Bine ați venit la cea de-a 5-a ediție a buletinului nostru! Ne propunem să oferim perspective asupra modului în care dezinformarea funcționează și se răspândește în România în săptămânile premergătoare alegerilor prezidențiale. La Funky Citizens, am monitorizat tendințele și narativele legate de dezinformare în ultimii ani și înțelegem cât de intensă este această perioadă crucială. Alături de briefing-ul nostru săptămânal privind evoluțiile știrilor electorale, oferim o analiză aprofundată asupra evoluției campaniilor de dezinformare în social media care vizează cursa prezidențială din România.
REZUMAT EXECUTIV
România se apropie de alegerile prezidențiale, votul din diaspora fiind deja în desfășurare de vineri, în timp ce votul în țară începe în mai puțin de 24 de ore. Campania electorală s-a încheiat oficial la miezul nopții, inițiind perioada de liniște electorală. Sondajele recente îl arată pe George Simion în frunte cu 31%, urmat de Crin Antonescu (25%) și Nicușor Dan (23%), care concurează pentru a doua poziție în turul doi. Au apărut narațiuni semnificative de dezinformare, inclusiv afirmații false despre pene de curent care ar întrerupe votarea și lipsa buletinelor de vot la secțiile de votare din diaspora, ambele fiind respinse oficial de autorități. Prezența la vot în diaspora este de două ori mai mare decât la alegerile anterioare. Apar îngrijorări privind manipularea digitală, incluzând o rețea de site-uri web clonate care imită instituții oficiale, utilizând conținut generat de AI cu legături raportate cu Rusia.
PREZENTARE GENERALĂ
Pe măsură ce ne apropiem de începerea zilei alegerilor în România, votul din diaspora pentru alegerile prezidențiale a început ieri, vineri, marcând începutul procesului electoral. Suntem acum la mai puțin de 24 de ore de începerea votului în România. Campania electorală s-a încheiat oficial astăzi la miezul nopții, aducând la final perioada de campanie activă a candidaților și partidelor politice. Acest moment marchează începutul perioadei de liniște electorală, în timpul căreia activitățile de campanie sunt interzise pentru a permite alegătorilor un mediu neutru pentru luarea deciziilor.
În ultimele zile înainte de alegerile prezidențiale, mai multe narațiuni semnificative de dezinformare au apărut pe platformele de social media, necesitând răspunsuri oficiale din partea autorităților române. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a respins afirmațiile răspândite online despre o pană de curent iminentă în timpul primului tur al alegerilor. Aceste mesaje false sugerează că întreruperile de curent ar fi folosite pentru a invalida rezultatele alegerilor și au provocat chiar apeluri către cetățeni să retragă bani din bănci. O altă narațiune de dezinformare care circulă se referă la presupusa lipsă de buletine de vot la secțiile de votare din diaspora. Ministerul Afacerilor Externe a respins oficial aceste afirmații, declarând că sunt complet false și constituie o încercare deliberată de a manipula alegătorii înainte de alegeri.
La ora 16:00, peste 251.500 de români au votat în străinătate în primul tur al alegerilor prezidențiale. Această prezență reprezintă de două ori mai mulți alegători comparativ cu alegerile similare din noiembrie 2024, când până sâmbătă la ora 16:00, numărul voturilor exprimate la secțiile de votare din străinătate era de 125.126. Guvernul a modificat programul de votare pentru secțiile de votare din străinătate, care se vor închide acum la ora 21:00, ora României, duminică, 4 mai, afectând românii din majoritatea țărilor, cu excepția celor din același fus orar cu România (precum Grecia, Bulgaria și Moldova). Secțiile de votare din diaspora funcționează vineri, 2 mai și sâmbătă, 3 mai, de la 7:00 la 21:00 ora locală; duminică, 4 mai, votarea începe la 7:00 și se termină la ora locală 21:00, dar nu mai târziu de 21:00 ora României.
Ultimele sondaje înainte de alegeri arată o cursă strânsă pentru a doua poziție în turul doi. Cel mai recent sondaj realizat de AtlasIntel îl arată pe George Simion în frunte cu 31%, urmat de Crin Antonescu cu 25% și Nicușor Dan cu 23%. Victor Ponta urmează cu 11,6%, iar Elena Lasconi cu 6,5%. Alte sondaje recente arată tendințe similare, Simion fiind în mod constant în frunte, în timp ce Crin Antonescu, Nicușor Dan și Victor Ponta concurează pentru a doua poziție în ordini variate, în funcție de compania de sondare. Sondajul Sociopol îl arată pe Ponta cu performanțe mai bune, la 22%, în timp ce sondajul Noi Cetățenii îi acordă lui Nicușor Dan o poziție mai puternică, de 26,5%.
