1. ALEGERILE PARALELE
Alegerile prezidențiale din 4 mai 2025 din România reprezintă un moment cu potențial transformator în traiectoria post-comunistă a țării – nu doar pentru rezultatele în sine, ci pentru ceea ce arată ele despre evoluția proceselor democratice în era digitală. Alegerile ce s-au desfășurat au fost, de fapt, două alegeri paralele: un proces de votare fizic surprinzător de corect, în contrast cu un câmp de bătălie virtual în care am găsit din abundență manipulare, dezinformare și impact semnificativ al algoritmilor rețelelor de socializare.
Rezultatele principale – George Simion (40,96%) și Nicușor Dan (20,99%) avansând în turul doi din 18 mai – spun doar o parte din poveste. În spatele acestor cifre se află un mix mult mai complex de frustrare a votanților față de forțele politice consacrate, mobilizare fără precedent a diasporei și eșecul spectaculos al “marii coaliții” din România de a se conecta cu un electorat tot mai sceptic față de instituții. Clasa politică tradițională pare a fi surprinsă în fața acestor rezultate. Semnalele erau vizibile încă din noiembrie 2024, dar establishment-ul politic pare să fi învățat doar lecții superficiale despre tacticile de campanie (precum utilizarea TikTok), fără a aborda nemulțumirile profunde ale cetățenilor care au influențat acel vot-surpriză.
Ce nemulțumiri? Realitățile economice concrete cu care se confruntă românii: inflația care erodează puterea de cumpărare, un deficit bugetar care a depășit deja 2% din PIB doar în primul trimestru, și o datorie publică în creștere. Marea coaliție de guvernare și-a irosit majoritatea parlamentară covârșitoare, adâncind problemele preexistente în loc să implementeze reforme semnificative.
Cutremurul politic a declanșat deja replici substanțiale: demisia premierului Ciolacu, retragerea PSD din guvern, atingerea de către leul românesc a unui minim istoric de 5,1 față de euro și mobilizarea intensă a cetățenilor înaintea turului doi. Indiferent de rezultatul final din 18 mai, este clar că politica românească a trecut un prag de la care nu există o întoarcere ușoară la status quo.
Ceea ce face acest moment deosebit de important este că urmează direct după anularea fără precedent a alegerilor din noiembrie 2024 din cauza suspiciunilor de interferență străină. Decizia Curții Constituționale de a invalida acele rezultate – deși controversată – pare justificată de persistența unor modele similare de încercări de manipulare în actualul ciclu electoral.
2. ALEGERILE OFFLINE: EVALUAREA TEHNICĂ A PROCEDURILOR DE VOT
Pregătirea și organizarea logistică a secțiilor de votare
Desfășurarea a aproximativ 800 de observatori Funky Citizens în întreaga țară (dar și în diaspora, în 15 țări) ne-a permis să evaluăm în profunzime aspectele tehnice ale procesului electoral. Constatările indică un nivel destul de ridicat de profesionalism și eficiență în organizarea logistică a alegerilor, cu mult superior ciclurilor electorale anterioare.
Rapoartele înregistrate de observatori acoperă 40 din cele 41 de județe ale României, precum și secții din Diaspora, totalizând 1503 de rapoarte trimise în zilele de votare de către observatori. Distribuția acestora reflectă o concentrare ridicată în județele care includ marile centre urbane: București domină cu 467 de rapoarte (32,7% din total), urmat de Timiș cu 147 (10,3%), Cluj cu 143 (10%) și Iași cu 118 (8,3%). Împreună, județele antemenționate concentrează peste 61% din totalul rapoartelor. Un nivel mediu de acoperire se înregistrează în județe precum Brașov (104 rapoarte), Ilfov (85) și Sibiu (47). În Diaspora au fost colectate 46 de rapoarte, reprezentând 3,2% din total.
În ceea ce privește localitățile acoperite, observatorii Funky Citizens au fost prezenți în peste 250 de localități distincte din 40 de județe ale României și din străinătate. Din totalul de 1.426 de rapoarte, aproximativ 1.111 (77,9%) provin din marile centre urbane, în special din București (467), Timiș (147), Cluj (143) și Iași (118). Distribuția geografică include aproximativ 75 de orașe mari și municipii, 63 de orașe mici și comune, 88 de localități rurale din România și 25 de localități din străinătate. Din punct de vedere procentual, 75% din totalul rapoartelor au fost colectate în zone urbane, 15% în zone rurale și 10% în secții de votare din străinătate.
