Monitorizăm bugetul de stat – Iulie 2024

By Diana Tăbleț Analyses Public Money Comunicat 06/09/2024

Primele șapte luni ale anului s-au încheiat cu un deficit bugetar de –4,02% din PIB (-71,04 miliarde lei), aproape dublu față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut (-2,4% din PIB, respectiv –38,59 mld lei). Având în vedere ritmul accelerat de cheltuire a banilor de la bugetul de stat, ținta anuală de –5% din PIB pare puțin probabil de a fi respectată. De altfel, am avertizat încă din luna martie faptul că bugetul de stat se află într-un ritm record de adâncire a diferențelor dintre gradul de încasare al veniturilor și ritmul de cheltuire a banilor disponibili. Noile măsuri fiscal-bugetare propuse prin Ordonanța de Urgență promit să readucă deficitul la „nivel rezonabil” până la finalul anului, prin limitarea cheltuielilor cu bunuri și servicii, eșalonarea unor plăți salariale, suspendarea ocupării posturilor vacante și flexibilizarea alimentării Fondului de Rezervă Bugetară, însă efectul acestor măsuri asupra economiei și gradul real de colectare a veniturilor bugetare rămân incertitudini majore.

Cât de mare a fost deficitul bugetar la final lunii iulie a ultimilor opt ani?

În istoria recentă, numai anul 2020 depășește deficitul bugetar înregistrat anul acesta până la finalul lunii iulie. În plină pandemie de COVID-19, România înregistra în iulie 2020 un deficit record de –4,71% din PIB. Până la finalul acelui an, deficitul a depășit -9,61% din Produsul Intern Brut. Realitatea ultimilor ani ne arată că deficitul bugetar crește, în medie, de 2,5 ori până la finalul anului, față de valorile înregistrate la final de iulie. Astfel, dacă ritmul de adâncire a deficitului se menține și în 2024, România va înregistra la final de an un deficit de până la –10% din PIB, riscând să depășească valorile catastrofale din 2020.

Cum arată cifrele din bugetul general consolidat de la finalul lunii iulie 2024?

Până la finalul lunii iulie, statul român a reușit să încaseze 331,55 miliarde lei și a cheltuit 402,59 miliarde lei. Față încasările realizate până în luna anterioară, valoarea veniturilor a crescut cu 20,3%, înregistrând o diferență nominală de 56 miliarde lei. De la începutul anului, cele mai mari sume s-au încasat în luna iulie, valoarea acestora reprezentând 16,9% din totalul încasat în 2024. În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat, valoarea acestora a crescut cu 18,7% în iulie, față de sumele cheltuite până la finalul lunii iunie. Cele mai mari cheltuieli lunare rămân însă cele din aprilie 2024, când statul a consumat 71,94 miliarde lei.

Cât de eficient reușește statul să încaseze venituri la bugetul general consolidat?

La finalul trimestrului II, statul reușise să atingă un grad de absorbție a veniturilor de 94,5% din țintele asumate. Valoarea veniturilor încasate până la finalul lunii iulie reprezintă 76,8% din suma țintelor asumate pentru T1, T2 și T3, respectiv 56,5% din bugetul anual. Anul acesta, ritmul de absorbție se află mai aproape de țintele asumate, față de valorile înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut. La finalul lunii iulie 2023, veniturile încasate reprezentau 71,86% din suma țintelor pentru primele trei trimestre și 53,3% din bugetul anual.

93,3% din totalul veniturilor încasate la bugetul general consolidat sunt reprezentate de veniturile curente, în sumă de 309,48 miliarde lei. Acestea se împart în:

Venituri fiscale, din care s-au încasat 168,3 miliarde lei. Cele mai mare încasări lunare au fost înregistrate în iulie, în valoare de 32 miliarde, o creștere de 33,4% față de sumele încasate în luna iunie;

Contribuțiile de asigurări, care alimentează 33% din buget, încasându-se 109,28 miliarde lei până la final de iulie;

Veniturile nefiscale, în valoare de 31,86 miliarde lei până la final de iulie. Din această sursă de venit s-au încasat cu 42% mai puțini bani în iulie (5,22 milioane lei), față de încasările din iunie (9,02 milioane).

Cum au fost cheltuiți banii de la bugetul general consolidat până la final de iulie?

Până la finalul lunii iulie, statul a cheltuit 402,59 miliarde lei, din care 63,42 miliarde (15,75%) au fost cheltuite numai în luna iulie. Cheltuielile efectuate până la final de iulie reprezintă 59,84% din bugetul anual. Prin comparație, cheltuielile realizate în anii anteriori în perioada ianuarie-iulie reprezentau:

53,7% din bugetul pe 2023;

51,35% din bugetul pe 2022;

51,86% în 2021;

51,82% în 2020.

