuieli deja existente și de a evita un dezastru imediat, fără să abordeze problemele structurale care au dus la această situație. Este ca și cum ai pune un plasture pe o rană deschisă, fără a trata infecția de dedesubt.
Importanța accelerării reformelor structurale pentru a întări eficiența statului și pentru a debloca fondurile europene angajate este extrem de importantă acum. Absorția fondurilor europene ar putea compensa parțial impactul negativ al austerității, stimulând investițiile în infrastructură și modernizare. Dar pentru a accesa aceste fonduri, România trebuie să îndeplinească condițiile impuse – inclusiv reformele structurale care lipsesc încă din ecuație.
De parcă buba fiscală nu ar fi suficient de mare, România riscă să piardă și accesul la miliarde de euro din fonduri europene dacă nu îndeplinește reformele promise. În 2024, țara noastră a primit doar 288 milioane euro din PNRR, față de o țintă de 3,6 miliarde euro, tocmai pentru că nu a îndeplinit condițiile necesare. Comisia Europeană a înghețat complet plățile PNRR în decembrie 2024, după ce Parlamentul a diluat reformele pensiilor. Fără reforme reale, banii europeni rămân blocați.
Cheltuielile cresc cu 24,66 miliarde lei
Rectificarea bugetară are un impact negativ asupra deficitului statului. În timp ce veniturile scad ușor (-1,8 miliarde lei), cheltuielile totale2 cresc considerabil, cu 24,66 miliarde lei (credite bugetare), respectiv 16,71 miliarde lei (credite de angajament). Cheltuielile din bugetul de stat sunt majorate, în rectificare, cu 23,35 miliarde lei (credite bugetare), respectiv 14,99 miliarde lei (credite de angajament). Dacă în legea bugetului de stat, prevederile pentru anul 2025 erau de 499,58 miliarde lei, rectificarea crește bugetul cheltuielilor la 522,93 miliarde.
În analiza cheltuielilor ne concentrăm îndeosebi asupra creditelor bugetare, pentru că ele arată banii care pot fi cheltuiți efectiv în anul în curs. Creditele de angajament, în schimb, arată până la ce valoare poate statul să semneze contracte sau să își asume obligații financiare, chiar dacă plățile nu se fac imediat, ci în anii următori.
Noua componență a cheltuielilor bugetului de stat
Cheltuielile curente cresc:
- +25,4 miliarde lei credite bugetare (476,15 miliarde → 501,57 miliarde lei);
- +17,21 miliarde lei credite de angajament (660,17 miliarde → 677,4 miliarde lei).
Până la finalul lunii august, cheltuielile curente din bugetul de stat au ajuns la 289,5 miliarde lei, reprezentând 57,7% din noua propunere bugetară.
Cheltuielile de capital scad:
- -2,06 miliarde lei credite bugetare (21,85 miliarde → 19,78 miliarde lei);
- -2,22 miliarde lei credite de angajament (84,6 miliarde → 82,36 miliarde lei).
Până la finalul lunii august, cheltuielile de capital efectuate din bugetul de stat reprezintă 13,33 miliarde lei (67,4% din bugetul rectificat).
Ironia situației: în timp ce toată lumea vorbește despre nevoia de investiții pentru creștere economică, cheltuielile de capital sunt tăiate, în timp ce cheltuielile curente – în special dobânzile la datoria publică – explodează. Este un cerc vicios în care am ajuns tocmai pentru că debandada fiscal-bugetară nu a fost ținută în frâu, iar dobânzile la care ne împrumutăm pentru cheltuielile curente sunt foarte ridicate.
Cheltuielile curente – buget de stat
Cheltuielile curente din bugetul de stat urcă, în rectificarea bugetară, la 501,57 miliarde lei. Cea mai semnificativă creștere este alocată pentru dobânzi, al căror buget crește cu peste 30% (+12,08 miliarde lei) față de prevederile de la începutul anului (40,1 mld → 52,2 mld lei). Până la finalul lunii august, din bugetul de stat s-au cheltuit 32,14 miliarde lei pentru dobânzi (61,5% din noul buget). Această sumă se apropie considerabil de cheltuielile pentru dobânzi efectuate din bugetul de stat pe întreg anul 2024 (34,8 miliarde lei) și depășesc cheltuielile anuale din 2023 (28,56 miliarde lei).
