ANALIZĂ: cu ochii pe Parlament

O analiză a proiectului de buget pe 2019 din perspectiva șanselor de dezvoltare locală Cu o zi înainte ca Parlamentul să voteze bugetul pe 2019, publicăm deja tradiționala analiză pe buget la care au lucrat colegii Elena și Andrei. Proiectul de buget a venit cu o întârziere de aproape trei luni către legislativ, dar a fost și subiect de schimbări succesive. Până aflăm varianta finală ce va ieși în urma votului, am vrea să atragem atenția în legătură cu cele mai mari provocări ale acestui buget pe 2019: Bugetele locale – coaliția de la guvernare și (mai ales) primarii de municipii s-au tot certat pe tema banilor care merg către comunitățile locale. Vă spunem că deși varianta ajunsă în Parlament e un pic mai bună decât ce publicase Guvernul…

Pe 30 martie 2015 nu s-a întâmplat nimic extraordinar – o nouă propunere legislativă controversată, care scotea la propriu conflictul de interese din Codul Penal, a fost aprobată tacit de o cameră a Parlamentului. Noroc că presa a fost pe fază. Ce se modifică? Dincolo de faptul că dispare infracțiunea de conflict de interese, implicațiile sunt următoarele: este dat liber la angajarea nepotului, soției, mătușii, copilului sau a unui fost partener de business la parlament, la guvern sau oriunde ne mai trece prin minte (în acest moment, câteva zeci de parlamentari sunt anchetați pentru că și-au angajat rudele, majoritatea fiind deja condamnați în primă instanță și câțiva definitiv) dacă angajarea se face pe o poziție bine plătită, aceasta nu mai este o problemă, nemaifiind pedepsit conflictul de interese care…

Crizele de sănătate publică precum pandemia de coronavirus oferă contextul pentru aplicarea unor măsuri urgente din partea autorităților, însă acestea nu au voie să fie nici opace, nici discreționare! În ultimele ore, odată cu anunțul că un senator al României a fost testat pozitiv cu COVID-19, în spațiul public au fost anunțate de către premierul interimar, dar și chiar de către cei vizați programe de testare „în masă” a celor cu care parlamentarul a intrat în contact. Aceste măsuri sunt, desigur, necesare, având în vedere expunerea unui număr semnificativ de persoane, inclusiv din instituții fundamentale ale statului (atât din legislativ, cât și din executiv). Cetățenii României trebuie însă tratați egal atunci când vine vorba de testarea și tratamentele necesare în cazul expunerii la virus. Presa relatează că nu este…

Raportul Rule of Law este documentul prin care Comisia Europeană analizează în mod egal statele membre pentru a evidenția trenduri în ceea ce privește modele de anticorupție, libertatea presei și alte aspecte instituționale strâns legate de statul de drept. Sunt invitate să contribuie la raport organizații, membri ai societății civile, asociații și jurnaliști. Obiectivul este de a asigura informații factuale despre evenimentele care au avut loc în fiecare stat membru. Continuăm tradiția și răspundem invitației Comisiei Europene. Poți citi mai jos (în engleză, PDF) răspunsurile pe care le-am oferit în contribuția noastră.

Bugetul de stat pe anul 2023 a fost adoptat ieri de Parlamentul României. Ca răspuns la crizele multiple cu care ne-am confruntat  în ultimii ani (pandemia de Covid-19, inflația, criza energetică generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei) bugetul arată o încercare de redresare, de micșorare a deficitului, și orientarea către investiții.  Bugetul de stat nu reprezintă doar orice alt document administrativ, el ne arată de cele mai multe ori prioritățile țării pe anul următor și dă posibilitatea administrațiilor locale să știe din timp pe ce bani, veniți de la nivel central, se pot baza.  De această dată, cea mai mare sumă din totalul de cheltuieli este reprezentată de cheltuielile de personal (63 de miliarde), urmată de cheltuielile pentru asistență socială. Prioritățile bugetare se observă totuși cel mai ușor în…

Anul 2021 a fost un an atipic pentru bugetele publice – pe lângă răspunsul la pandemia generată de Covid-19, suntem după un an cu două runde de alegeri, cu o dinamică schimbată la nivelul majorităților politice mai ales din marile orașe. Bugetul de stat a fost adoptat târziu, la început de martie 2021, ceea ce a făcut ca bugetele locale să fie mult întârziate.  Analiza de față s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate de transparența acestui proces. De asemenea, analiza a urmărit în ce măsură municipiile din România au reușit să facă pasul către standarde moderne internaționale…

Anul 2022 a fost un an de așezare pentru bugetele publice – cel puțin din perspectiva calendarului de aprobare a acestora, cele mai multe dintre municipalități au făcut eforturi de a avea bugete noi din primele două luni ale anului. Cu toate însă că bugetele municipalităților au fost aprobate ceva mai devreme față de 2021, tot suntem departe de calendarul normal și legal care impune bugete noi pentru un fiscal nou. În acest an, întârzierea a fost de „doar” două luni în cele mai bune dintre cazuri. La fel ca înainte, analiza de față s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate…

Documentul de față prezintă o analiză atât din punct de vedere bugetar cât și legislativ al implementrării PNRR. Astfel, anul acesta am decis ca tradiționala analiză a activității parlamentare (Sesiunea 1, Sesiunea 2 și Sesiunea 3) să se bazeze pe monitorizarea reformelor legislative din Planul de Redresare și Reziliență, urmărind procesul legislativ pentru jaloanele ce trebuiau îndeplinite în 2021 și 2022. Dacă nu ești familiarizat cu activitatea Parlamentului, poți citi pe larg cum funcționează acesta și care este procesul legislativ parlamentar aici.

