Propunerea de rectificare bugetară pentru anul 2024: semne mari de alarmare

Propunerea de rectificare bugetară¹ pentru anul 2024 reprezintă o nouă dovadă că trecem printr-o expansiune fiscală fără precedent în anii de după criza financiară. Aceasta ridică semnale de alarmă serioase cu privire la sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice și la respectarea principiilor fundamentale ale responsabilității fiscal-bugetare. Funky Citizens a analizat propunerea de rectificare în lumina ultimelor date privind execuția bugetară² și a analizei recente făcute de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European³. Privită în perspectivă, această abordare fiscală apare ca fiind imprudentă, riscantă și potențial dăunătoare pentru stabilitatea economică a României pe termen mediu și lung.  

Rectificarea din septembrie a bugetului de stat aduce o creștere de 25,68 miliarde lei pentru veniturile preconizate. Veniturile prevăzute inițial în legea bugetului de stat pentru anul 2024 însumau, la începutul anului, 308.204.963.000 lei (peste 308,2 miliarde lei), crescând, în urma rectificării bugetare, la 333.887.895.000 lei. Crește însă și bugetul cheltuielilor, cu 41,76 miliarde lei.  Cheltuielile asumate la începutul anului, în valoare de 404.238.052.000 lei, au crescut în urma rectificării bugetare la 446.004.804.000 lei.  

1. Deficit bugetar persistent și în creștere 

Rectificarea bugetară propune creșterea deficitului asumat de la 5% la 6,94% din PIB pentru 2024. După cum am avertizat și în analizele lunare precedente, dar și după cum se vedea în proiecția Comisiei Europene (6,9%), nivelul asumat de 5% era foarte puțin probabil de atins. Persistența unor deficite atât de mari contravine flagrant nu doar recomandărilor europene, ci și regulilor fiscale naționale. 

La finalul lunii iulie⁴, deficitul bugetar ajunsese deja la –4,02% din PIB. În ultimii 8 ani, numai deficitul din 2020, an pandemic, înregistra valori mai mari (-4,71% din PIB) în aceeași perioadă a anului, însă ținta de deficit pentru 2020 era considerabil mai mare (-9,14%) față de ținta de deficit din 2024. Deficitul bugetar (de –5%) asumat pentru anul 2024 atinsese, la finalul lui iulie, un grad de realizare de 80,4%, față de: 

• 55,22% în 2023; 

• 32,92% în 2022; 

• 40,53% în 2021; 

• 51,53% în 2020; 

• 38,6% în 2019. 

Având în vedere noua țintă de deficit bugetar (6,94%), gradul de realizare până la finalul lunii iulie 2024 ajunge la 57,92%, o valoare ceva mai realistă, dar peste nivelul anului 2023 și cu mult mai mare față de valorile înregistrate în perioada 2019-2022. 

Aceste niveluri ale deficitului sunt nesustenabile și pun în pericol stabilitatea fiscală pe termen lung a României. Este îngrijorător că, în loc să propună măsuri de consolidare, rectificarea actuală adâncește și mai mult deficitul.  

2.  Niveluri alarmante ale datoriei publice 

Datoria publică a României a depășit pragul critic de 50% din PIB, marcând o premieră îngrijorătoare în istoria recentă a țării. Proiectul de rectificare confirmă această cifră, asumând un nivel de 51.9% din PIB pentru 2024. Acesta este peste proiecția Comisiei Europene (50.9%), dar e posibil să fie chiar sub-estimat, având în vedere că ultimele cifre arată un nivel de 51.4% din PIB pentru iunie 2024⁵: 

• Iunie 2024: 51,4% din PIB (conform datelor naționale) 

• 2024: 50,9% din PIB (proiecție Comisia Europeană) 

• 2023: 48,8% din PIB 

• 2019: 35,1% din PIB 

Această creștere vertiginoasă a datoriei publice în doar câțiva ani reprezintă o amenințare gravă la adresa stabilității macroeconomice a României. Comisia Europeană avertizează că, în scenariile de bază, datoria publică ar putea atinge 103,1% din PIB până în 2034, o perspectivă alarmantă care subliniază urgența unei consolidări fiscale. 