Observăm astfel un ritm mai accelerat față de anii anteriori în ceea ce privește cheltuirea banilor din bugetul general consolidat.

Cheltuielile de personal (92,4 miliarde lei) și cu bunuri și servicii (53,3 mld lei) efectuate până la finalul lunii iulie însumează 8,2% din PIB, respectiv 36,2% (145,7 mld) din totalul cheltuit. Printre măsurile bugetare propuse pentru reducerea deficitului se numără reducerea cheltuielilor cu bunuri și servicii și a unor cheltuieli de personal. Instituțiile publice centrale au cheltuit până la finalul lunii iulie 63,26 miliarde lei pentru personal, reprezentând 72,43% din sumele bugetate pentru întregul an. Pentru bunuri și servicii, cheltuielile din primele șapte luni ale anului, efectuate de aceste instituții, însumează 13,75 miliarde lei, reprezentând 71,18% din bugetul pentru această categorie de cheltuieli. Bugetul total pentru personal și pentru bunuri și servicii (106,66 mld lei), de la nivelul instituțiilor centrale, reprezintă 26% din bugetul alocat pentru toate categoriile de cheltuieli.

Cheltuieli de personal

Instituțiile publice centrale cu cele mai mari cheltuieli de personal, efectuate în perioada ianuarie-iulie 2024, sunt:

Ministerul Educației – cheltuieli de 24,74 miliarde lei (consumând 78,5% din bugetul anual). Cea mai mare parte din aceste cheltuieli au fost efectuate pentru salariile de bază, cu un cost de 19,91 miliarde lei în primele șapte luni ale anului. Salariile de bază reprezintă 80,47% din totalul sumelor cheltuite pentru personal de către acest minister.

Ministerul Afacerilor Interne – a cheltuit 11,43 miliarde lei până la finalul luni iulie, reprezentând 72,5% din bugetul anual pentru personal. Salariile de bază reprezintă 57,15% din totalul cheltuielilor (6,54 mld lei).

Ministerul Apărării Naționale – a cheltuit 6,53 miliarde lei pentru personal (65,02% din fondurile disponibile). Peste 62,5% din aceste cheltuieli sunt reprezentate de salariile de bază.

Ministerul Sănătății – cheltuieli de 6,13 miliarde lei (78,27% din bugetul total pentru personal), din care 4,07 mld lei (66,48%) sunt costuri cu salarii de bază.

Ministerul Finanțelor – cheltuieli de 2,44 miliarde, reprezentând 58,22% din bugetul pentru personal. Salariile de bază ocupă 82,37% (2,01 mld lei) din totalul cheltuielilor.

Înalta Curte de Casație și Justiție – cheltuieli de 2,29 miliarde (70,87%), din care 1,37 miliarde lei reprezintă cheltuielile cu salarii de bază.

Ministerul Justiției – a cheltuit pentru personal 1,34 miliarde lei (70,12% din bugetul anual pentru personal), din care 967,17 milioane lei (aproape 72%) pentru salarii de bază;

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – a cheltuit pentru personal 1,10 miliarde lei, respectiv 63,81% din buget. Bună parte (86%, respectiv 949 milioane lei) din aceste cheltuieli sunt reprezentate de salariile de bază.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – cheltuieli de personal de 1,04 miliarde lei (69,67%), din care 650,75 milioane (62%) pentru salarii de bază.

Salariile de bază ocupă 72,43% din totalul cheltuielilor efectuate pentru personal la nivelul instituțiilor publice centrale, până la finalul lunii iulie. OUG privind noile măsuri fiscal-bugetare prevede reducerea decontării „cheltuielilor de transport la plecarea în concediu”. Pentru contribuțiile pentru concedii și indemnizații, instituțiile publice centrale au cheltuit 2,56 milioane lei, reprezentând 0,004% din totalul cheltuielilor de personal.

Cheltuieli cu bunuri și servicii

Pentru bunuri și servicii, instituțiile publice centrale au cheltuit 71,18% din bugetul disponibil, însumând 13,75 miliarde lei. OUG prevede limitarea unor cheltuieli cu bunuri și servicii, începând cu luna septembrie, fără să menționeze însă ce categorii de cheltuieli ar putea fi reduse. Cele mai mari cheltuieli cu bunuri și servicii au fost efectuate pentru:

Finanțarea unor acțiuni de sănătate din cadrul unităților sanitare din rețeaua administrației publice locale (1,77 mld lei)

Medicamente (1,59 mld lei)

Materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional (1,35 mld lei)

Încălzit, iluminat și forță motrică (1,24 mld lei)

Alte cheltuieli cu bunuri și servicii (1,66 mld lei)

Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare (1,03 mld lei).

