Cheltuielile localităților din România, 2016-23

Administrația publică locală cheltuie, anual, peste 22% din totalul banilor publici din țară. Spațiile verzi, curățenia localității, mobilitatea oferită de transportul public, infrastructura drumurilor publice locale, menținerea ordinii și liniștii publice sunt doar câteva dintre elementele care depind de fondurile publice locale. În contextul alegerilor locale din 9 iunie 2024, este esențial ca cetățenii să înțeleagă cum au fost gestionate aceste fonduri de către aleșii locali în ultimele două mandate. Această pagină reprezintă un instrument pentru cetățenii care își doresc să voteze informat, prezentând într-un format prietenos execuțiile bugetare ale tuturor unităților administrativ-teritoriale (UAT) din țară. Instrumentul este construit cu datele din perioada 2016-2023, cuprinzând astfel două mandate (aproape) complete. 

În această pagină regăsiți o serie de întrebări și răspunsuri despre banii publici gestionați de administrația locală. Fiecare răspuns este însoțit de un grafic interactiv, care va afișa informații suplimentare atunci când duci cursorul mouse-ului peste acesta. În plus, fiecare județ are o pagină dedicată, unde poți alege UAT-ul despre care vrei să afli mai multe informații. 

Recomandăm să citești această pagină în desktop, pentru a vedea mai bine graficele.

Însă, înainte de a vedea cum au gestionat autoritățile locale fondurile publice, trebuie să înțelegem care sunt responsabilitățile acestora, dar și limitările pe care le întâmpină.  

Administrațiile publice locale au următoarele responsabilități: 

  1. Să asigure funcționarea serviciilor publice locale 

Serviciile publice locale includ cheltuielile de funcționare cu termoficarea, canalizarea, iluminatul public, transportul public, salubrizarea și apa. Cheltuielile pentru aceste domenii sunt gestionate prin bugetele locale. 

  1. Să mențină ordinea și liniștea publică 

Poliția locală, gardienii publici, pompierii și protecția civilă sunt finanțate, parțial sau integral, de autoritățile locale. 

  1. Să asigure cheltuielile pentru domeniile de interes local 

Pe lângă funcționarea serviciilor publice și menținerea ordinii și liniștii publice, administrațiile locale cheltuie bani pentru: educație, sănătate, tineret și sport, dezvoltare urbană, cultură și religie, poduri și drumuri (locale sau Drumuri Județene în cazul Consiliilor Județene), protecția mediului, evidența persoanelor, locuințe și servicii sociale. 

  1. Să gestioneze banii contribuabililor 

Bugetele locale sunt realizate de primari și aprobate de Consiliul Local. Autoritățile locale trebuie să verifice înregistrarea fiscală a contribuabililor, să contracteze împrumuturi sau să emită titluri de valoare. De asemenea, inițierea de proiecte (co-)finanțate din Fonduri Europene este asigurată de autoritățile locale.  

  1. Să asigure dezvoltarea locală 

Autoritățile locale asigură dezvoltarea locală prin: 

  • Realizarea planului urbanistic general 
  • Întreținerea drumurilor publice 
  • Administrarea domeniului public și privat al localității 
  • Emiterea de avize, acorduri și autorizații de funcționare, de construire, de mediu etc. 
  • Ținerea în evidență a lucrărilor de construcții din localitate; 
  • Controlarea depozitării deșeurilor menajere; 
  • Asigurarea protecției mediului și gospodărirea apelor 
  • Numirea conducătorilor serviciilor publice locale. 

Înapoi la datele naționale.

Q1: Cum se raportează valoarea fondurilor gestionate de administrația locală la totalul fondurilor încasate și cheltuite în țară?

În perioada 2016-2023, administrația publică locală, a cheltuit, anual, alături de Consiliile Județene, între 70,71 miliarde lei și 143,42 miliarde lei. 

Aceste sume reprezintă, anual, peste 22% din totalul banilor cheltuiți la bugetul general consolidat (BGC). BGC include execuțiile bugetare ale tuturor instituțiilor și administrațiilor publice din România, inclusiv bugetul de stat, bugetele locale, sau bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. 