Depășirea pragului de 50% expune țara la vulnerabilități semnificative în fața șocurilor externe și poate declanșa o reacție negativă din partea piețelor financiare internaționale. Este urgent ca guvernul să explice cum intenționează să inverseze această tendință alarmantă și să prezinte un plan credibil de consolidare fiscală pe termen mediu. De altfel, în conformitate cu noile reguli privind guvernanța economică⁶, România ar fi trebuit ca până la 20 septembrie să aibă un Plan fiscal-structural național pe termen mediu care să detalieze cum anume se va reașeza pe o traiectorie sustenabilă a datoriei și deficitului.  

Nivelul ridicat al datoriei publice poate cauza o creștere a costurilor de împrumut pentru țară, investitorii străini diminuându-și riscul mare de neplată a datoriilor prin creșterea dobânzilor de împrumut. Mai mult decât atât, creșterea datoriei publice poate declanșa măsuri de austeritate, precum tăieri de cheltuieli și creșteri de taxe, care ar putea afecta nivelul de trai al populației și ar putea încetini creșterea economică. De altfel, măsurile fiscal-bugetare pentru redresarea deficitului bugetar confirmă deja necesitatea unor astfel de măsuri, care se vor înăspri, cu siguranță, începând cu anul 2025 – post-electoral. 

3. Proces grăbit cu examinare limitată: o nouă fentare a transparenței 

Rectificarea bugetară este propusă prin ordonanță de urgență, o procedură care limitează semnificativ posibilitatea de examinare și dezbatere parlamentară. Mai mult, textul a fost supus dezbaterii publice joi, 19 septembrie 2024, urmând a fi adoptat deja la începutul săptămânii următoare. Acest proces grăbit ridică serioase îngrijorări privind transparența și responsabilitatea democratică: 

• Timpul insuficient pentru analiză: Parlamentul, societatea civilă și experții independenți nu au posibilitatea reală de a examina în detaliu și de a dezbate implicațiile acestei rectificări majore. 

• Lipsa consultărilor publice adecvate: Procesul accelerat eludează procedurile normale de consultare publică, limitând contribuția cetățenilor și al părților interesate în decizii care îi vor afecta direct. 

• Utilizarea excesivă a OUG-urilor: Această practică a devenit o obișnuință îngrijorătoare în gestionarea finanțelor publice, subminând rolul de supraveghere al Parlamentului. 

• Riscuri de erori și omisiuni: Graba în elaborarea și adoptarea rectificării crește riscul de erori tehnice sau omisiuni care pot avea consecințe financiare semnificative. 

• Această abordare contravine principiilor bunei guvernanțe și ale transparenței fiscale, reducând încrederea publică în procesul bugetar și în instituțiile statului. 

4. Iluzii fiscale: investiții vs. cheltuieli curente 

Guvernul justifică expansiunea bugetară prin accentul pus pe investiții, în special din fonduri europene. Rectificarea arată o creștere semnificativă a cheltuielilor din fonduri UE: 

• +21,6 miliarde lei combinate pentru programele 2014-2020 și 2021-2027, inclusiv PNRR.  

Cu toate acestea, o analiză mai atentă relevă o creștere alarmantă a cheltuielilor curente aferente bugetului de stat: 

• Cheltuielile de personal cresc cu +8,8 miliarde lei. Această creștere ridică cheltuielile de personal la 85,26 miliarde lei (față de 76,46 miliarde estimate la începutul anului), reprezentând 4,91% din PIB. 

• Asistență socială: +5,13 miliarde lei. Cheltuielile cu asistența socială se ridică la 69,33 miliarde lei. 

Mai mult decât atât, alocările bugetare pentru cheltuielile de capital (investiții din fonduri naționale) scad cu –1,8 miliarde lei, ajungând la un nivel de puțin peste 1% din PIB (18,48 miliarde lei pentru cheltuieli de capital, respectiv 1,06% din PIB). 

În bugetul de stat rectificat, cheltuielile din Fonduri Europene și cheltuielile de capital însumează 127,87 miliarde lei (7,37% din PIB), în timp ce cheltuielie curente⁷ (excluzând transferurile) ajung la 223,21 miliarde lei (12,87% din PIB). 

Pe termen lung, prioritizarea alocărilor bugetare pentru cheltuielile curente, în detrimentul investițiilor, poate deveni o amenințare asupra creșterii productivității muncii, din cauza lipsei de investiții majore în educație, cercetare și inovație, esențiale pentru creșterea competitivității pe piața muncii. Mai mult decât atât, creșterea nesustenabilă a cheltuielilor de personal, fără investiții reale formarea și dezvoltarea capitalului uman, poate genera un dezechilibru între costurile salariale și contribuția reală la economie. Creșterea cheltuielilor curente reprezintă, de asemenea, un pericol pentru echilibrul bugetului de stat. Aceste cheltuieli sunt acoperite de obicei din taxe, impozite și împrumuturi, spre deosebire de cheltuielile din Fonduri Europene, unde alocarea e țintită pe proiecte specifice de investiții. 