Secțiile de votare s-au deschis la ora programată (7:00) în locațiile observate, o rată ridicată de conformitate. Distribuția materialelor electorale (buletine de vot, ștampile, liste electorale) a fost gestionată eficient, fără incidentele de lipsă a materialelor observate în ciclurile electorale anterioare. Biroul Electoral Central a implementat un sistem optimizat de distribuție care a luat în calcul datele istorice privind prezența la vot și a asigurat o marjă suplimentară de buletine pentru secțiile cu potențial de afluență ridicată. Un exemplu de bună practică a fost Biroul Electoral Județean Constanța care a soluționat favorabil într-un interval de 15 minute solicitarea noastră de suplimentare a materialelor electorale din localitatea Vama Veche, comuna Limanu, secție care a înregistrat o prezență de 500%.
Amenajarea fizică a secțiilor a respectat în general standardele privind confidențialitatea și securitatea, chiar dacă accesibilitatea lor pentru persoanele cu dizabilități este în continuare doar un deziderat în mare parte din secții.
Cu toate acestea, avem și un proiect-pilot de accesibilizare pentru persoanele cu deficiențe de vedere. Cele două secții speciale de votare pentru persoanele cu probleme de vedere sunt 323 și 324, amplasate pe strada Vatra Luminoasă 99, în București.
Sigilarea urnelor de vot înainte de începerea procesului electoral a fost efectuată conform protocolului în toate secțiile observate, cu semnăturile corespunzătoare ale membrilor comisiei. Această conformitate universală reprezintă un indicator pozitiv al respectării procedurilor de securitate fundamentale.
Procesul de identificare și înregistrare a alegătorilor
Sistemul electronic de verificare a alegătorilor (SIMPV) a funcționat remarcabil de eficient, fără probleme de disponibilitate pe parcursul zilei electorale.
Verificarea identității alegătorilor a urmat protocoalele stabilite, cu operatorii SIMPV verificând sistematic documentele de identitate în raport cu registrul electoral și aplicând corespunzător ștampila “VOTAT” pe cărțile de identitate pentru prevenirea votului multiplu. În 87% din cazurile observate, procedurile de identificare au fost aplicate corect și consecvent.
Securitatea buletinelor și secretul votului
Măsurile de securitate a buletinelor au fost implementate în mod consecvent. Observatorii au confirmat că buletinele au fost ștampilate corespunzător înainte de distribuirea către alegători, urnele au rămas în vizibilitatea continuă a membrilor comisiei secției de votare și a observatorilor, iar persoanelor neautorizate nu li s-a permis accesul în zonele sensibile.
Secretul votului a fost în general bine menținut prin proiectarea și amplasarea corespunzătoare a cabinelor. Cu toate acestea, observatorii au remarcat o creștere a numărului de alegători care își fotografiau buletinele în cabinele de vot – o încălcare a reglementărilor electorale pe care președinții secțiilor de votare adesea nu au reușit să o prevină eficient. Acest fenomen, deși reprezintă tehnic o încălcare a protocolului, nu pare să fi compromis integritatea generală a procesului de votare în persoană.
Proceduri speciale de votare
În urma activității de observare a procesului de vot cu urna mobilă, s-au constatat mai multe nereguli procedurale: aplicarea incorectă a sigiliilor pe urne după începerea votului, tentative de împiedicare a observatorilor să-și exercite dreptul legal de monitorizare și incidente în care alegătorii au luat ștampila în afara spațiului de vot. De asemenea, s-au înregistrat cazuri în care persoanele care solicitaseră urna mobilă nu au putut vota fie din cauza stării de sănătate precare, fie din cauza lipsei documentelor de identitate în original, precum și o situație în care un alegător a fost validat de două ori în sistem, necesitând intervenția poliției.
