Analiză: cu ochii pe Parlament, sesiunea 2

Începând cu prima sesiune parlamentară de anul trecut, am lansat această evaluare a activității legislative pe care am denumit-o, simplu, „Cu ochii pe Parlament”. În cadrul acestui proiect am lansat până acum două alte analize, pentru sesiunea februarie-iunie 2021, respectiv pentru sesiunea septembrie-decembrie 2021, și desigur, cea pe care o citești acum pentru prima sesiune din anul 2022 – februarie-iunie. Am colectat și analizat datele privind activitatea parlamentarilor de până acum și vă prezentăm ce au reușit să facă cei 466 de parlamentari, cum s-au schimbat polii de putere și funcțiile din Camera Deputaților și Senat odată cu o nouă majoritate politică și cum au reușit aleșii să legifereze extrem de repede pe unele subiecte și să rateze în continuare unele promisiuni deja vechi. Sesiunea parlamentară precedentă a stat…

„Guvernul își va asuma răspunderea pe legea…”„Guvernul își va asuma răspunderea pe proiectul…” Tot citești asta în presă dar totuși știai că Guvernul nu face legi, el doar le aplică. Află că, de fapt, există acest articol în Constituție care permite Guvernului să treacă o lege fără ca Parlamentul, teoretic vorbind, să fi legiferat vreun pic. Dar, la fel ca sabia ce atârna deasupra lui Damocles când i s-a zis că poate fi rege, Guvernul se expune unui mare risc de fiecare dată când apelează la această metodă. Află de ce, din analiza noastră.

Context: Pentru următorii doi ani, vom desfășura un proiect numit Republica Funky.  Credem că lipsește o cultură puternică a participării publice și ar trebui să existe un dialog constant între cetățeni, ONG-uri și autoritățile locale. În multe locuri din țară, există adesea multe ONG-uri și grupuri informale care, însă, nu comunică între ele. Pentru a rezolva, măcar parțial, această problemă, vrem să creăm o rețea de organizații locale care să sprijine dezvoltarea cetățeniei active. De ce avem nevoie de specialist(ă) în sociologie: Îți recomandăm să citești mai multe despre scopul și amploarea proiectului în pagina sa dedicată. Ce e important de știut pentru acest apel este că proiectul va debuta cu o cercetare sociologică. Cercetarea va avea 3 obiective: Ne va ajuta să identificăm principalele zone geografice din România…

Crizele de sănătate publică precum pandemia de coronavirus oferă contextul pentru aplicarea unor măsuri urgente din partea autorităților, însă acestea nu au voie să fie nici opace, nici discreționare! În ultimele ore, odată cu anunțul că un senator al României a fost testat pozitiv cu COVID-19, în spațiul public au fost anunțate de către premierul interimar, dar și chiar de către cei vizați programe de testare „în masă” a celor cu care parlamentarul a intrat în contact. Aceste măsuri sunt, desigur, necesare, având în vedere expunerea unui număr semnificativ de persoane, inclusiv din instituții fundamentale ale statului (atât din legislativ, cât și din executiv). Cetățenii României trebuie însă tratați egal atunci când vine vorba de testarea și tratamentele necesare în cazul expunerii la virus. Presa relatează că nu este…

Pe 30 martie 2015 nu s-a întâmplat nimic extraordinar – o nouă propunere legislativă controversată, care scotea la propriu conflictul de interese din Codul Penal, a fost aprobată tacit de o cameră a Parlamentului. Noroc că presa a fost pe fază. Ce se modifică? Dincolo de faptul că dispare infracțiunea de conflict de interese, implicațiile sunt următoarele: este dat liber la angajarea nepotului, soției, mătușii, copilului sau a unui fost partener de business la parlament, la guvern sau oriunde ne mai trece prin minte (în acest moment, câteva zeci de parlamentari sunt anchetați pentru că și-au angajat rudele, majoritatea fiind deja condamnați în primă instanță și câțiva definitiv) dacă angajarea se face pe o poziție bine plătită, aceasta nu mai este o problemă, nemaifiind pedepsit conflictul de interese care…

Asociațiile Declic și Funky Citizens îi solicită Președintelui Klaus Iohannis să nu promulge Legile Justiției înainte de opinia experților Comisiei de la Veneția, așteptată săptămâna viitoare. În caz contrar, cu o opinie critică și cu legile promulgate, România riscă să rămână cu Mecanismul de Monitorizare și Verificare și să piardă șansa de a intra în Schengen. În urma discuțiilor societății civile cu reprezentanții Comisiei de la Veneția, a reieșit că opinia experților privind cele 3 Legi ale Justiției va fi publicată cu celeritate, în luna noiembrie.  CCR a trasat responsabilitatea legiuitorului de a pune în acord legile cu solicitările din MCV și ale Comisiei de la Veneția. Tocmai de aceea, este esențial ca Președintele României să aștepte opinia experților, înainte de a decide dacă promulgă legile sau le întoarce…