Asistența socială

O altă categorie bugetară cu cheltuieli mari din bugetul general consolidat este reprezentată de asistența socială, pentru care s-au cheltuit 128,67 miliarde lei în primele șapte luni ale anului, reprezentând 32% din totalul cheltuielilor. Raportat la cheltuielile totale, cât și la valoarea Produsului Intern Brut, se remarcă o scădere a acestor cheltuieli față de aceeași perioadă a anului trecut, când reprezentau 34,6% din cheltuielile efectuate în primele șapte luni ale lui 2023.

Cheltuieli de capital

Cheltuielile de capital înregistrează o creștere semnificativă față de aceeași perioadă a anului trecut. În anul 2023 din bugetul general consolidat se cheltuiau, până la final de iulie, 16,7 miliarde lei, reprezentând 1% din PIB, respectiv 5,1% din totalul cheltuit până în acea lună. Anul acesta, valoarea cheltuielilor de capital a crescut cu 97%, ajungând la 31,91 miliarde lei la finalul lunii iulie (1,9% din PIB, respectiv 8,2% din totalul cheltuit). Măsurile pentru reducerea deficitului includ și „limitarea” cheltuielile cu investițiile. Bugetul pe 2024 prevede un total de 47,06 miliarde lei pentru cheltuielile de capital. Acest buget a fost consumat în proporție de aproape 70%.

Instituțiile publice centrale au efectuat cheltuieli de capital în valoare de 11,84 miliarde lei, consumând 68,34% din bugetul pentru active financiare și nefinanciare pentru anul 2024. Din totalul cheltuielilor efectuate în primele șapte luni ale anului de către aceste instituții, cheltuielile de capital reprezintă 4,36%. Instituțiile centrale cu cele mai mari cheltuieli de capital sunt:

Ministerul Apărării Naționale a cheltuit 9,61 miliarde lei (73% din buget), cele mai mari investiții reprezentând „alte active fixe” (7,2 mld); stocuri de luptă, rezerve de stat și de mobilizare (1,34 mld lei) și construcții (799,78 milioane). Cheltuielile de capital ale Ministerului Apărării reprezintă 81,17% din totalul cheltuielilor de capital efectuate de toate instituțiile publice centrale până la finalul lunii iulie.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a cheltuit 354,55 milioane lei pentru investiții (68,29% din buget), cea mai mare parte din bani fiind alocată pentru construcții (323 milioane lei, respectiv 91,12% din totalul cheltuielilor de capital);

Ministerul Educației a cheltuit 53% (254,98 milioane lei) din bugetul pentru investiții, cu cele mai mari sume alocate pentru construcții (169,28 milioane lei);

Cheltuieli din Fonduri Europene

Totalul cheltuielilor cu fonduri europene efectuate la nivelul bugetului general consolidat, în perioada ianuarie-iulie 2024, însumează 33,62 miliarde lei, reprezentând 8,4% din totalul cheltuielilor. Din proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (FEN) s-au cheltuit 11,24 miliarde lei (2,8% din totalul cheltuielilor), înregistrând o creștere uriașă (de 491%) față de aceeași perioadă a anului trecut, când se cheltuiau numai 1,9 miliarde. Pentru proiectele cu finanțare din FEN aferente cadrului financiar 2014-2020 s-au cheltuit 12,91 miliarde lei în primele șapte luni ale anului. Cheltuielile din componenta nerambursabilă aferentă PNRR au ajuns la 3,99 miliarde lei în iulie, iar cheltuielile din împrumuturi aferente PNRR au atins 5,46 miliarde lei. La fel ca în lunile anterioare ale acestui an, gradul de absorbție a fondurilor aferente Planului Național de Redresare și Reziliență rămâne scăzut, la 13,5% în cazul componentei nerambursabile. Vedem însă îmbunătățiri în cazul componentei de împrumut, din care s-au cheltuit 61,5% din fondurile alocate pentru acest an. La finalul lunii iunie, din PNRR rambursabil se cheltuiseră 53% disponibili în buget.

