Rezultatele studiului bianual Open Budget Survey au fost publicate astăzi, 15 aprilie, fiind realizat de către organizația International Budget Partnership. Principalele rezultate pentru România indică un scor de transparență bugetară de 62/100 puncte, la același nivel cu scorul obținut în 2023. Similar, scorul pentru supervizare bugetară rămâne la 48 de puncte, în timp ce scorul pentru participare publică crește de la 7/100 puncte în 2023 la 13/100 puncte în 2025.
Funky Citizens este partener de cercetare pentru România și a contribuit la realizarea studiului, alături de alte peste 100 de ONG-uri și instituții academice din lume. Open Budget Survey reprezintă un instrument de cercetare independent, comparativ și bazat pe date obiective, prin care se evaluează modul în care autoritățile publice cheltuie banii, prin măsurarea a trei indicatori:
- Transparency (transparență bugetară) – în ce măsură are publicul acces la informații legate de bugetul de stat;
- Public participation (participare publică) – în ce măsură există oportunități formale prin care cetățenii pot lua parte la procesul bugetar;
- Budget supervision (supervizarea bugetelor) – care este aportul Parlamentului (legiuitorul) și al Curții de Conturi (auditorul) în tot procesul.
Transparență: 62/100
România a primit un scor de 62/100 de puncte pentru transparență, menținându-se la același nivel ca în anul 2023. Transparența bugetară a regresat față de nivelul înregistrat acum un deceniu, când obținea 75/100 puncte atât în raportul pentru anul 2015, cât și în OBS 2017. Cel mai mic scor a fost însă înregistrat în 2012, când România obținea numai 47/100 puncte pentru transparență în domeniul bugetelor publice.
România se poziționează sub țări precum Ucraina (scor de 65/100) sau Norvegia (80/100), dar peste Serbia (53/100) și Ungaria (43/100).
Recomandările pentru îmbunătățirea transparenței bugetare a României includ:
- Publicarea strategiei fiscal-bugetare cu cel puțin o lună înainte de publicarea proiectului de buget.
- Publicarea unui buget prietenos pentru cetățeni (Citizens Budget).
- Creșterea transparenței și a calității informațiilor din propunerea de buget și din raportările anuale, prin includerea unor date mai detaliate despre riscurile fiscale, datorie, performanța politicilor și impactul cheltuielilor asupra diferitelor grupuri din populație.
- Îmbunătățirea responsabilizării instituțiilor publice prin consolidarea raportului de audit și prin prezentarea mai clară a măsurilor luate de executiv pentru a răspunde constatărilor și recomandărilor.
Participarea publicului: 13/100
Scorul înregistrat de România la participarea publicului este de 13/100 puncte, mult sub scorul Ucrainei, care a obținut 41 de puncte, dar și sub scorul Norvegiei (24/100) și al Croației (17/100). România depășește țările codașe, precum Ungaria, care a obținut 7/100 puncte sau Serbia, cu un scor de 2/100 puncte.
Recomandări:
- Ministerul Finanțelor ar trebui să introducă mecanisme prin care publicul să fie implicat atât în elaborarea bugetului, cât și în monitorizarea implementării acestuia.
- Autoritățile ar trebui să acorde mai multă atenție comunităților subreprezentate, inclusiv prin consultări directe sau prin intermediul organizațiilor care le reprezintă.
- Parlamentul ar trebui să permită participarea publicului și a organizațiilor societății civile la audierile privind proiectul de buget și Raportul de audit.
Supervizare bugetară: 48/100
Scorul obținut de România pentru supervizare bugetară a rămas la același nivel din 2023, de 48/100 puncte. Acest scor include aportul Parlamentului și al Curții de Conturi în procesul bugetar. Scorul obținut de Parlament (legiuitorul) în anul 2025 este de 39/100 puncte (același nivel din 2023), considerat insuficient pentru asigurarea supervizării bugetare. Curtea de Conturi a României (auditorul) obține un scor mai bun, de 67/100 puncte, fiind considerat adecvat pentru asigurarea supervizării bugetare, menținându-se însă la același scor din raportul anterior.
Recomandări pentru Parlament:
- Să dezbată politica bugetară înainte ca propunerea de buget a Executivului să fie depusă și să aprobe recomandări pentru bugetul următor.
- Să primească propunerea de buget a Executivului cu cel puțin două luni înainte de începutul anului bugetar.
- O comisie parlamentară să analizeze execuția bugetară în cursul anului și să publice online rapoarte cu constatările sale.
- În practică, Parlamentul să fie consultat înainte ca Executivul să transfere fonduri între unități administrative, să cheltuie venituri neanticipate sau să reducă cheltuielile ca urmare a unor venituri mai mici în timpul anului bugetar.
- O comisie parlamentară să examineze Raportul de audit și să publice online un raport cu concluziile sale.
Recomandări pentru Curtea de Conturi a României:
Pentru a întări independența și a îmbunătăți supravegherea auditului de către Curtea de Conturi a României, este recomandat ca aceasta să se asigure că procesele de audit sunt revizuite de o agenție independentă.