Alte cheltuieli curente care suferă majorări semnificative:
- +5,37 mld lei (+34,7%) – împrumuturi PNRR (15,46 mld → 20,83 mld lei). Până la finalul lunii august, statul a cheltuit 12,87 miliarde lei aferente componentei de împrumut a PNRR.
- +4,34 mld lei – Transferuri între unități ale administrației publice (85,04 mld → 89,37 mld lei);
- +3,34 mld lei – asistența socială (72,87 mld → 72,2 mld lei);
- +2,77 mld lei – proiecte din fonduri nerambursabile aferente PNRR (31,7 mld → 34,46 mld lei).
Anul acesta, cele mai mari cheltuieli efectuate din bugetul de stat au fost, lunar, reprezentate de costurile pentru personal. Până la finalul lunii august, cheltuielile de personal au urcat la 60,7 miliarde lei. Bugetul pentru personal crește, în rectificarea bugetară, cu numai 0,69 miliarde. Astfel, alocările totale pentru personal cresc anul acesta la 90,48 mld lei (de la 89,78). Prin comparație, în 2024, din bugetul de stat, s-au cheltuit 89,4 miliarde lei pentru personal. De asemenea, bugetul pentru bunuri și servicii crește cu numai 0,32 miliarde lei, ajungând la 13,5 miliarde pentru tot anul. Până la finalul lunii august, pentru bunuri și servicii s-au cheltuit 8,44 miliarde lei din bugetul de stat.
Deși majoritatea categoriilor bugetare aferente cheltuielilor curente beneficiază de un buget majorat în rectificare, se remarcă o tăiere semnificativă pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile: -3,97 miliarde lei (62,68 mld → 58,71 mld lei).
Componența bugetului pe domenii
Alocarea pe domenii a fondurilor din bugetul de stat suferă, de asemenea, modificări în rectificare.
Bugetul pentru domeniul autorităților publice și acțiunilor externe crește cu 3,95 miliarde lei (67,67 mld → 71,62 mld lei). Această majorare se datorează în special creșterii bugetului pentru finanțarea nerambursabilă din PNRR (+5,09 mld lei). Cheltuielile de personal scad cu 0,2 miliarde, iar cele pentru bunuri și servicii cu 0,05 miliarde lei.
O altă creștere semnificativă se remarcă în cazul domeniului asigurărilor și asistenței sociale, al cărui buget crește cu 2,6 miliarde (76,98 mld → 79,58 mld). Această majorare este determinată, în principal, de asistența socială (pensii): +3,34 mld lei.
Cea mai drastică scădere o înregistrează domeniul sănătății, pentru care se alocă mai puțin cu 2,3 miliarde lei din bugetul de stat (24,2 mld → 21,9 mld lei). Noul buget pentru sănătate prevede cheltuieli mai mici pentru:
- proiectele cu finanțare nerambursabilă PNRR: -1,4 mld lei (6,34 mld → 4,94 mld)
- proiectele cu finanțare din FEN: -1 mld lei (1,7 mld → 0,7 mld lei)
- Programele cu finanțare rambursabilă: -0,3 mld (0,7 mld → 0,4 mld lei)
- Cheltuieli de personal: -0,02 mld lei (2,83 mld → 2,81 mld lei).
În schimb, cheltuielile cu bunuri și servicii alocate din bugetul de stat pentru domeniul sănătății cresc cu 0,3 mld lei (5,41 mld → 5,71 mld lei), iar fondurile pentru transferuri între unități ale administrației publice se majorează cu 0,13 mld.