Documentația pentru condiții medicale sau limitări de mobilitate a fost verificată corespunzător, iar echipele mobile au inclus reprezentanți din diferite partide politice, conform cerințelor legale. Aranjamentele speciale de vot pentru personalul militar, pacienți spitalizați și deținuți par să fi urmat protocoalele stabilite, pe baza informațiilor disponibile.
O inovație de anul acesta este aceea că Biroul Electoral Central a emis o interpretare conform căreia persoanele acreditate – observatorii independenți, presa și delegații partidelor – nu au dreptul să însoțească urna mobilă. Organizația noastră a contestat interpretarea la Curtea de Apel București, invocând principiul constituțional al libertății votului, libertate care este garantată atât de autoritățile electorale, dar și de transparența procesului care e asigurată inclusiv prin prezența persoanelor acreditate. Am mai subliniat că legile electorale nu restricționează însoțirea urnei mobile de persoane acreditate și că nu există alte impedimente legale pentru pătrunderea în penitenciare, azile și spitale, după cum ne-au comunicat autoritățile responsabile. În contextul ultimelor scrutine electorale, în care diferența între unii candidați a fost de câteva mii de voturi, este esențială transparența în cazul celor peste 125.000 de votanți instituționalizați ori aflați în stare privativă de libertate. Așteptăm clarificarea regimului urnei mobile de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Unul dintre observatorii noștri a semnalat că Ghidul pentru membrii secțiilor de votare publicat de Biroul Electoral Central (BEC) prevede că observatorilor nu li se permite să însoțească echipa care transportă urna specială (US). Am făcut o solicitare oficială către BEC să rectifice această eroare, citând art. 47 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 și art. 89 și 90 din Legea nr. 208/2015 care permit observatorilor să asiste la toate procedurile electorale. Am argumentat că interpretarea este în concordanță cu art. 2 din Constituție care reglementează libertatea votului, libertate garantată, printre alte proceduri, prin transparența procesului electoral. BEC a refuzat să facă acest lucru, confirmând că aceasta este poziția lor oficială, invocând dreptul la intimitate, dificultățile de acces în unitățile speciale (penitenciare și aziluri) și lipsa de resurse a Ministerului Afacerilor Interne pentru a include transportul observatorilor împreună cu echipa US.
Am contestat poziția BEC la Curtea de Apel, iar BEC și-a apărat poziția cu art. 10 din Legea nr. 370/2004, susținând că procedurile electorale au loc doar în locația secției de votare. Am răspuns argumentând că secția de votare depășește locația în sine, echipa care însoțește urna mobilă acționând în numele secției de votare din care face parte – ar fi ilegal ca aceștia să colecteze voturi în alt mod. De asemenea, am citat Administrația Națională a Penitenciarelor care ne-a furnizat legislația specifică ce confirmă că nu există obstacole procedurale sau practice pentru a permite accesul persoanelor aflate în misiune oficială, cum ar fi observatorii. În final, am subliniat importanța observării alegerilor în aziluri, având în vedere că există aproximativ 100.000 de persoane internate și un procent nesemnificativ își exercită dreptul de vot, din cauza unui control total asupra accesului lor la informații. Am prezentat corespondența cu serviciile sociale care confirmă că nu există restricții practice sau legale privind accesul observatorilor în instituțiile lor.
Proceduri de închidere și numărarea voturilor
Secțiile de votare s-au închis la ora 21:00 conform programului, cu prevederi pentru alegătorii care așteptau la coadă la ora închiderii să își exprime votul. Tranziția de la votare la numărare a fost gestionată corespunzător, cu măsuri de securitate adecvate menținute pe tot parcursul.
Analiza sesizărilor observatorilor relevă mai multe proceduri neregulamentare în procesul de numărare. În numeroase secții, buletinele nu au fost arătate la cameră și nu au fost citite individual de către președinte, așa cum prevede procedura, ci au fost sortate și numărate de toți membrii comisiei simultan, grăbind procesul. Observatorii raportează că membrii BESV au fost adesea ostili față de solicitările de a respecta procedura corectă, manifestând iritare când li s-a amintit de regulament sau când observatorii au insistat pentru transparență. S-au constatat cazuri în care procesele verbale au fost semnate în avans, teancurile de voturi nu au fost renumărate corespunzător, sau au fost descoperite discrepanțe între numărul de buletine și numărul de votanți înregistrați.