Instituțiile publice centrale au cheltuit, în primele șapte luni ale anului, 41,1 miliarde lei din Fonduri Europene, respectiv 55% din bugetul disponibil. Instituțiile publice centrale cu cele mai mari cheltuieli din fonduri europene sunt:

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a cheltuit 11,92 miliarde lei (90,15% din bugetul din fonduri europene). Cheltuielile efectuate de acest minister din fonduri europene reprezintă 29% din totalul cheltuielilor din fonduri europene efectuate de toate instituțiile centrale;

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a cheltuit 10,53 mld lei din fonduri europene, consumând 50,36% din bugetul disponibil. Aceste cheltuieli reprezintă 25,62% din totalul efectuat din fonduri europene de către instituțiile centrale;

Ministerul Investițiile și Proiectelor Europene a cheltuit 6,35 mld lei din Fonduri Europene (84,13% din buget);

36% din totalul cheltuielilor efectuate de instituțiile centrale din fonduri europene sunt reprezentate de proiectele cu finanțare din Fonduri Externe Nerambursabile postaderare, pentru care s-au cheltuit 14,8 miliarde lei în perioada ianuarie-iulie 2024. Instituțiile centrale cu cel mai mare grad de execuție a acestor fonduri (procentual, raportat la buget, dar nu neapărat cu cele mai mari cheltuieli nominale):

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a reușit să cheltuie în primele șapte luni ale anului 99,21% din bugetul disponibil pentru proiectele cu finanțare din FEN postaderare, însumând 802,32 milioane lei;

Secretariatul General al Guvernului a cheltuit 98,7% (108,94 mii lei) din fondurile disponibile;

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a cheltuit 86,67% (35,81 milioane lei) din fondurile disponibile;

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a cheltuit 82,94% (5,27 mld lei) din totalul fondurilor pentru proiecte cu FEN postaderare;

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a reușit să cheltuie 82,94% (2,71 mld lei) din bugetul pentru proiecte cu FEN postaderare.

Instituțiile centrale cu cel mai mic grad de execuție a proiectelor cu finanțare din FEN postaderare sunt:

Serviciul de Telecomunicații Speciale a cheltuit numai 0,14% din bugetul disponibil, reprezentând 273,4 mii lei;

Ministerul Afacerilor Externe a cheltuit 5,85% din fonduri, respectiv 193,5 mii lei;

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a avut cheltuieli de 37,93 mii lei, reprezentând 6,6% din buget;

Ministerul Finanțelor a înregistrat un grad de execuție a proiectelor din FEN postaderare de 12,12% (55,92 miliarde lei);

Ministerul Culturii a cheltuit 157,58 mii lei (12,68% din bugetul acestor fonduri).

În ceea ce privește cheltuielile din FEN aferente cadrului financiar 2014-2020 bugetate pentru anul 2024, gradul de realizare a acestora este de 78,4%, cheltuindu-se 14,99 miliarde lei din totalul de 19,13 miliarde disponibile. Șase instituții publice centrale au reușit să cheltuie, până la finalul lunii iulie, tot bugetul anual alocat din aceste fonduri. Cele șase instituții sunt: Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, Ministerul Muncii și solidarității Sociale, Ministerul Afacerilor Externe, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare și Ministerul Finanțelor (acțiuni generale).

Cheltuielile din fondurile aferente componentei nerambursabile a PNRR au un grad de realizare de 20,87% la nivelul instituțiilor publice centrale. Numai cinci din cele 22 de instituții centrale cu fonduri bugetate din PNRR nerambursabil înregistrează un grad cheltuire mai mare de 80%:

Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității Șanse are un grad de absorbție de 91,64%, cheltuind până la final de iulie 8,69 milioane lei din cele 9,49 milioane lei disponibili;

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a cheltuit 105,23 milioane lei (88,85% din bugetul de 118,43 mil);

Ministerul Justiției a cheltuit 81,83% (28,73 milioane) din bugetul din PNRR nerambursabil;

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a cheltuit 80,28% (1,76 miliarde lei) din bugetul de 2,19 mld;

Serviciul de Telecomunicații Speciale a cheltuit 80,07% (311,49 milioane lei).

Ministerele cu cel mai mic grad de realizare a cheltuielilor aferente PNRR nerambursabil:

Ministerul Educației a cheltuit numai 8,4% (1,02 miliarde lei) din bugetul de 12,14 miliarde alocat din fonduri nerambursabile din PNRR;

Ministerul Sănătății a cheltuit 11,97% din PNRR nerambursabil (435,47 milioane din 3,63 miliarde disponibile);

Ministerul Energiei a cheltuit 13,78% (58,11 milioane lei) din bugetul de 421,73 milioane.

Pe componenta de împrumut aferentă PNRR gradul general de realizare a bugetului, la nivelul instituțiilor publice centrale, arată ceva mai bine decât în cazul componentei de împrumut. Până la finalul lunii iulie, a fost consumat aproape 90% (7,01 miliarde lei) din fondurile bugetate pentru acest an (7,79 miliarde). Ministerele cu un grad de absorbție mai mic decât media de la nivelul bugetului general consolidat (61,5%) sunt:

Ministerul Apărării Naționale a cheltuit numai 1,5% din fondurile disponibile din componenta de împrumut a PNRR, respectiv 273,5 mii lei din cele 18,23 milioane bugetate;