Primăria Municipiului Cluj a publicat proiectul de buget pentru anul 2024 la data de 12 ianuarie 2024.
Articolul 39 din legea 273/2006, privind finanțele publice locale, obligă autoritățile locale să definitiveze și să publice proiectele bugetului local în termen de 15 zile de la publicarea legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României.
Același articol impune un termen legal de 15 zile calendaristice pentru dezbaterea publică a bugetului și pentru depunerea contestațiilor, ceea ce a oferit locuitorilor UAT-ului timp până pe 27 ianuarie să își trimită propunerile de modificări bugetare. Bugetele locale trebuie aprobate și publicate, în termen legal, până la data de 12 februarie 2024.
Municipiul Cluj-Napoca a respectat termenul limită prin încărcarea pe site-ul primăriei a proiectului de buget atât în format închis (.pdf), cât și în format deschis (.ods). Împreună cu proiectul, a anunțat că cetățenii au timp până pe 27 ianuarie să trimită propunerile lor în scris la adresa consultarepublica@primariaclujnapoca.ro sau să le aducă personal la orice primărie de cartier sau centrală. De asemenea, a anunțat o formă hibridă de dezbatere publică propriu-zisă pe 17 ianuarie, la ora 17.00, când zeci de locuitori au mers personal în sala de sticlă a primăriei, iar unii s-au alăturat dezbaterii online.
În plus, primăria a publicat și o variantă mai vizuală a bugetului municipiului Cluj-Napoca publicând sumele în lei și euro. Aceasta arată că bugetul din acest an este cu 25,13% mai mare decât cel de anul trecut. Documentul în format .pdf enumeră pe cincizeci de pagini investițiile planificate, în ce fază vor intra anul acesta și, pe alocuri și suma alocată în bugetul din acest an specific pentru faza respectivă.
Pe 16 ianuarie, primarul Emil Boc a prezentat proiectul de buget, în special investițiile planificate, într-un video postat pe Facebook și YouTube. Primarul Boc a mai ocupat cu enumerarea investițiilor mai bine de o jumătate de oră și din dezbaterea publică propriu-zisă de a doua zi, care a durat aproape cinci ore.
| Transparență | Scor |
|---|---|
| A fost bugetul publicat în termen legal (cel târziu 13 ianuarie)? | DA |
| Cu câte zile a întârziat publicarea proiectului de buget? | 0 |
| Data la care a fost publicat bugetul | 12 ianuarie 2024 |
| Data până la care se pot depune contestații | 27 ianuarie 2024 |
| Se organizează dezbatere publică? | DA |
| Data dezbaterii publice | 17 ianuarie 2024 |
| Se pun la dispoziție rapoarte de fundamentare care să explice prioritățile bugetare pentru anul 2024? | NU |
| În ce format este publicat proiectul de buget? | XLS și PDF scanat |
Bugetul general al UAT-ului Cluj-Napoca este construit cu un deficit bugetar de aproape jumătate de miliard de lei, mai exact 484,084,109 lei. Veniturile planificate pentru acest an însumează 3,102,341,691 de lei, în timp ce cheltuielile planificate se ridică la 3,586,425,800 de lei. Bugetul local, gestionat direct de primărie, fără bugetele instituțiilor subordonate, are venituri estimate la 2,563,356,898 lei. Cu cheltuieli planificate la 2,996,612,800 lei, deficitul bugetului local ajunge la 433,255,902 lei.
Este interesant de observat că diferența de 484,084,109 lei dintre veniturile și cheltuielile bugetului general este prezentată în proiect ca excedentul reportat din anul trecut. În anul 2023, valoarea excedentului a bugetului local a fost de 433,255,902 lei așa cum este prezentată în prima hotărâre a Consiliului Local adoptată la 22 ianuarie. Adică UAT-ul Cluj-Napoca a planificat deficitul pentru anul 2024 să coincidă exact cu excedentul din anul 2023. Iar excedentul care rezultă din execuția bugetară a anului 2023 publicată la sfârșitul lui ianuarie 2024 este de 398,958,487 lei.