Nominal, administrația locală a cheltuit cea mai mare sumă de bani din ultimii 8 ani în 2023, când valoarea acestora s-a ridicat la 143,52 miliarde lei. Raportat însă la totalul cheltuielilor din BGC, autoritățile locale au cheltuit cel mai mult în anii 2016 și 2017, când banii cheltuiți de acestea au reprezentat 28,28%, respectiv 27,99% din BGC. 

Sume similare pot fi observate și în cazul veniturilor încasate de bugetele locale. Acestea au crescut, nominal, de la 74,56 miliarde lei (anul 2016) la 145,78 miliarde lei (anul 2023), însă au scăzut raportat la BGC de la 30% în 2016 la 23,63% în 2023. 

Q2: Cum se raportează cheltuielile realizate de UAT-uri la Produsul Intern Brut? 

Cheltuielile realizate în ultimii 8 ani de administrația publică locală, inclusiv de Consiliile Județene, reprezintă în medie, anual, 9% din Produsul Intern Brut al României. 

Raportat la PIB, cele mai mari cheltuieli au fost înregistrate în anul 2020, când s-au cheltuit 100,49 miliarde lei, reprezentând 9,44% din PIB-ul României. O valoare apropiată a fost înregistrată și în anul 2016, când, adunat, cheltuielile UAT-urilor reprezentau 9,43% din PIB, deși, nominal, valoarea acestora (70,71 miliarde lei) a fost cu aproape 30 miliarde lei mai mică față de cheltuielile realizate în 2020. 

Cel mai mic raport dintre cheltuielile UAT-urilor și Produsul Intern Brut a fost înregistrat în anul 2018 (8,42%). Anul trecut, cheltuielile UAT-urilor au reprezentat 8,97% din Produsul Intern Brut al României. 

Q3: Care sunt domeniile principale pentru care administrația publică locală alocă cele mai mari sume de bani? 

În perioada 2019-2023, administrația publică locală a cheltuit, în total, cele mai mari sume de bani pentru domeniul transporturilor (între 11,4 și 18,17 miliarde lei). În aceeași perioadă, locurile 2 și 3 au fost ocupate de domeniul sănătății și de domeniul autorităților publice. Cu excepția anului 2023, cheltuielile pentru domeniul sănătății s-au plasat întotdeauna pe al doilea loc în această perioadă. 

Raportat la totalul cheltuielilor anuale, domeniul transporturilor a înregistrat cea mai mare valoare în anul 2021 (17,04%), însă nominal, cele mai mari sume de bani au fost cheltuite în 2023 (18,17 miliarde lei), când acest domeniu a ocupat 16,75% din totalul cheltuielilor. 

Pentru domeniul sănătății, cele mai mari sume de bani s-au cheltuit în anul 2023 (13,43 miliarde lei), reprezentând 12,37% din totalul cheltuielilor realizate de autoritățile locale în acel an. Pentru cheltuielile aparatului administrativ (prezente în buget ca „autorități publice”) s-au dus anual, în perioada 2019-2023, între 9,5 miliarde lei (13,8% din totalul cheltuielilor locale din 2019) și 13,63 miliarde lei (12,56% din totalul cheltuielilor din 2023). 

Aceleași trei domenii (transporturi, sănătate, autorități publice) se regăsesc și în topul cheltuielilor din anul 2018. Diferă însă ordinea: cei mai mulți bani s-au cheltuit pentru domeniul autorităților publice (9 miliarde lei, respectiv 15,6% din total), în timp ce transporturile au căzut pe locul al doilea, cu 8,74 miliarde lei (15,14%) cheltuite, iar sănătatea pe locul al treilea (8,14 miliarde lei, respectiv 14,09% din total). 

Topul cheltuielilor realizate în 2016 și 2017 arată însă diferit, domeniul învățământului plasându-se pe primul loc, cu un total de 14 miliarde lei cheltuiți în 2016 (26,06% din totalul cheltuielilor), respectiv de 16,15 miliarde lei (27,17% din total) în 2017. Comparativ, în perioada 2018-2023, domeniul învățământului nu urcă niciodată mai sus de locul 6, iar cheltuielile locale pentru acest domeniu nu depășesc mai mult de 11% din buget. Scăderea cheltuielilor locale pentru educație este cauzată de faptul că, din anul 2018, cheltuielile de personal din învățământ au fost transferate la nivel central. 

Q4: Care sunt principalele tipuri de cheltuieli pentru care administrația locală alocă cele mai mari sume de bani? 