Procesul de numărare NU a respectat procedurile stabilite în majoritatea locațiilor, cu buletinele clasificate pe candidat, voturile invalide identificate corespunzător și rezultatele reconciliate cu numărul de buletine emise.
Documentarea rezultatelor a urmat formatele prescrise, cu protocoale de rezultate completate în duplicat și copii afișate public în afara secțiilor de votare. Observatorilor noștri li s-a permis să asiste la procesul de numărare din locațiile în care erau prezenți, demonstrând o transparență adecvată. Cu toate acestea, au fost câteva cazuri în care observatorii au fost amenințați de membrii secției de votare în baza participării lor la numărarea voturilor. Nu a fost cazul de amenințări fizice ori de intervenția organelor de poliție, totuși s-a manifestat o atitudine ostilă față de observatori.
Observarea alegerilor și transparența procesului
Prezența observatorilor a fost un factor important în asigurarea transparenței și integrității procesului electoral. Pe lângă cei aproximativ 800 de observatori ai Funky Citizens, au fost prezenți reprezentanți ai altor organizații neguvernamentale, observatori internaționali (inclusiv misiunea OSCE/ODIHR) și delegați ai partidelor politice.
Accesul observatorilor a fost asigurat în toate secțiile monitorizate. Cu toate acestea, observatorii noștri au raportat o serie de obstacole care merită atenție:
- Restricții de mișcare: Observatorilor li s-a limitat capacitatea de a se deplasa liber pentru a monitoriza toate aspectele procesului electoral. Aceste restricții au variat de la poziționare fixă impusă de președintele secției până la interzicerea accesului în anumite zone ale incintei electorale.
- Obstrucționarea documentării: Observatorilor li s-a interzis să facă fotografii ale proceselor verbale sau să documenteze alte aspecte ale procesului electoral, în ciuda drepturilor clare stipulate în legislația electorală.
- Intimidare: Observatorii au raportat comportamente intimidante din partea autorităților electorale sau a reprezentanților partidelor politice, inclusiv comentarii amenințătoare sau încercări de a-i determina să părăsească secția.
Aceste incidente, deși limitate ca amploare, subliniază necesitatea continuării eforturilor de instruire a autorităților electorale privind rolul și drepturile observatorilor.
Nereguli observate
Deși administrarea generală a alegerilor a fost solidă, observatorii au documentat mai multe categorii de nereguli:
- Discrepanțe la numărarea voturilor: În 4 secții de votare monitorizate au apărut discrepanțe minore între numărul de buletine emise și buletine numărate. Aceste discrepanțe au fost documentate conform procedurii și, în general, au implicat cifre mici, improbabil să afecteze rezultatele generale.
- Restricții pentru observatori: Observatorii au raportat că au experimentat o formă de restricție sau de presiune asupra a activităților lor, în principal legate de limitările de mișcare în cadrul secțiilor de votare sau de încercări de a împiedica documentarea preocupărilor.
- Încercări de vot prin procură: Au fost raportate incidente izolate de încercări de vot prin care membrii familiei să se influențeze reciproc sau să voteze o persoană pentru ea însăși și pentru soț, cu actul de identitate al acestuia, în special în locații rurale. Cu toate acestea, personalul secțiilor de votare a identificat și prevenit în general aceste încercări în conformitate cu reglementările.
- Influență necorespunzătoare în apropierea secțiilor de votare: Observatorii au remarcat materiale de campanie sau activități partizane în zona restricționată de 500 de metri din jurul unor secții de votare, în special în comunități mai mici. Deși tehnic acestea reprezintă încălcări, incidentele au părut sporadice, nu sistematice.
- Defecțiuni tehnice: În total, din toate observațiile raportate, în aproximativ 5 secții monitorizate s-au observat explicit defecțiuni tehnice sau probleme cu sistemul electronic de verificare. Acestea au fost în general rezolvate rapid prin proceduri de rezervă stabilite, fără perturbări semnificative ale votării.
Operațiunile de votare în diaspora
Funky Citizens a avut observatori în următoarele țări din diaspora: Germania, UK, Belgia, Spania, Olanda, Danemarca, Elveția, Franța, Moldova, Austria, SUA, Portugalia, Suedia, Ungaria și Italia.