Datele Comisiei Europene subliniază provocările structurale ale României în domeniul muncii: 

• Rata de ocupare: 68,7% în 2023 (sub media UE de 75,3%) 

• Productivitatea muncii: 80,7% din media UE în 2022 

Aceste cifre evidențiază necesitatea ca investițiile să fie direcționate eficient pentru a stimula productivitatea și participarea pe piața muncii, nu doar pentru a crește cheltuielile curente. 

5. Erodarea-derogarea cadrului fiscal: o amenințare la adresa credibilității bugetare a României 

Rectificarea bugetară necesită multiple derogări de la legile responsabilității fiscale, inclusiv: 

• Creșterea deficitului bugetar de la 5% la 6,94% din PIB 

• Depășirea limitelor de cheltuieli de personal 

• Încălcarea plafoanelor totale de cheltuieli stabilite prin Legea nr. 417/2023 

Aceste derogări repetate de la Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 and Legea nr. 417/2023 reprezintă o erodare periculoasă a cadrului fiscal al României. Ele sunt cu atât mai îngrijorătoare în contextul provocărilor structurale evidențiate de Comisia Europeană: 

• Venituri fiscale totale: 26,7% din PIB în 2022 (semnificativ sub media UE de 40,2%) 

• Taxe pe muncă: 11,4% din PIB (vs. media UE de 20,3%) 

Aceste cifre subliniază necesitatea urgentă de reforme pentru îmbunătățirea colectării fiscale, nu de relaxare a regulilor fiscale. 

6. Proiecții de venituri nerealiste: O practică periculoasă 

Rectificarea se bazează pe venituri suplimentare de 19,1 miliarde lei, dintre care 7,9 miliarde lei sunt atribuite vag unor „măsuri de îmbunătățire a colectării fiscale”. Lipsa de detalii concrete privind aceste măsuri ridică serioase îndoieli cu privire la realismul acestor proiecții, mai ales în contextul în care Comisia Europeană raportează: 

• Decalaj de TVA: 35,2% în 2022, printre cele mai mari din UE 

Această practică de a construi un buget pe baza unor venituri incerte este extrem de riscantă și poate duce la deficite mai mari decât cele proiectate, agravând și mai mult situația fiscală a țării. 

Cele mai mari creșteri în veniturile bugetului de stat se regăsesc în rectificarea veniturilor fiscale. Veniturile fiscale asumate la începutul anului, în valoare de 199,73 miliarde lei, cresc până la 202,01 miliarde lei (o creștere de 2,28 mld lei).  

Veniturile din impozitul pe venit, profit și câștiguri din capital cresc cu 1,35 miliarde (de la 54,53 mld lei asumate la începutul anului, la 55,89 miliarde): 

• De la persoane juridice, veniturile scad cu 0,55 miliarde lei. Deși veniturile din impozitul pe profit cresc cu 1,08 miliarde lei, veniturile din alte impozite venit, profit și câștiguri din capital scad cu 1,63 miliarde. Impozitul pe venitul microîntreprinderilor înregistrează cea mai mare scădere, de –2,32 miliarde lei.  

• De la persoane fizice, veniturile cresc cu 1,53 miliarde lei. Din impozitul pe venit, statul preconizează că va încasa cu 3,95 miliarde lei mai mult decât estimările din bugetul inițial (ajungând la venituri de 49,68 miliarde până la finalul anului). Sumele redirecționate către bugetele locale (cote și sume defalcate din impozitul pe venit) cresc până la 36,09 miliarde lei (față de 33,67 miliarde asumate în legea bugetului de stat), aducând o scădere de –2,41 miliarde lei în valoarea veniturilor încasate în bugetul central. 

• Alte impozite pe venit, profit și câștiguri de capital – creștere de 0,37 miliarde lei, în mare parte din impozitul pe veniturile realizate de persoane nerezidente. Această creștere ar trebui să aducă, până la finalul anului, 1,62 miliarde lei la bugetul de stat (față de 1,25 miliarde bugetate inițial). 