O controversă politică majoră a apărut când candidata USR Elena Lasconi a publicat fotografii pe Facebook (1 mai) care îi arătau presupus pe Nicușor Dan, fostul director adjunct al SRI Florian Coldea și Victor Ponta. Imaginile arată persoane care seamănă cu aceste figuri politice ieșind din aceeași clădire, deși în cadre separate. Lasconi a declarat că a primit aceste fotografii prin e-mail și a dorit să vadă dacă Nicușor Dan ar recunoaște public alte întâlniri cu Florian Coldea. Jurnaliștii de la Buletin de București au identificat ulterior clădirea ca fiind o reședință privată din Tunari, județul Ilfov, care este disponibilă pentru închiriere pe platforme precum Airbnb și Booking. Biroul Electoral Central (BEC) a decis vineri că postarea lui Lasconi nu ar trebui eliminată, în urma unei plângeri a lui Nicușor Dan, care a depus ulterior și o plângere penală la DIICOT împotriva lui Lasconi, acuzând-o de fraudă, înșelăciune și alterarea conținutului digital.
ANCOM a identificat o rețea de site-uri web clonate care imită pagini oficiale ale instituțiilor publice și ale mass-media (inclusiv Guvernul, Ministerul Sănătății, TVR 1, DIGI24 și altele). Aceste site-uri promovează conținut înșelător pe teme sociale, politice, economice și de sănătate pentru a înșela populația. Operațiunea este sofisticată, folosind conținut generat de AI, vizând audiențe vulnerabile și utilizând reclame rău intenționate pe site-uri de clickbait. Sunt implicate mai multe companii de publicitate cu legături raportate cu Rusia (Adskeeper, Geozo, Adnow și MGID).
Trei dezbateri prezidențiale au fost organizate în perioada 28-30 aprilie. Prima dezbatere a fost găzduită de Digi24 pe 28 aprilie, prezentând un panel mai restrâns cu Crin Antonescu, Nicușor Dan și Elena Lasconi. La dezbatere, Simion a făcut o scurtă apariție doar pentru a-și anunța retragerea, afirmând că nu poate participa când alegerile prezidențiale de anul trecut au fost “anulate nejustificat”. Înainte de a pleca, a oferit un buchet de trandafiri albi președintei USR Elena Lasconi. A doua dezbatere, organizată de TVR pe 29 aprilie, a inclus 10 din cei 11 candidați, George Simion de la AUR fiind în mod notabil absent. Dezbaterea finală din 30 aprilie, găzduită de Antena 3 CNN, a avut o participare redusă, cu doar 7 din 11 candidați prezenți, atât Victor Ponta cât și George Simion fiind printre cei absenți. Factual a monitorizat declarațiile candidaților în direct pe parcursul celor trei dezbateri, iar concluziile lor pot fi găsite la sfârșitul acestui raport.
Pentru alegerile prezidențiale din 2025, BEC a acreditat trei case de sondare pentru a realiza exit-poll-uri în ziua alegerilor (duminică, 4 mai): Avangarde, CURS și ARA Public Opinion. Primele lor rezultate vor fi anunțate la ora 21:00, când se închid secțiile de votare.
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, susține că partidul a raportat zero cheltuieli online pentru campania prezidențială a lui George Simion deoarece facturile au fost emise mai târziu. Context.ro a raportat marți că AUR a declarat zero cheltuieli pentru activitățile de campanie online și de presă. Anul trecut, în noiembrie, Autoritatea Electorală Permanentă a notificat procurorii și poliția să investigheze finanțarea campaniei lui Călin Georgescu după ce acesta a raportat zero cheltuieli electorale.
DEZINFORMARE PE REȚELELE SOCIALE
În această perioadă de raportare, este de remarcat faptul că raportarea bazată pe metodologia actuală a fost modificată, în favoarea unei abordări de targetare manuală în colectarea datelor, având în vedere că alegerile se apropie și că au fost identificate anumite fenomene negative pe platforme. Ca urmare, metodologia de colectare și analiză diferă între postările raportate înainte și după 1 mai.