Operațiunea de votare din diaspora merită o atenție specifică, dată fiind atât amploarea, cât și semnificația sa. Cu peste 973.000 de voturi exprimate în străinătate (aproape cu 150.000 în plus față de participarea din noiembrie 2024), execuția logistică a fost remarcabil de eficientă. Orele de votare extinse și perioada de votare de trei zile (de vineri până duminică) au facilitat participarea, în timp ce alocarea de secții de votare suplimentare în centrele cu densitate ridicată a populației românești din străinătate a îmbunătățit accesibilitatea.
Problemele tehnice raportate în alegerile anterioare, cum ar fi problemele de conectivitate cu sistemul electronic de verificare a alegătorilor, au fost notabil reduse. Principala provocare observată a fost formarea ocazională de cozi lungi în locații cu trafic intens, în special în orașe precum Londra, Madrid și Roma. Cu toate acestea, aceste constrângeri de capacitate nu par să fi privat sistematic alegătorii de dreptul de vot.
Evaluare comparativă
În comparație cu ciclurile electorale anterioare, alegerile din 4 mai au demonstrat mai multe îmbunătățiri tehnice, unele însă generate de o complexitate mai redusă față de alegeri precedente (de exemplu, față de alegerile comasate din iunie 2014):
- Eficiență sporită în procesarea alegătorilor
- Funcționare mai fiabilă a sistemului electronic de verificare
- Instruire îmbunătățită a personalului secțiilor de votare
- Implementare mai eficientă a materialelor pentru a satisface cererea
- Coordonare mai bună între autoritățile electorale centrale și implementarea locală
Aceste îmbunătățiri sunt deosebit de notabile având în vedere scrutinul sporit după anularea alegerilor din noiembrie 2024 și cronologia condensată pentru pregătire.
Fenomenul exit poll-urilor și ratele ridicate de non-răspuns
Un aspect demn de analiză aprofundată este fenomenul ratelor ridicate de non-răspuns în sondajele la ieșirea de la urne. Aproximativ 50% dintre alegătorii abordați au refuzat să-și dezvăluie opțiunile electorale operatorilor de exit poll, o cifră comparabilă cu cea observată în noiembrie 2024.
Această rată ridicată de refuz (alături de votul mare din diaspora) a avut implicații semnificative:
- A redus semnificativ precizia prognozelor exit poll, creând discrepanțe notabile între rezultatele anticipate și cele reale
- A contribuit la surpriza generală față de magnitudinea performanței lui George Simion, dar și față de calificarea lui Nicușor Dan în turul al doilea, în detrimentul candidatului susținut de cele două mari partide PNL și PSD
- Indică un fenomen sociologic de “vot tăcut” asociat adesea cu opțiunile percepute ca fiind controversate
3. DIMENSIUNEA LOCALĂ: RUPEREA MODELULUI CLIENTELAR
Dincolo de aspectele tehnice, poate cea mai profundă revelație a acestor alegeri a fost ruptura vizibilă în modelul tradițional de control politic la nivel local. Rețeaua noastră de observatori a documentat un fenomen fără precedent: dezintegrarea parțială a sistemului clientelar care a definit decenii întregi politica românească.
În discuțiile și observațiile din ziua votului, dar și post-electorale, primarii și alți oficiali locali și-au exprimat șocul nu doar față de corectitudinea alegerilor, ci și față de incapacitatea lor de a influența opțiunile electoratului. O poziționare a primarilor des auzită a fost, parafrazând: „M-au ales pe mine ca persoană la alegerile precedente, dar au respins explicit încercările mele de a impune candidați de la centru.” Această declarație sintetizează o evoluție fundamentală în comportamentul electoral românesc.
Observatorii noștri au raportat că în comunități din întreaga Românie, în special în regiunile estice sau sudice, unde PSD a menținut tradițional un control puternic, alegătorii le spuneau direct primarilor: „Te-am ales pe tine ca om, dar nu ne impune candidați de la centru pentru că nu-i mai suportăm și avem nevoie de o schimbare”.