A doua cea mai mare scădere o înregistrează domeniul transporturilor, care ajunge la un buget de 40,45 miliarde lei (-1,93 mld) pentru anul 2025. La fel ca în cazul sănătății, scăderea este determinată în special de cheltuielile pentru proiecte finanțate din FEN (-1,5 mld lei), respectiv proiecte aferente granturilor PNRR (-1,5 mld).
Bugetul pentru domeniul apărării scade cu 0,48 miliarde lei. Această scădere este determinată de micșorarea fondurilor pentru investiții cu -1,57 mld lei, în timp ce cheltuielile curente cresc (+1,02 mld lei pentru personal; +71,5 mld lei pentru transferuri).
În urma rectificării bugetare, deficitul urmează să se adâncească cu 25,16 miliarde lei. Dacă la începutul anului ținta de deficit pentru bugetul de stat era de –142,22 miliarde lei, rectificarea bugetară îl plasează la 167,38 miliarde lei. Până la finalul lunii august, deficitul înregistrat la nivelul bugetului de stat a fost de -88,8 miliarde lei. Deficitul real, la nivel de buget general consolidat, a fost de 86,35 miliarde, reprezentând 4,54% din PIB.
Instituțiile centrale cu cele mai mari modificări în rectificarea bugetară
Rectificarea bugetară aduce majorări semnificative (peste 1 miliard lei) pentru cinci ministere. Aceste modificări reprezintă aproape jumătate din totalul de cheltuieli suplimentare, prevăzute în rectificarea bugetară. Sumele alocate pentru aceste instituții sunt detaliate în ordine descrescătoare, după cum urmează:
- +5,51 miliarde lei – Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (96,11 mld lei → 101,61 mld lei)
- +2,47 miliarde lei – Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (21,66 mld → 24,13 mld lei)
- +1,22 miliarde lei – Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (25,78 mld → 27 mld lei)
- +1,19 miliarde lei – Ministerul Energiei (15,27 mld → 16,46 mld lei)
- +1,06 miliarde lei – Ministerul Educației și Cercetării (64,81 mld lei → 65,87 mld lei)
Bugetul pentru Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale ajunge la 101,62 miliarde lei (+5,51 miliarde). Modificările principale presupun majorarea cu 3,73 miliarde lei a bugetului pentru transferuri între unități ale administrației publice și suplimentarea cu 2,52 miliarde lei a bugetului pentru asistența socială. Principalele tăieri de cheltuieli sunt reprezentate de: proiectele cu finanțare din FEN (-0,4 mld), proiectele din finanțare nerambursabilă PNRR (-0,3 mld), cheltuielile de personal (-0,02 mld lei).
Pentru Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației se alocă 2,47 miliarde lei în plus față de prevederile de la începutul anului (21,66 mld → 24,13 mld lei). Prin rectificarea bugetară, cresc fondurile alocate pentru proiectele finanțate prin împrumuturi din PNRR cu +1,5 miliarde lei – o creștere semnificativă, având în vedere că bugetul inițial prevedea cheltuieli de 0,16 miliarde. Noua alocare aduce această linie la 1,66 miliarde lei. O altă creștere importantă pentru acest minister o reprezintă sumele alocate pentru transferuri între unități ale administrației publice (+1 mld lei). Pe de altă parte, cheltuielile de capital scad cu 0,02 miliarde.
Noul buget al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale ajunge la 27 miliarde lei, după creșterea de 1,22 miliarde alocată în rectificarea bugetară. Principala modificare o reprezintă suplimentarea fondurilor pentru proiecte cu finanțare din Fonduri Externe Nerambursabile (+1,89 mld lei), al căror nou buget este de 15,4 miliarde.
Pentru Ministerul Energiei se alocă în plus aproape 1,2 miliarde lei. Acești bani sunt destinați aproape în totalitate (1 miliard) pentru subvenții, al căror nou buget ajunge acum la 2,5 miliarde lei.