Veniturile din impozitele și taxele pe bunuri și servicii cresc cu 0,98 miliarde lei, ajungând la 144,22 miliarde lei (față de alocarea inițială de 143,3 miliarde): 

• Veniturile din TVA cresc cu 2,07 miliarde, de la 119,4 miliarde alocate inițial, la 121,48 miliarde lei.  

• Veniturile din alte impozite și taxe generale pe bunuri și servicii scad cu 0,97 miliarde lei. Veniturile din taxa pe venituri suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale înregistrează cea mai mare scădere, de –1,20 miliarde lei; 

• Veniturile din accize cresc cu 2,5 miliarde lei, ajungând la un buget de 43,26 miliarde lei; 

• Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități scad cu 0,4 miliarde lei. 

Veniturile din contribuții de asigurări ar trebui să se majoreze, conform rectificării bugetare, cu 1,95 miliarde lei, ajungând până la finalul anului la 16,97 miliarde lei. Cele mai mari creșteri sunt înregistrate din contribuțiile angajatorilor, în cuantum de 1,5 miliarde: 

• Vărsămintele de la persoane juridice, pentru persoane cu handicap neîncadrate, cresc cu 0,5 miliarde. Noile estimări bugetare ajung la 3,46 miliarde; 

• Veniturile din contribuția asiguratorie pentru muncă aferentă bugetului de stat cresc cu 0,99 miliarde lei. Până la finalul anului, această linie bugetară ar trebui să aducă 6,74 miliarde lei la bugetul de stat. 

Noul buget al veniturilor din contribuțiile asiguraților ajunge la 6,76 miliarde lei, rectificarea bugetară venind cu o creștere de 0,45 miliarde. 

Veniturile nefiscale ar trebui să aducă, până la finalul anului, la bugetul de stat 21,88 miliarde lei, o scădere de –0,82 miliarde lei față de alocările inițiale.  

• Veniturile din proprietate scad cu 1,06 miliarde lei, noul buget fiind de 18,92 miliarde lei; 

• Veniturile din vânzări de bunuri și servicii cresc cu 0,23 miliarde lei. 

7. Vulnerabilitate crescută la fluctuațiile ratelor dobânzilor 

Creșterea datoriei publice peste 50% din PIB expune România la riscuri semnificative legate de ratele dobânzilor. Documentul rectificării arată deja o creștere a plăților de dobânzi cu 3 miliarde lei în 2024. În contextul actual de incertitudine economică globală și tendințe de înăsprire a politicilor monetare, orice creștere a ratelor dobânzilor ar putea avea un impact devastator asupra bugetului României. 

8. Riscul cheltuielilor pre-electorale: Sacrificarea sustenabilității fiscale pentru câștiguri politice pe termen scurt 

Amploarea și natura rectificării bugetare, propusă cu mai puțin de 3 luni înaintea alegerilor generale, ridică suspiciuni puternice privind motivațiile electorale: 

1. Creșteri targetate în sectoare vizibile: Majorările semnificative în domenii precum transporturi, educație, asigurări și asistență socială, ordine publică și siguranță națională par calibrate pentru a maximiza impactul electoral. 

Domeniile cu cele mai mari creșteri nominale în bugetul de stat, în urma rectificării bugetare: 

• Domeniul autorităților publice și acțiunilor externe +13,55 mld lei. Bugetul rectificat ajunge la 60,27 miliarde lei pentru acest domeniu, o creștere de 22,47% față de bugetul inițial; 

• Domeniul transporturilor +5,48 mld lei, o creștere de 15,74% față de alocările inițiale, ajungând la un buget total de 34,8 miliarde lei; 

• Asigurările și asistența socială +5,1 mld lei (creștere de 7,13% față de bugetul inițial) 

• Învățământ +4,62 mld lei (creștere de 7,24% față de bugetul inițial. Bugetul rectificat este de 63,76 mld lei). 

• Ordine publică și siguranță națională +3,79 mld lei, reprezentând o creștere de 10,37% față de bugetul inițial. Bugetul rectificat pentru acest domeniu însumează 36,6 miliarde lei. 

Mai mult decât atât, pe lângă rectificarea bugetului de stat, cheltuielile în domeniul sănătății pentru Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate se majorează cu 11,02 miliarde lei. Cea mai mare parte din acești bani vor fi cheltuiți pentru bunuri și servicii (9,07 miliarde) și pentru transferuri între unități ale administrației publice (1,8 miliarde). 

2. Ignorarea constrângerilor fiscale: Propunerea de a crește deficitul de la 5% la 6,94% din PIB în an electoral sugerează o prioritizare a obiectivelor politice pe termen scurt în detrimentul stabilității fiscale pe termen lung. 