Această rupere a „contractului” tradițional între politica locală și cea națională s-a manifestat geografic inegal, fiind mai pronunțată în:
- Zonele rurale din Moldova și Muntenia (fostele fiefuri PSD)
- Localitățile mici și mijlocii din jurul centrelor urbane mari
- Comunitățile cu rate ridicate de migrație temporară pentru muncă în străinătate
Factori care par să fi contribuit la această evoluție includ:
- Expunerea crescută la surse alternative de informare, dincolo de canalele controlate local
- Independența economică relativă față de structurile locale de patronaj, parțial datorită remitențelor din diaspora
- Percepția crescândă a decalajului dintre promisiunile partidelor tradiționale și realitățile economice concrete
Surpriza exprimată de oficialii locali față de această evoluție sugerează că establishment-ul politic a subestimat profund transformările sociologice din comunitățile pe care pretindeau că le reprezintă. Această deconectare fundamentală dintre percepțiile elitelor politice și realitățile de la firul ierbii explică parțial șocul resimțit în urma rezultatelor primului tur.
Mai mult, observatorii au notat că primarii înșiși păreau incapaci să explice eșecul mecanismelor tradiționale de mobilizare. Un oficial local din Sudul țării a remarcat cu frustrare: „Am făcut tot ce am făcut și în 2020, dar de data asta nu a funcționat.” Această observație ilustrează incapacitatea structurilor politice tradiționale de a se adapta la transformările sociale și de a dezvolta modele de comunicare politică adecvate realităților contemporane.
4. DIMENSIUNEA DIGITALĂ: CÂMPUL DE LUPTĂ INFORMAȚIONAL
Dacă vrei să aflii mai multe despre evoluțiile dezinformării în apropierea alegerilor prezidențiale, poți consulta buletinele informative săptămânale disponibile aici: Peisajul informațional din România în contextul alegerilor prezidențiale din 2025.
Contrastând puternic cu corectitudinea procesului fizic de vot, spațiul digital a fost marcat de manipulare sofisticată și dezinformare coordonată. Raportul OSCE a subliniat că „comportamentul inautentic în mediul online a reprezentat o provocare pe care nici autoritățile, nici platformele nu au abordat-o adecvat.” În cadrul raportului preliminar, Funky Citizens a fost citat de patru ori cu privire la activitatea noastră de monitorizare a dezinformării pe rețelele sociale în timpul campaniei electorale.
Am documentat multiple tactici de manipulare: amplificare coordonată cross-platform pe Meta (Facebook și Instagram) și TikTok, răspândirea de știri false despre pene de curent și lipsă de buletine, rețele de site-uri clonate care răspândeau dezinformări despre candidați și procesul electoral, conținut ilegal din cabinele de vot, și campanii de denigrare generate de AI.
În timp ce secțiile de votare fizice din România au funcționat cu o integritate procedurală remarcabilă, “alegerea” paralelă care se desfășura pe platformele digitale a prezentat o imagine foarte diferită – una caracterizată prin manipulare sofisticată, comportament inautentic coordonat și eșecul instituțional de a proteja ecosistemul informațional.
Raportul de monitorizare al OSCE a evidențiat ceea ce observatorii social media din România au recunoscut de mult timp: nici autoritățile, nici platformele nu au abordat adecvat provocarea comportamentului inautentic online. Acest vid de supraveghere efectivă a creat un teren fertil pentru manipulare prin mai mulți vectori cheie:
Tactici de manipulare documentate
- Amplificare coordonată cross-platform: Analiza a relevat activitate sincronizată pe Facebook, TikTok și alte platforme pentru a promova narațiuni despre război iminent, colaps economic și exploatarea României de către Occident. Sincronizarea și consecvența mesajelor între platforme sugerează o coordonare centralizată, nu o răspândire organică.
Analiza noastră privind activitatea candidaților pe rețelele sociale a dezvăluit dovezi de comportament inautentic coordonat, în special pentru Victor Ponta, Nicușor Dan și Crin Antonescu, cu modele de creștere suspecte și implicare automatizată.
- Țintirea infrastructurii digitale: Afirmații false despre pene de curent în timpul alegerilor și lipsa buletinelor de vot la secțiile de votare din diaspora au circulat pe scară largă, în ciuda infirmărilor oficiale. Aceste narațiuni au vizat specific mecanica votării, nu candidații, punând bazele pentru contestarea rezultatelor indiferent de rezultat.