Cel mai prevalent tip de postări raportate arătau imagini din cabinele de vot, altele prezentau afirmații de fraudare a alegerilor, apeluri de a relua sau repeta al doilea tur de alegeri, acuzații de crime guvernamentale sau de lovitură de stat și afirmații că Călin Georgescu este sau va fi președinte.
Fig. 1 Total URL-uri raportate pe narațiune.
Codul cel mai frecvent, “Imagini din cabina de vot”, implică videoclipuri care arată cum au votat oamenii, încălcând legislația electorală (Art. 389 Cod Penal: Violarea secretului votului (1) Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă). “Afirmațiile de fraudare a alegerilor” încadrează procesul electoral ca fiind manipulat sau prestabilit, în timp ce “Reluarea turului 2” promovează ideea refacerii alegerilor pentru a restabili presupusa integritate democratică. Postările codificate ca “Crime guvernamentale, lovitură de stat” conțin acuzații de conduită gravă din partea guvernului, exprimate prin retorică dramatică și alarmistă. Narativul “C.G. ca Președinte” se centrează în jurul afirmațiilor false sau speculative conform cărora Călin Georgescu va candida la președinție, a fost deja ales și confirmat sau că va fi confirmat ca președinte.
Fig. 2 Narațiuni pe teme și zile de raportare.
Unele dintre narațiuni au fost prezente în perioadele de raportare anterioare, în timp ce narațiunile prezentate pe 1 și 2 mai conțineau conținut evident ilegal, făcându-le o prioritate de colectare și raportare.
“Imagini din cabina de vot” includeau videoclipuri care arătau cum au votat persoanele, prezentând buletinul de vot completat sau procesul de votare în interiorul secțiilor de votare. “Afirmațiile de fraudare a alegerilor” prezintă afirmații că alegerile au fost sau vor fi manipulate. Acestea descriu modul în care procesul electoral este prestabilit, corupt sau controlat de puteri ascunse sau de statul român. Detectarea, colectarea și raportarea acestui tip de postări a fost prioritizată începând cu 1 mai, având în vedere natura lor ilegală și impactul potențial asupra procesului electoral.
În ceea ce privește narațiunile reportate din perioadele anterioare, narațiunile “Reluarea turului 2” fie au solicitat o repetare sau continuare a turului doi al alegerilor prezidențiale, fie au susținut că acesta este deja un fapt stabilit bazat pe hotărâri interne și externe. Acestea au fost încadrate ca o necesitate democratică sau o cale pentru recâștigarea integrității naționale. Acest narativ a fost amplificat după ce un judecător de la Curtea de Apel Ploiești a emis o decizie favorabilă pentru anularea anulării alegerilor de către Curtea Constituțională, decizie care a fost ulterior anulată. Din punct de vedere cantitativ, frecvența acestui narativ a crescut în corpusul colectat comparativ cu perioadele anterioare.
Strâns legate de temele conectate cu reluarea turului 2, “Complotul statului paralel împotriva C.G.” și “Presiunea internațională pentru a-l lăsa pe C.G. să candideze” se concentrează toate în jurul fostului candidat Călin Georgescu, portretizându-l nu doar ca fiind o opțiune viabilă pentru electorat în cadrul procesului electoral actual, ci și ca fiind susținut de S.U.A. sau Rusia. O altă temă similară a fost “C.G. ca Președinte”, care a adunat narațiuni codificate ca “C.G. este președinte”, “C.G. va candida la președinție”. Acest narativ îl prezintă pe Călin Georgescu fie ca președinte în funcție, fie ca o opțiune viabilă pe listele electorale în ziua votului. Frecvența diseminării acestor narațiuni pare să scadă în această perioadă de raportare.
Narațiunea “Crime guvernamentale, lovitură de stat” acoperă discursuri care acuză guvernul de conduită gravă, cum ar fi organizarea unei lovituri de stat prin anularea procesului electoral de anul trecut și comiterea de acte criminale împotriva propriului popor. Aceste afirmații folosesc de obicei un limbaj sau imagini dramatice și portretizează statul ca un guvern ilegitim sau tiranic, în conjuncție cu anchete străine sau interne privind presupusele acte de conduită necorespunzătoare și iminența arestării unor oficiali și politicieni cheie. Din punct de vedere cantitativ, frecvența diseminării acestui narativ a rămas aceeași în această perioadă de raportare, comparativ cu cele anterioare.