- Prezentare generală
- Analiza pe tipuri de cheltuieli
- Analiza cheltuielilor pe domenii
- Principalele investiții
- Concluzii și recomandări
Prezentare generală
Primăria Municipiului Cluj Napoca estimează pentru acest an venituri totale în valoare de 3,102,341,691 lei. Aceasta este cu 233,567,297 lei mai mult decât veniturile planificate pentru 2023, si cu 1,1 miliarde de lei mai mult decât veniturile realizate în 2023. Venitul propus pentru anul 2024 este dublul venitului de 1,55 miliarde lei realizat în 2022.
Cele mai mari surse de venituri pentru oraș sunt cote și sume defalcate din impozitul pe venit (863,345,000 lei), subvenții de la bugetul de stat (aici intră alocări de sume din PNRR), Fondul European de Dezvoltare Regională 2021-2027 (312,189,038 lei), impozite și taxe pe bunuri și servicii (269,169,000 lei).
Comparativ cu veniturile efective din 2023, subvențiile de la bugetul de stat vor crește cel mai mult, dacă Cluj-Napoca chiar reușește să tragă alocările din PNRR. Anul trecut și-a propus să tragă 686 milioane de lei din PNRR care constituie aproape toate subvențiile de la bugetul de stat, dar la această categorie stă numai la 56,7 milioane de lei în execuția bugetară din 2023. Categoria cu cea mai mare scădere a veniturilor preconizate este cote și sume defalcate din impozitul pe venit. Adică Cluj-Napoca preconizează că va încasa cu cel puțin 154 milioane lei mai puțin din bugetul național ca sume defalcate din impozitul de venit decât a primit în anul 2023 (1 miliard de lei).
Cluj Napoca intenționează să cheltuiască cu aproape o jumătate de miliard de lei mai mult decât veniturile din acest an. Din totalul cheltuielilor planificate de 3,58 miliarde lei, orașul intenționează să cheltuiască aproximativ un miliard și jumătate de lei pentru funcționare și două miliarde de lei pentru dezvoltare. Bugetul său de dezvoltare va crește cu un sfert în acest an, față de 1,6 miliarde de lei în bugetul inițial din 2023. O treime din banii pentru dezvoltare provin din surse locale, iar două treimi din surse naționale și europene.
Cheltuielile planificate pentru 2024 sunt cu 15% mai mari decât cele planificate pentru 2023 în bugetul general și cu 2 miliarde de lei mai mult, decât cheltuielile efectuate în 2023. Cu alte cuvinte, din cei 3,048,549,303 lei prevăzuți pentru 2023, Cluj-Napoca a cheltuit 1,5 miliarde lei, respectiv numai 51% din suma planificată.
Analiza pe tipuri de cheltuieli
Alocările bugetare ale Municipiului Cluj-Napoca se împart, pe tipuri mari de cheltuieli, astfel:
- 78,3%, respectiv 2,34 miliarde lei, reprezintă cheltuielile curente;
- 20,89%, respectiv 625,9 milioane lei – cheltuielile de capital;
- 0,81%, respectiv 24 milioane lei, reprezintă operațiunile financiare (buget destinat în totalitate rambursării de credite interne).
Cheltuielile cu bunuri și servicii valorează 567,87 milioane lei și ocupă aproape un sfert din bugetul cheltuielilor curente (24,20%). Un alt sfert reprezintă proiecte cu finanțare PNRR împrumut (557,38 milioane lei) și nerambursabilă (96,55 milioane lei). Proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile ocupă 15,7%, iar cheltuielile de personal 11% din cheltuielile curente. Pentru asistența socială municipiul Cluj-Napoca alocă 171,67 milioane lei, numai 7,32% din cheltuielile curente.
Analiza cheltuielilor pe domenii
Cele mai mari sume de bani sunt bugetate pentru acțiuni economice, 37,1%, respectiv 1,1 miliarde lei. Aproape la fel de mare sunt cheltuielile social-culturale, de 1 miliard lei. Cel mai mic buget este destinat apărării, ordinii publice și siguranței, 77,65 milioane lei.
Cheltuielile socio-culturale reprezintă patru domenii principale: învățământul; sănătatea; cultura, recreerea și religia; asigurările și asistența socială. Din interiorul acestei categorii, învățământul se bucură de cea mai mare alocare bugetară, aproape 561 milioane lei. În anul 2023, dintr-un buget de 81,5 milioane lei pentru educație au fost cheltuite 17,4 milioane lei.