- Operațiuni sofisticate în rețea: ANCOM a identificat rețele de site-uri clonate care mimau instituții oficiale folosind conținut generat de AI, cu conexiuni documentate cu companii de publicitate legate de interese rusești (Adskeeper, Geozo, Adnow și MGID). Sofisticarea tehnică a acestor operațiuni sugerează resurse de nivel profesional dincolo de capacitățile tipice de campanie. Analiza noastră pe parcursul campaniei electorale a identificat multiple pagini și site-uri care răspândeau conținut de tip clickbait, narațiuni false legate de decesul fiului președintelui interimar, Ilie Bolojan, reluarea turul doi ori anularea alegerilor de către autoritățile române dacă rezultatul primului tur nu era cel ,,dorit’’.
- Inundarea strategică cu informații: O strategie duală de delegitimizare instituțională combinată cu supraîncărcare informațională a creat un mediu în care cetățenii se chinuiau să distingă raportarea factuală de fabricație. Această abordare armează efectiv observația lui Hannah Arendt că subiectul ideal pentru manipulare este cel “pentru care distincția dintre fapt și ficțiune, adevărat și fals, nu mai există”.
- Conținut ilegal din cabinele de vot: Cel mai prevalent tip de conținut problematic a implicat alegători care își împărtășeau alegerile de vot din cabinele de votare – o încălcare clară a reglementărilor electorale care simultan normaliza încălcarea regulilor și crea dovezi sociale pentru anumiți candidați. Volumul unui astfel de conținut sugerează fie încurajare coordonată, fie amplificare algoritmică a acestui comportament.
- Campanii de denigrare generate de AI: Perioada imediat înainte și după 4 mai a văzut o creștere notabilă a conținutului generat de AI care îl viza pe candidatul Nicușor Dan, variind de la narațiuni antisemite la deepfake-uri implicând oficiali guvernamentali. Calitatea acestor fabricații reprezintă o evoluție semnificativă față de ciclurile electorale anterioare, făcând detecția din ce în ce mai dificilă pentru alegătorii obișnuiți.
- Coordonarea micro-influencerilor: În loc ca strategia să se bazeze exclusiv pe conturi de profil înalt, eforturile de manipulare au folosit rețele de influenceri mai mici care sunt atât mai ieftini de activat, cât și mai greu de monitorizat. Această abordare distribuită creează rezistență împotriva acțiunilor de aplicare a platformelor, menținând în același timp aparența unui sprijin autentic de la firul ierbii.
Spațiul informațional în ziua primului tur al alegerilor prezidențiale
În ziua alegerilor din 4 mai 2025, spațiul informațional românesc a fost dominat de multiple narațiuni care au vizat subminarea procesului electoral. Principalele tipuri de conținut distribuit pe rețelele sociale au inclus: imagini ilegale din cabinele de vot însoțite de mesaje anti-sistem, dezinformări conform cărora anumiți politicieni și oficiali ar figura pe o presupusă listă americană de “Persona Non Grata”, multiple afirmații false privind interferența electorală (incluzând zvonuri despre pene de curent planificate, închiderea prematură a secțiilor de votare din străinătate și instrucțiuni eronate pentru votanți), prezentarea prematură și neoficială a unor rezultate de sondaje, promovarea lui Călin Georgescu drept președinte în exercițiu, și narațiuni care subminează legitimitatea candidaților prin contestarea semnăturilor sau răspândirea unor susțineri false. De asemenea, au persistat teme din perioadele anterioare, precum comploturi guvernamentale împotriva propriului popor, teorii privind anularea alegerilor, discursuri xenofobe care prezintă UE și Franța ca forțe care subjugă România, și narațiuni antisemite care sugerează existența unui complot împotriva României.
Observații finale
Ceea ce distinge manipularea din 2025 de ciclurile anterioare este sofisticarea sa în exploatarea nemulțumirilor legitime. În loc să promoveze sentiment pro-rus în mod explicit (care ar eșua având în vedere experiența istorică a României), strategia a vizat încrederea instituțională însăși – fundamentul funcționării democratice. Prin amplificarea dificultăților economice reale și a eșecurilor de guvernare, apoi conectându-le cu narațiuni despre exploatarea occidentală, aceste operațiuni au creat o viziune asupra lumii în care problemele României proveneau din integrarea europeană, nu din eșecurile de guvernare internă.