Mai multe tipuri de narațiuni de denigrare au fost identificate, folosind în principal A.I. sau editare foto/video pentru a portretiza negativ candidații. Acestea i-au vizat în principal pe Dan, Antonescu, Lasconi și Ponta, Dan și Antonescu fiind cei mai vizați.
Unele narațiuni au fost îndreptate și împotriva minorităților, cu narațiuni antisemite “Complot evreiesc împotriva RO” care susțin o conspirație “Soros” pentru a controla sau dăuna României. În același timp, “Partidele etnice amenință RO” i-au portretizat pe figurile politice etnice maghiare și partidul UDMR ca un pericol pentru identitatea națională și integritatea teritorială a României.
În același timp, “Apel la acțiune împotriva ordinii constituționale” a fost identificat ca un narativ care încurajează violența și acțiunea directă pentru a contesta ceea ce este descris ca un regim ilegitim sau neconstituțional. Postările includ apeluri la mobilizare națională, implicând că restabilirea ordinii constituționale necesită rezistență violentă împotriva autorităților actuale și a proceselor electorale corupte.
FACT-CHECKING CORNER
În cele trei dezbateri prezidențiale (Digi24, TVR, Antena 3), candidații au abordat subiecte de la pensii și inflație la fonduri UE, justiție și politică energetică. Verificarea faptelor în direct de către Factual.ro a arătat că fiecare concurent a făcut atât afirmații corecte, cât și înșelătoare. Au existat un total de 26 de declarații verificate de Factual. Crin Antonescu a avut aproximativ cinci declarații verificate (despre cazierul său juridic, tranzacții cu active publice și politică fiscală), majoritatea fiind evaluate ca False sau Trunchiate. Nicușor Dan a avut aproximativ trei dintre declarațiile sale verificate (acoperind absorbția fondurilor UE, finanțele orașului și agricultura), care au fost în mare parte considerate parțial Adevărate sau Trunchiate. Elena Lasconi a avut aproximativ trei afirmații examinate (despre protestele pentru statul de drept, sărăcia copiilor și apărarea națională), variind de la o acuzație Falsă despre protestele din 2012 la afirmații Adevărate despre copiii flămânzi și termenul de 6 luni pentru strategia de apărare. Victor Ponta a avut cel puțin două afirmații de dezbatere verificate, în principal despre recordul său economic și politica externă; o afirmație de autopromovare fiscală a primit un verdict Trunchiat, iar o altă declarație (despre parteneriatul strategic cu SUA) a fost găsită Falsă. Contribuțiile lui Daniel Funeriu au acoperit puncte istorice și de politică – de exemplu, declarația sa că România a respectat minoritățile “din 1918” a fost demontată ca Falsă, în timp ce o cifră citată despre TVA necolectată (~9 miliarde €) s-a dovedit Adevărată. Alți participanți (de exemplu, Lavinia Șandru despre declinul populației, Sebastian Popescu despre istoria militară, John-Ion Banu-Muscel despre amenințarea Rusiei) au avut fiecare o afirmație notabilă marcată ca Falsă de verificatorii de fapte.
Pe baza dezinformării pe social media verificate de Factual.ro în această săptămână, toate au fost evaluate ca false. Principalele teme au inclus dezinformarea geopolitică, teoriile conspirației legate de sănătatea publică și vaccinuri și narațiuni false implicând figuri religioase și politice majore. Mai multe afirmații au anunțat în mod fals moartea Papei Francisc, atribuind-o vaccinului COVID-19 sau susținând că ar fi mort de mult timp. Altele au inclus citate fabricate de la lideri internaționali precum Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdoğan—Putin declarând presupus că Rusia nu este inamicul Europei, iar Erdoğan amenințând presupus să retragă Turcia din NATO. O altă narațiune falsă a susținut că civilii uciși în orașul ucrainean Sumy au fost folosiți ca scuturi umane de Kiev. Pe plan intern, o falsitate virală a susținut că furnizorul de electricitate al României, Electrica (BEC), și-a suspendat operațiunile pentru alegerile prezidențiale. Niciuna dintre aceste afirmații false nu a fost atribuită politicienilor români activi, dar ele reflectă un ecosistem de dezinformare online care vizează încrederea publică în instituțiile globale, vaccinuri și alianțele internaționale.
Acest buletin face parte din munca noastră continuă cu Observatorul Bulgar-Român al Mediei Digitale, membru al EDMO.