Cetățeni + primărie = ❤

Actualizare > mai 2022

Împreună cu K-Monitor (Ungaria), Sieć Obywatelska Watchdog (Polonia) şi Oživení (Cehia) vom continua studiul pe care l-am început în 2020, urmărind modurile în care autorităţile locale au reacţionat în timpul pandemiei. Autoritățile locale și regionale au fost în prim-plan în răspunsul la această criză COVID din UE și, prin urmare, printre cele mai puternic afectate de efectele acesteia. Multe orașe europene au trebuit să facă față efectelor politice și sociale ale pandemiei: urgența a afectat toate sferele administrației publice, dar a impus o presiune semnificativă asupra finanțelor municipale. Pe baza efortului nostru regional anterior, care a examinat cooperarea dintre societatea civilă locală și guvernele locale, vom încerca să răspundem unor întrebări fundamentale pentru a înţelege funcţionarea autorităţilor locale în pandemie. 

Ceea ce ne propunem prin studiul nostru este să înţelegem care au fost principalele consecințe pe care pandemia şi reglementările aferente le-au avut asupra modului în care autorităţile locale operează. O premisă optimistă se bazează pe o accelerare a digitalizării şi pe dobândirea de noi competenţe în cadrul autorităţilor locale, care vor avea efecte pozitive pe termen lung. O abordare mai puţin optimistă ia în calcul nivelul crescut de centralizare al deciziei, alocarea discreţionară şi netransparentă de fonduri din Fondul de Rezervă al Guvernului şi de dependenţa autorităţilor locale de centru. 

Dorim să înţelegem dacă există modele de succes, dacă putem rămâne cu ceva bun în ceea ce priveşte relaţia autorităţilor locale cu cetăţenii şi cu sectorul non-guvernamental, care sunt concluziile din teritoriu şi care sunt doleanţele celor direct vizaţi. 

Întrebările de mai jos sunt orientative şi trebuie să creioneze un cadru pentru o discuţie liberă care să urmărească a atinge o serie de teme importante, precum reacţia autorităţilor centrale şi locale, flexibilitatea, centralizarea, mecanisme de consultare (atât verticale, cât şi orizontale), lipsa de transparenţă în alocări, sprijinul de care s-au bucurat autorităţile locale din partea celor centrale, resurse şi colaborare. 

• Care a fost răspunsul incipient al autorităţilor centrale la debutul pandemiei? Cum au colaborat aceştia cu autorităţile locale (AL)? Ce responsabilităţi au fost plasate pe umerii autorităţilor locale şi cum s-au descurcat acestea?
• Putem vorbi despre o şansă a autorităţilor locale de a transforma contextul pandemic în avantajul lor? Despre digitalizare, noi competenţe? Sau au avut de suferit din pricina unei (şi mai) proeminente centralizări, acutizate de o lipsă de capacităţi şi a dependenţei de fonduri centrale?
• Similar, putem vorbi de o mai bună colaborare cu ONG-urile locale şi de deschidere către cetăţeni? Cum se raportează aceştia acum la AL faţă de perioada pre-pandemică?
• Consideraţi că transparenţa şi buna guvernare au avut de suferit pe fondul deciziilor luate în timpul stării de urgenţă şi apoi a celei de alertă?
• Cu privire la autoritățile locale şi răspunsurile luate în contextul pandemiei – au avut răspunsuri adecvate? Au fost susţinute de autorităţile centrale să se adapteze noului context? Au avut loc modificări importante pe termen mediu şi lung?
• Se poate vorbi despre o influenţă din partea AL asupra politicilor adoptate la nivel central în contextul pandemiei? A existat consultare sau doar s-a legiferat, urmând ca AL să implementeze, după posibilităţi, cele decise la centru?
• A existat cooperare verticală (consultări cu centrul, ajutor) sau orizontală (asocieri de oraşe, cooperare sistemică) înlesnită sau îmbunătăţită de contextul pandemiei?
• Care au fost fondurile de care AL au beneficiat în această perioadă? Fondul de Rezervă, fonduri europene, Mecanismul de redresare și reziliență, alte parteneriate?
• Puteţi identifica posibile cauze pentru (in)succesul răspunsului AL la pandemie? Există cauze sistemice pe care le puteţi nominaliza pe palierul local/ naţional pentru modul în care au răspuns AL?
• Cum au influenţat cele două runde de alegeri din anul 2020 situaţia de funcţionare a AL în cadrul pandemiei?
• Ce mecanisme au fost folositoare şi care nu? Care pot fi folosite pe termen mediu şi lung în funcţionarea cotidiană a AL?
• Ce ne puteţi spune despre Fondul de Rezervă al Guvernului? Ne referim la alocare, la beneficiile/ punctele slabe acestui sistem, la lipsa de transparenţă etc.

Mulțumită unei finanțări din partea National Endowment for Democracy, în 2020, dezvoltăm un proiect alături de partenerii de la ePaństwo (Polonia) și K-Monitor (Ungaria). Proiectul, denumit oficial „Local Level Collaboration to Support Civil Society Around Transparency and Participation in CEE”, urmărește să afle mai multe despre colaborările dintre ONG-uri și autoritățile locale. Astfel, am demarat o serie de interviuri pentru a afla cum au fost inițiate aceste colaborări, în ce domenii au avut loc, care au fost dificultățile întâmpinate și care au fost rezultatele colaborării.

Accesează site-ul proiectului ca să afli mai multe detalii
și exemple de bune colaborări în cele 3 țări.

Activități

1. Cercetare

Am intervievat ONG-uri, fundații comunitare și persoane din administrația publică care au colaborat cu societatea civilă, respectiv autoritățile publice de la nivel local. Am căutat să aflăm care sunt provocările, exemplele de bune practici de la nivel local când vine vorba de închegarea unor astfel de colaborări. Ne-am uitat, în special, după colaborări substanțiale, nu după colaborări punctuale sau cele forțate de cadrul legal care le impunea.
Pe baza acestei cercetări, au rezultat studii de caz cu privire la:

• fundațiile comunitare din România și impactul lor de la nivel local
• rolul city-managerilor în orașele mici
• oportunitățile pe care le oferă Bucureștiul din punctul de vedere al acestei colaborări.

＋
scurt ghid de recomandări de advocacy la nivel local
anexă a raportului de mai sus

2. Strategii de colaborare:
societate civilă – autorități publice

Pe baza studiilor de caz care au rezultat în urma cercetării în care am identificat nevoile de la nivel local au rezultat 2 ghiduri pentru a promova astfel de colaborări între cei doi parteneri, anume: un ghid cu privire la transparentizarea bugetului local și unul cu privire la transparentizarea achizițiilor publice. La redactarea acestor strategii am colaborat cu experți din domeniile date, dar și cu ONG-uri din teritoriu pentru a le croi după nevoile lor.

3. Workshop-uri la nivel local

Pentru că pandemia ne-a pus bețe în roate, am fost nevoiți să regândim aceste workshopuri și să le transferăm în mediul online. Workshop-urile au rolul de a finisa strategiile de mai sus și de a le promova astfel la nivel local.

4. Conferința Conspiracy for democracy

Am încheiat proiectul prin conferința online Conspiracy for Democracy – o oportunitate pentru ca publicul să afle mai multe despre efectele pandemiei asupra autorităților locale din Europa Centrală și de Est. Poți urmări mai jos intervențiile invitaților, cu subtitrări în engleză.