Bugetul propus pentru domeniul sănătății însumează cheltuieli în valoare de 60,88 milioane lei și se împarte la 33,65 milioane lei pentru servicii medicale în unități sanitare cu paturi și 27,23 milioane lei pentru servicii de sănătate publică.
În cazul domeniului culturii, recreerii și religiei, bugetul de 199,7 milioane lei este compus din 149,1 milioane lei pentru întreținere grădini publice, parcuri, zone verzi, baze sportive și de agrement; și 50,5 milioane lei pentru alte servicii în acest domeniu.
Domeniul asigurărilor și asistenței sociale are un buget de 246,46 milioane lei. Din acest total, 113,42 milioane lei reprezintă fonduri bugetate pentru asistența socială în caz de invaliditate; 116,48 milioane alte cheltuieli în domeniul asistenței sociale, 15,8 milioane lei pentru cantine de ajutor social și 696 mii lei ajutor social.
Serviciile publice generale includ domeniul autorității publice și acțiuni externe și alte servicii publice generale. Din totalul de 400,72 milioane lei alocate pentru serviciile publice generale, 87% (351,14 milioane lei) reprezintă bugetul pentru autoritățile executive.
Din bugetul de 338,55 milioane lei pentru servicii și dezvoltare publică, locuințe, mediu și ape, 145 milioane lei merg pe protecția mediului, mai exact 142,33 milioane pe salubritate. 45 milioane sunt alocate pentru locuințe, 20 milioane pentru iluminat public și 127,85 milioane sunt categorizate ca alte servicii în domeniul locuinței, serviciilor și dezvoltării comunale.
Din 1,1 miliarde lei pe acțiuni economice cu 48 milioane se subvenționează energia termică. Majoritatea acțiunilor economice se concentrează pe transporturi cu cheltuieli de 1,03 miliard lei: 498 milioane lei constă în cheltuieli cu transport în comun, iar 540 milioane în cheltuieli cu străzi.
Principalele investiții
Centura metropolitană Gilău-Apahida și metroul sunt cele două mari proiecte pe care primarul și prezentarea vizuală pun cel mai mult accentul. Centura de ocolire apare în prezentare cu 150 de milioane de lei pentru acest an. Prin comparație, în tabelul de investiții, centura de ocolire este menționată într-un singur loc: anul acesta primăria cheltuiește 3,8 milioane de lei pe studii pentru legătura între Cluj și centura de ocolire Gilău-Apahida.
Metroul apare în tabel pentru că e parte a proiectului comun cu trenul metropolitan. Anul acesta, municipalitatea cheltuiește 871.000 de lei pentru studii de fezabilitate și prefezabilitate, evaluarea impactului asupra mediului și evaluarea strategică a proiectului. Prezentarea vizuală nu arată cheltuielile din acest an pentru metrou, e trecută acolo suma generală și archicunoscută cu care apare proiectul întreg în PNRR, adică 300 milioane lei.
În timp ce în secțiunea generală se precizează că Cluj Napoca intenționează să cheltuiască două miliarde de lei pentru dezvoltare în acest an, Anexa 8, tabela care enumeră investițiile, stabilește suma care va fi cheltuită pentru investiții la un miliard și jumătate de lei. Din această sumă, 551 de milioane de lei sunt destinate continuării lucrărilor aflate deja în derulare, 568 de milioane de lei pentru lucrări noi și 444,9 milioane de lei pentru achiziții.
Din cele 1,5 miliarde de lei, 612 milioane de lei vor fi acoperite de la bugetul local în acest an, iar restul din surse externe și credite. Din fondurile locale, 125 de milioane de lei vor fi folosite pentru achiziții imobiliare (exproprieri, locuințe sociale) și 170 de milioane de lei pentru învățământ. Un sfert din această sumă, 43 de milioane de lei, va fi cheltuită în acest an de primărie pentru construcția complexului școlar Borhanci, iar restul pentru renovarea și izolarea altor 40 de clădiri de școli și grădinițe. (Complexul Borhanci mai primește anul acesta pentru bazinul de înot 70 de milioane de lei în categoria recreere și sport, acoperite din credite.)