„Guvernul își va asuma răspunderea pe legea…”„Guvernul își va asuma răspunderea pe proiectul…” Tot citești asta în presă dar totuși știai că Guvernul nu face legi, el doar le aplică. Află că, de fapt, există acest articol în Constituție care permite Guvernului să treacă o lege fără ca Parlamentul, teoretic vorbind, să fi legiferat vreun pic. Dar, la fel ca sabia ce atârna deasupra lui Damocles când i s-a zis că poate fi rege, Guvernul se expune unui mare risc de fiecare dată când apelează la această metodă. Află de ce, din analiza noastră.

Pentru al patrulea an consecutiv, Funky Citizens analizează gradul de transparență bugetară a celor 103 municipii din țară, cât și a celor șase sectoare ale Municipiului București.

Citește raportul scris de colegele Elena și Alis pentru a afla despre: Campania pe rețele sociale și mass-media (inclusiv sumele cheltuite de candidați pe Facebook ads, de pildă) Misterul sursei banilor din campania electorală achizițiile publice în context de pandemie și în prag de locale promisiunile electorale organizarea și observarea și rezultatele alegerilor Principalele recomandări pe care le facem sunt: Transparență, transparență, transparență – atât la nivel central, cât și la nivel mediu și local.  Comunicarea în timp util a informațiilor de interes public și menținea dialogului cu societatea pentru a preîntâmpina sau a combate anumite informații false care circulă la un moment dat la nivelul societății. Facem trimitere în special la Autoritatea Electorală Permanentă și la Biroul Electoral Central care ar trebui să-și regândească modalitatea de comunicare și…

Senatul României nu a reușit să aprobe în ședința de plen dintr-o zi de marți 13 unul dintre cele mai importante proiecte legislative aflate pe masa sa – Proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (L292/2015). De ce era importantă înființarea acestei Agenții? În primul rând, trebuie desființat un mit – Agenția nu s-ar fi ocupat cu confiscarea bunurilor provenind din infracțiuni de corupție. Atât justiția, cât și ANAF ar fi trebuit să își facă în continuare treaba. Agenția ar trebui să aibă un rol poate chiar mai important, din cel puțin două puncte de vedere: Principalul rol al acesteia este de a administra și valorifica bunurile sechestrate (atenție, nu confiscate!!) înainte ca acestea…

Asociațiile Declic și Funky Citizens îi solicită Președintelui Klaus Iohannis să nu promulge Legile Justiției înainte de opinia experților Comisiei de la Veneția, așteptată săptămâna viitoare. În caz contrar, cu o opinie critică și cu legile promulgate, România riscă să rămână cu Mecanismul de Monitorizare și Verificare și să piardă șansa de a intra în Schengen. În urma discuțiilor societății civile cu reprezentanții Comisiei de la Veneția, a reieșit că opinia experților privind cele 3 Legi ale Justiției va fi publicată cu celeritate, în luna noiembrie.  CCR a trasat responsabilitatea legiuitorului de a pune în acord legile cu solicitările din MCV și ale Comisiei de la Veneția. Tocmai de aceea, este esențial ca Președintele României să aștepte opinia experților, înainte de a decide dacă promulgă legile sau le întoarce…

Facem o scurtă recapitulare a celor două inițiative legislative care amenință activitatea organizațiilor non-guvernamentale: PLx 317/2022 care, printre altele, restrânge termenul în care asociațiile pot ataca în instanță autorizații de construire și documente de planificare urbană L857/2022 care, printre altele, introduce răspunderea patrimonială a membrilor consiliului director al unei asociații pentru orice prejudiciu cauzat terților, dacă o acțiune în instanță a fost respinsă prin hotărâre judecătorească definitivă, Detaliem, în documentul de mai jos, în engleză, care este statusul acestor inițiative în circuitul legislativ și explicăm, punctual, problemele pe care le ridică pentru activitatea ONG-urilor.

Găsiți pe www.penalistan.ro exemplele și articolele buclucașe folosite în exemple.  Găsiți aici și varianta condensată, în A4, bun de tipărit și răspândit offline.   Mulțumim mult specialiștilor care ne-au ajutat să formulăm aceste exemple. Modificări Cod de Procedură Penală – explicate pe înțelesul tuturor Dacă apreciați ce facem și vreți să ne susțineți, ne bucurăm tare mult de orice donație. CONTEXT: De când a preluat puterea după parlamentarele din 2017, coaliția PSD + ALDE e extrem de preocupată de a modifica radical sistemul de justiție, deși în programul cu care au candidat nu apărea nicio prevedere despre sistemul de justiție. E adevărat că în programul de guvernare aprobat de Parlament în 2017, imediat după alegeri, există un capitol „justiție”, care are doar 5 pagini (162-167). Ni se promitea combaterea corupției,…