Evoluția de la alegerile invalidate din 2024 la concursul actual demonstrează rafinamentul tactic în creștere. În timp ce promovarea TikTok a lui Georgescu a fost relativ evidentă, operațiunile actuale folosesc coordonare cross-platform mai subtilă prin canale criptate Telegram, narațiuni pre-poziționate despre nereguli electorale și mesaje adaptate cultural care rezonează cu tradițiile religioase ortodoxe ale României și preocupările legate de valorile familiale.
Funky Citizens a publicat în luna decembrie 2024 un raport final cu privire la campaniile de dezinformare din primul tur al alegerilor prezidențiale, care poate fi consultată în detaliu aici – Subminarea democrației: Înarmarea Social Media în alegerile din 2024 din România.
Influența persistentă a narațiunilor ce îl vizează pe fostul candidat Călin Georgescu, în ciuda absenței sale de pe buletinul de vot, demonstrează cum dezinformarea poate crea realități politice alternative care persistă de-a lungul ciclurilor electorale. Unii alegători continuă să creadă că Georgescu este fie președintele legitim din alegerile anulate, fie că va reveni la putere prin George Simion, arătând durabilitatea remarcabilă a acestor narațiuni fabricate.
Cel mai îngrijorător este răspunsul inadecvat atât din partea platformelor, cât și a autorităților. În ciuda dovezilor clare de comportament inautentic coordonat similar cu cel care a provocat anularea alegerilor din 2024, aplicarea regulilor platformelor rămâne reactivă și fragmentară. Autoritățile de reglementare românești, deși mai atente decât în ciclurile anterioare, nu dispun atât de capacitatea tehnică, cât și de cadrele legale pentru a contracara eficient aceste operațiuni sofisticate. Acest decalaj de aplicare creează impunitate de facto pentru cei care orchestrează campaniile de manipulare.
5. CALEA ÎNAINTE: DINCOLO DE POPULISM GOL
Provocarea centrală acum este dacă instituțiile democratice din România se pot recalibra pentru a aborda nemulțumirile legitime fără a ceda impulsurilor izolaționiste sau anti-europene. Viitorul tur de scrutin din 18 mai între Simion și Dan reprezintă mai mult decât o competiție prezidențială – este, în esență, un referendum privind traiectoria europeană a României.
Democrația noastră, șchiopătând cum o face, nu poate funcționa fără reconstruirea încrederii în structurile sale fundamentale. Trebuie să restabilim încrederea în liderii locali, în partidele politice reformate și în procesele parlamentare.
După cum am subliniat în interviul nostru, “pentru ca această democrație să funcționeze, oricât de imperfectă ar fi, ea nu poate continua în absența structurilor pe care le avem în toate societățile democratice. Cumva, va trebui să recâștigăm încrederea în primari, în partide politice – ideal reformate – și în Parlamentul României. Trebuie să recâștigăm încrederea.”
Ceea ce nu avem nevoie este de mimetismul tacticilor populiste. “Oamenii preferă originalul” – un Partid Social Democrat care încearcă să adopte posturi naționaliste va împinge pur și simplu alegătorii spre partide cu adevărat naționaliste. Vidul creat de absența unui dialog semnificativ cu cetățenii a fost umplut de voci extremiste care oferă soluții simpliste, izolaționiste.
În ciuda acestor provocări, există motive pentru optimism moderat. Integritatea procedurală a votului în persoană demonstrează capacitatea României de a organiza alegeri tehnic solide chiar și în circumstanțe dificile. Angajamentul civic fără precedent – de la participarea record a diasporei la demonstrațiile planificate – sugerează o populație nedispusă să accepte pasiv regresia democratică.
Semnalul clar din partea cetățenilor – atât din România, cât și din străinătate – cere o clasă politică care ascultă, explică și abordează preocupările reale, în loc să se retragă în bătălii facționale. Rămâne de văzut dacă establishmentul nostru politic poate să se ridice la înălțimea acestei ocazii sau dacă ne îndreptăm spre o polarizare și mai accentuată.