3. Absența măsurilor de consolidare fiscală: Lipsa oricăror propuneri semnificative de reducere a cheltuielilor sau de creștere a veniturilor indică o lipsă de voință politică de a aborda dezechilibrele structurale în an electoral. 

4. Accelerarea implementării proiectelor: Se observă o tendință de a grăbi implementarea și finalizarea proiectelor de investiții înainte de alegeri, ceea ce poate duce la ineficiențe și risipă. 

5. Extinderea beneficiilor sociale: Creșterile de peste 7% (față de alocările inițiale) în domeniul asigurărilor și asistenței sociale. Majorarea bugetului cu 5,1 miliarde lei se împarte între: 

• Cheltuieli de personal în acest domeniu +0,07 miliarde lei; 

• Cheltuieli cu bunuri și servicii +0,041 miliarde lei; 

• Cheltuieli cu asistența socială +5,03 miliarde lei (+7,34% față de alocările inițiale). 

În același timp, cheltuielile de capital din domeniul asigurărilor și asistenței sociale scad cu –6,4 milioane lei, o scădere de aproape 34% față de bugetul inițial. 

9. Creșterea alarmantă a cheltuielilor de personal 

Rectificarea propune o creștere substanțială a cheltuielilor de personal, cu 8,8 miliarde lei. Această creștere ridică multiple preocupări: 

• Depășirea plafoanelor legale: Creșterea propusă încalcă limitele stabilite prin legile responsabilității fiscale, necesitând derogări suplimentare. Plafonul asumat în legea nr. 417/ 2023, pentru cheltuielie de personal (pentru anul 2024), de 8,5% din PIB, este crescut în Ordonanța de Urgență la 9,3% din PIB. 

• Lipsa corelării cu productivitatea: Nu există dovezi clare că această creștere este corelată cu îmbunătățiri ale productivității în sectorul public. 

• Presiuni pe termen lung asupra bugetului: Creșterile salariale în sectorul public sunt de obicei permanente și dificil de inversat, creând presiuni bugetare pe termen lung. 

• Efecte de contagiune: Creșterile în sectorul public pot crea presiuni pentru creșteri similare în sectorul privat, alimentând potențial inflația. 

• Disparități față de sectorul privat: Aceste creșteri pot accentua disparitățile dintre sectorul public și cel privat, afectând alocarea eficientă a forței de muncă în economie. 

În contextul în care Comisia Europeană evidențiază deja o rată de ocupare sub media UE (68,7% vs. 75,3%) și o productivitate a muncii la doar 80,7% din media UE, aceste creșteri par nejustificate și riscante. 

10. Lipsa reformelor structurale: O oportunitate ratată 

Rectificarea se concentrează aproape exclusiv pe creșterea cheltuielilor, fără a aborda reformele structurale necesare pentru îmbunătățirea eficienței și productivității în sectorul public. Absența unor măsuri concrete de reformă în domenii critice precum:  

• Eficientizarea aparatului administrativ 

• Reforma sistemului de pensii 

• Îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale 

• Restructurarea companiilor de stat ineficiente 

reprezintă o oportunitate ratată major. Comisia Europeană subliniază necesitatea urgentă a acestor reforme, evidențiind provocări precum: 

• Intensitatea scăzută a cercetării și dezvoltării: 0,46% din PIB în 2022 (vs. media UE de 2,24%) 

• Disparități regionale semnificative în dezvoltarea economică 

• Necesitatea îmbunătățirii mediului de afaceri și a predictibilității politicilor 

¹ Proiectele din 19.09.2024, regăsite în pagina https://mfinante.gov.ro/acasa/transparenta/proiecte-acte-normative 

² https://funky.ong/monitorizam-bugetul-de-stat-iulie-2024/ 

³ dcac26a0-120e-4233-88b6-8c7b0d919257_en (europa.eu) 

⁴ https://funky.ong/monitorizam-bugetul-de-stat-iulie-2024/ 

⁵ Evoluție datorie guvernamentală conform UE – iunie 2024 RO (gov.ro) 

⁶ Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind coordonarea eficientă a politicilor economice și supravegherea bugetară multilaterală și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1466/97 al Consiliului – https://www.consilium.europa.eu/media/70386/st06645-re01-en24.pdf 

⁷ Cheltuieli de personal, bunuri și servicii, dobânzi, subvenții, asistență socială, alte cheltuieli