Cea mai mare investiție, de 401,5 milioane de lei, este planificată pentru transporturi în acest an. 206 milioane de lei vor fi cheltuite pentru lucrări deja începute, cum ar fi construcția unei parcări Park&Ride cu 73 de milioane de lei, renovarea drumului Valea Chintăului cu 28 de milioane de lei, străzile din jurul Parcului Caragiale cu 21 de milioane de lei și o pistă de biciclete pe strada Observatorului cu 10 milioane de lei. Municipalitatea va cheltui 40 de milioane de lei pentru lucrări noi și 154 de milioane de lei pentru achiziții în transporturi. Din 125 de milioane de lei va cumpăra autobuze electrice, iar cu restul va achiziționa studii și studii preliminare pentru lucrări.
La categoria cultură, recreere și religie, UAT Cluj-Napoca intenționează să cheltuiască anul acesta 324 de milioane de lei. Jumătate din această sumă, 163 de milioane de lei este pentru Parcul Est, pe care municipalitatea intenționează să le acopere din credite. Un sfert din această categorie va merge către bazinul de înot de la complexul școlar Borhanci. Din cele aproape 70 de milioane de lei alocate pentru aceasta, 64,5 milioane de lei vor proveni din credite și 5 milioane de lei din resursele proprii ale orașului. Restul categoriei va fi cheltuit pentru renovarea și extinderea altor șapte parcuri și pentru construirea sau renovarea câtorva monumente și plăci de comemorare.
Concluzii și recomandări
- Bugetul a fost publicat în timp, dar dezbaterea publică a fost organizată la numai 5 zile după publicarea proiectului de buget. Ținând cont că bugetul municipiului Cluj-Napoca este foarte complex și conține extrem de multe informații, timpul alocat nu a fost destul pentru studierea bugetului de către cetățeni. Amendamentele și contestații se pot depune în scris și după evenimentul dezbaterii publice. Dezbaterea a ținut aproape 5 ore și era prelungită de discursul introductiv și de moderare a primarului. Cetățenii au depus un efort adevărat ca să urmărească și să participe în dezbaterea din 17 ianuarie. În urma dezbaterii, primarul a anunțat la 1 februarie că UAT Cluj-Napoca alocă 1 milion de euro, adică 5 milioane de lei ca să contribuie cu 600 lei lunar la cheltuielile familiilor cu copii încadrați în grad de handicap.
- Bugetul propus pentru anul 2024 prezintă un deficit semnificativ (aproape 500 milioane lei), iar din prezentarea mai vizuală nu reiese de unde va acoperi primăria deficitul. Din acte administrative reiese că deficitul planificat coincide cu excedentul din 2023.
- Bugetul per ansamblu nu pare realist. Comparat cu bugetul din 2023 și execuția din 2023, reiese că bugetele sunt construite pe un deficit de 4-500 milioane lei, iar UAT-ul termină anul cu un excedent la fel de mare. Adică primăria supraestimează atât veniturile, cât și cheltuielile cu o sumă uriașă, în jur de un miliard lei, adică cu o treime a bugetului.
- Bugetul de dezvoltare e extrem de mare, cel mai mare din istoria Clujului, ceea ce este promițător. Însă UAT Cluj-Napoca a cheltuit în tot anul 2023 suma pe care propune să cheltuie în 2024 numai pe funcționare, și planifică să cheltuie încă 2 miliarde de lei pe dezvoltare.
- Apar o grămadă de investiții în buget și în prezentarea vizuală a investițiilor, dar fără categorizări și prioritizări. Apar pe listă și investiții ale Ministerului Transporturilor, nu se indică exact când și unde vor începe sau continua lucrările la investițiile majore (centrul metropolitan, conectarea la autostradă, spitalul regional, metroul). Nu e specificata la toate suma alocată din bugetul din anul 2024 și de aceea prezentarea e confuză și copleșitoare. Prezentarea ar fi mult mai atrăgătoare și explicativă dacă investițiile majore ar fi categorizate pe domenii de interes (trafic, învățământ, etc.), ar fi prioritizate într-un mod fundamentat, iar investițiile medii (reabilitarea străzilor, școlilor, izolarea blocurilor, construirea parcărilor pentru biciclete) ar fi grupate pe cartiere.
- În comparația cu tabelul de investiții, prezentarea arată mai degrabă ca un wishlist decât promisiuni concrete. Din sute de milioane prezentate pentru proiectele mari ca metrou și centura metropolitană, tabelul de investiții conține numai 0,8 și 3,8 milioane de lei pentru studii preliminare.