Bugetul Ministerului Educației și Cercetării ajunge, în urma rectificării bugetare la 65,87 miliarde lei. Cea mai mare creștere o reprezintă granturile PNRR (+0,75 mld lei), al căror nou buget atinge 6,37 miliarde lei. Pentru bunuri și servicii se alocă, în plus, 0,34 miliarde, iar cheltuielile de personal se suplimentează cu 0,25 miliarde lei. În schimb, bugetul pentru proiecte finanțate din FEN scade cu 0,38 miliarde, ajungând astfel la 1,06 miliarde.
Rectificarea bugetară vine și cu tăieri majore de fonduri pentru trei ministere. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene rămâne cu un buget de 12,5 miliarde lei, după o scădere de 3,24 miliarde. O mare parte din aceasta este determinată de micșorarea cu 2 miliarde de lei a fondurilor pentru proiecte cu finanțare din FEN (8,33 mld → 6,33 mld lei). Scad, de asemenea, fondurile pentru asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR (-0,6 mld lei). Pentru Ministerul Sănătății, bugetul scade cu 2,66 miliarde lei (28,02 mld → 25,36 mld lei). Tăierea de fonduri se reflectă în special în bugetul pentru proiecte din fonduri europene, atât clasice (FEN), -1 mld lei, cât și PNRR (nerambursabil), -1,4 mld lei. Bugetul Ministerului Transporturilor scade la 41,4 miliarde lei, după o tăiere de 1,85 miliarde, determinată de scăderea sumelor alocate pentru proiectele cu finanțare FEN (-1,5 miliarde lei).
Ce înseamnă această rectificare pentru România
Rectificarea bugetară pentru 2025 este un document necesar, dar trist. Necesar, pentru că bugetul votat la începutul anului era complet deconectat de realitate. Trist, pentru că nu propune nicio viziune, nicio direcție clară pentru țară. Este un exercițiu tehnic de supraviețuire fiscală, nu o strategie de dezvoltare.
Deficitul va crește la 167,38 miliarde lei (față de ținta inițială de 142,22 miliarde lei). Până la finalul lunii august, deficitul înregistrat la nivelul bugetului de stat era deja de 88,8 miliarde lei, reprezentând 4,54% din PIB la nivel de buget general consolidat. Cu un deficit proiectat la peste 8,4% din PIB pentru întregul an 2025, România rămâne cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.
Problema fundamentală nu este doar dimensiunea deficitului, ci lipsa unei strategii clare pentru a-l reduce sustenabil. Măsurile de austeritate adoptate în iulie – înghețarea salariilor și pensiilor, creșterea TVA-ului – sunt doar primul pas. România va avea nevoie de ajustări fiscale suplimentare semnificative, iar aceste ajustări trebuie să vină atât din creșterea veniturilor, cât și din eficientizarea cheltuielilor – ceea ce înseamnă, inevitabil, reforme structurale.
Este timpul să trecem de la bugetele de avarie la o viziune coerentă pentru viitorul economic al României. Măsurile de urgență pot opri hemoragia, dar nu vindecă boala. Avem nevoie de:
- Reforme reale ale administrației publice, nu doar promisiuni
- Reorganizare prin regionalizare și descentralizare reală, atât pentru a îmbunătăți absorbția fondurilor europene, cât și pentru a reflecta realitatea demografică a țării
- Digitalizarea colectării fiscale pentru a crește veniturile fără să mărim taxele
- Restructurarea companiilor de stat pentru a reduce pierderile bugetare
- Investiții strategice, mai ales din fonduri europene, nu doar cheltuieli ad-hoc
- Predictibilitate fiscală, astfel încât cetățenii și companiile să poată planifica pe termen lung
Rectificarea bugetară ne arată unde suntem: într-un exercițiu de supraviețuire fiscală, fără o hartă clară către destinație. Poate că asta este tot ce se poate face la momentul actual, având în vedere moștenirea primită. Dar este trist – și periculos – să nu avem o direcție clară, ci doar cel mai mic numitor comun într-o coaliție de guvernare care pare că merge, uneori, cu frâna de mână trasă.