Pentru că ținem tare la mult la transparență, mai ales când vine vorba de cheltuirea banului public (inclusiv cel european), am contribuit la prima analiză făcută de noua coaliție Open Procurement EU. De asemenea, în calitate de co-autori ai portalului pan-european de achiziții publice Tenders.Guru, am contribuit și la o serie de recomandări detaliate pentru o mai bună transparență a achizițiilor legate de redresare și reziliență – o puteți citi aici (în engleză).
public funds
Alături de Spania și Republica Cehă, România e singura țară din UE aflată în penultimul eșalon al clasamentului Open Budget Survey – Modulul Covid-19. Acest studiu a analizat 120 de țări pentru a vedea cât de responsabile au fost guvernele cu măsurile de sprijin financiar adoptate la declanșarea pandemiei. Guvernele țărilor au fost evaluate, prin 26 de indicatori, la trei mari capitole, derivate din metodologia Open Budget Survey: TransparențăAccesul publicului la informații relevante Participare publicăExistența unor oportunități pentru implicarea cetățenilor SupervizareExistența unor instrumente adecvate de supraveghere Studiul împarte țările în 5 eșaloane, în funcție de informațiile existente pentru cele trei capitole: minimale limitate câteva adecvate substanțiale Rezultate La nivel internațional: Mai mult de două treimi din guverne nu au reușit să își gestioneze pachetele de măsuri de urgență într-un…
Pentru mulți români, pericolul anului 2020 nu a fost doar Covid-19, ci și sistemul de sănătate în sine. Probleme vechi – suprasolicitarea, lipsa personalului, politizarea managerilor – au sporit neîncrederea în sistem pe fondul unui mediu mustind a dezinformare și coronascepticism. Pandemia a adâncit și mai mult distanța între cetățean și stat, prin neîncrederea populației în instituțiile statului. Un exemplu grăitor vine chiar din partea Companiei Naționale Unifarm, o companie esențială în criza sanitară, dar care și-a arătat eșecul în gestionarea crizei. Investigațiile jurnaliștilor au arătat de unde a pornit acest management defectuos și care au fost consecințele asupra fondurilor publice. Mai mult decât oricând, anul trecut am văzut care este impactul uman al instituțiilor care fac achiziții publice defectuos, dacă nu chiar fraudulos; aceleași instituții care aveau (și…
Good news, everyone! Am pus în trei fișiere editabile (într-un folder arhivat – format .zip, dimensiune 161 MB) toate datele privind achizițiile făcute în pandemie, pentru toată țara, în intervalul ianuarie – septembrie 2020. Găsiți în arhivă 543 de instituții din sistemul sanitar: spitalele, Ministerul Sănătății, ambulanță, DSP etc. Concret, arhiva conține trei fișiere .xlsx: 1. Achiziții directe – în valoare de peste 1.3 miliarde de lei. Sunt toate datele acolo, dar și un sheet separat cu Spitalul Judeațean de Urgență Neamț, topul contractorilor, topul autorităților după cât au cumpărat. 2. Contracte achiziții – în valoare de peste 350 de miliarde lei. Și acolo sunt toate datele (nu vă lăsați induși în eroare de coloana „valoare totală”, unde nu apare nimic, acelea sunt acordurile cadru, deci urmează contracte subsecvente)….
Am lansat recent aplicația „De Gardă”, prin care ne dorim să „facem să fie bine” în sistemul medical. Avem nevoie de cât mai mulți utilizatori activi care să sesizeze onest problemele din spitalul în care lucrează. Pe baza acestor sesizări vom putea face rapoarte despre probleme sistemice (și advocacy aferent, pentru a le rezolva). Sau, după caz, trimitem sesizările către jurnaliști de investigație aleși pe sprânceană, pentru a prelua subiectul și a-l aduce în lumina reflectoarelor, punând astfel presiune publică pe decidenți pentru a rezolva problema. Așadar, ce se întâmplă cu sesizările pe care le primim în aplicație? În primul rând, lucrăm cu jurnaliști în care avem mare încredere, astfel încât aceștia să poată urmări pistele semnalizate de personalul din sistemul sanitar. Dar, dincolo de investigații și dincolo de…
Scrisoare deschisă către Guvernul României și către europarlamentarii români: Vă rugăm să folosiți solidaritatea europeană pentru a gestiona pandemia de coronavirus. În aceste zile în care întreaga Europă este lovită de pandemia generată de COVID-19, este esențial să nu uităm că trebuie să fim solidari, dar și că nu suntem singuri. Comisia Europeană a anunțat recent o serie de măsuri menite să ajute statele membre să gestioneze pandemia. Autoritățile sunt chemate în această perioadă să gestioneze nu doar o criză de sănătăte publică, ci și începuturile unei crize care va afecta angajații, economia și standardele de viață din țara noastră și din întreaga Europă. Vă cerem, așadar, să profitați la maximum mecanismele de solidaritate europene. La fel ca resursele oricărui stat în vremuri de pandemie, și resursele statului român…
Mulțumim tuturor celor care au intrat pe www.banipierduti.ro/atlas și au completat varianta lor de buget. Iată ce ne iese dacă tragem linie și adunăm.
Astăzi am participat la întâlnirea cu reprezentanții Comisiei Europene, aflați în vizită de evaluare în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Ne-am plâns, ca de obicei, de corupție și de bani publici cheltuiți aiurea. Dacă vreți să citiți mai pe larg care a fost poziția Funky Citizens, găsiți documentul de poziție AICI.