Găsiți pe www.penalistan.ro exemplele și articolele buclucașe folosite în exemple.  Găsiți aici și varianta condensată, în A4, bun de tipărit și răspândit offline.   Mulțumim mult specialiștilor care ne-au ajutat să formulăm aceste exemple. Modificări Cod de Procedură Penală – explicate pe înțelesul tuturor Dacă apreciați ce facem și vreți să ne susțineți, ne bucurăm tare mult de orice donație. CONTEXT: De când a preluat puterea după parlamentarele din 2017, coaliția PSD + ALDE e extrem de preocupată de a modifica radical sistemul de justiție, deși în programul cu care au candidat nu apărea nicio prevedere despre sistemul de justiție. E adevărat că în programul de guvernare aprobat de Parlament în 2017, imediat după alegeri, există un capitol „justiție”, care are doar 5 pagini (162-167). Ni se promitea combaterea corupției,…

Ce are 465 de colegi, o indemnizație de vreo 10.000 de lei pe lună, o vârstă medie de 46 de ani și e cel mai probabil bărbat, în zodia fecioară sau taur? E, desigur, parlamentarul român, care începe astăzi a doua sesiune parlamentară a anului. Ne-am uitat la activitatea aleșilor din intervalul februarie – iunie 2021, ca să vedem ce și cum au legiferat. Am observat și trei mari teme ratate: Desființarea Secției Speciale Sistematizări legislative prin codificare (codurile penale, codul administrativ) Pensiile speciale Punem la dispoziție pentru cei curioși datele sursă, adică un tabel care conține lista completă cu parlamentarii și inițiativele legislative, ca să puteți naviga din link în link către fiecare expunere de motive din cele 474 de proiecte de lege inițiate în sesiunea trecută (sunt…

Also in English🇬🇧 Graba strică treaba. Legile Justiției, pachetul celor trei legi privind sistemul judiciar, au avut parte de un proces legislativ accelerat sub justificarea ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare. Același argument a mai fost folosit și în 2009 și urmările se văd și acum, un exemplu fiind recenta decizie a ÎCCJ privind interpretarea deciziilor CCR legate de prescripție. MCV a tot planat deasupra noastră de la aderarea din 2007 la UE iar Guvernul s-a angajat să-i respecte recomandările, precum și pe cele ale GRECO și Comisiei de la Veneția. Totuși, legile Justiției au trecut prin Parlament fără avizul Comisiei de la Veneția iar coaliția de guvernământ a recunoscut că pachetul legislativ, în forma adoptată, este un „compromis”. După ce, săptămânile trecute, am asistat și noi la discuțiile…

Către:Alina Gorghiu, Vice-președinta Senatului cu atribuții de Președinte,Marcel Ciolacu, Președintele Camerei Deputaților,Liderii grupurilor parlamentare din Senat și Camera Deputaților APEL  Solicităm Parlamentului să aleagă responsabil viitorul președinte al Autorității Electorale Permanente Semnatarii prezentului apel solicită partidelor politice parlamentare să desemneze ca președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP) o persoană competentă, neutră politic și cu un înalt grad de integritate, în urma unei proceduri transparente și echitabile. La data de 13 februarie 2023 va intra în vigoare demisia președintelui în funcție al AEP. Conform legii, președintele AEP este numit prin hotărâre adoptată în ședință comună a Senatului și Camerei Deputaților, la propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalitățile cu pregătire și experiență în domeniul juridic sau administrativ, pentru un mandat de 8 ani. În 2024 vor fi organizate toate cele patru runde…

Facem o scurtă recapitulare a celor două inițiative legislative care amenință activitatea organizațiilor non-guvernamentale: PLx 317/2022 care, printre altele, restrânge termenul în care asociațiile pot ataca în instanță autorizații de construire și documente de planificare urbană L857/2022 care, printre altele, introduce răspunderea patrimonială a membrilor consiliului director al unei asociații pentru orice prejudiciu cauzat terților, dacă o acțiune în instanță a fost respinsă prin hotărâre judecătorească definitivă, Detaliem, în documentul de mai jos, în engleză, care este statusul acestor inițiative în circuitul legislativ și explicăm, punctual, problemele pe care le ridică pentru activitatea ONG-urilor.