Cheltuielile de personal reprezintă cea mai costisitoare componentă a bugetelor publice locale. Acest tip de cheltuială s-a plasat întotdeauna pe primul loc, în perioada 2016-2023, ocupând între 23,8% (anul 2023) și 41,71% (anul 2017) din totalul fondurilor cheltuite de unitățile administrativ-teritoriale. În 2023, autoritățile locale au alocat aproape 26 de miliarde pentru cheltuielile de personal. 

Cheltuielile cu bunuri și servicii se plasează întotdeauna pe cel de-al doilea loc, ocupând între 21,8% și 25,8% din totalul cheltuielilor anuale efectuate, cumulat, de autoritățile locale. 

Cele mai mici cheltuieli din 2023 sunt reprezentate de fondurile alocate pentru proiectele cu finanțare nerambursabilă din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Autoritățile locale au cheltuit 267 de milioane de lei pentru această componentă, reprezentând 0,25% din totalul fondurilor cheltuite. 

Q5: Care sunt principalele surse de venit ale autorităților publice locale? 

Principalele două surse de venit ale autorităților publice locale sunt reprezentate de cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit și de sumele defalcate din TVA. Aceste două surse reprezintă, în medie anual, 50% din veniturile totale ale unităților administrativ-teritoriale. 

Q6: Care sunt cele mai prospere 10 UAT-uri din punctul de vedere al cheltuielilor și veniturilor per capita? 

Cele mai mari cheltuieli pe cap de locuitor au fost realizate de Comuna Bătrâna (județul Hunedoara) în anul 2023 și au atins valoarea de 64.196 lei/ locuitor. Această unitate administrativ-teritorială a cheltuit în total, în 2023, aproape 5,65 milioane lei. Conform datelor de la recensământul din 2021, Comuna Bătrâna are o populație de 88 de locuitori. Comuna Bătrâna apare de 6 ori în top 10 al UAT-urilor cu cele mai mari cheltuieli per capita, ocupând locul 2 în perioada 2018-2020, locul 6 în 2021 și locul 5 în 2022. 

Singurul UAT care a ocupat prima poziție de două ori în acest top, în perioada 2016-2023, este Comuna Bunila (județul Hunedoara), având o populație de 247 de locuitori. În anul 2021 a cheltuit 29.146 lei/ locuitor, iar în anul 2019 a cheltuit 30.774 lei/ locuitor. Această comună reușește să mai urce în top 10 și în anul 2022, însă ocupă poziția 3, cu 22.432 lei cheltuiți per capita. 

Primul loc din top a fost ocupat de următoarele UAT-uri: 

  • Anul 2016 – Comuna Brebu Nou (județul Caraș-Severin), cu 19.847 lei/ cap de locuitor și o populație de 166 locuitori; 
  • Anul 2017 – Comuna Ghergheasa (județul Buzău), cu 14.574 lei per capita și o populație de 2.166 locuitori;
  • Anul 2018 – Comuna Bulzeștii de Sus (județul Hunedoara) are o populație de 275 de locuitori și a cheltuit 17.557 lei per capita; 
  • Anul 2019 – Comuna Bunila (județul Hunedoara) a cheltuit 30.773 lei/ locuitor (populație de 247 locuitori); 
  • Anul 2020 – Comuna Beliș (județul Cluj) a cheltuit 21.731 lei per capita, având o populație de 1.008 locuitori; 
  • Anul 2021 – Comuna Bunila s-a plasat pentru a doua oară pe al doilea loc, cu 29.145 lei/ locuitor cheltuiți; 
  • Anul 2022 – Comuna Măldărești (județul Vâlcea) are o populație de 1.715 locuitori și a cheltuit 37.343 lei per capita; 
  • Anul 2023 – Comuna Bătrâna (județul Hunedoara) a cheltuit 64.196 lei/ cap de locuitor. 

Unitățile administrativ-teritoriale care apar de cele mai multe ori în top 10 sunt:  

  • Bătrâna – apare de 6 ori; 
  • Grădina (județul Constanța) și Brebu Nou (județul Caraș-Severin) apar de câte 4 ori; 
  • Pardina (jud. Tulcea), Târgu Cărbunești (jud. Gorj), Bunila (jud. Hunedoara) și Secas (jud. Timiș) apar de câte 3 ori în top 10 al UAT-urilor cu cele mai mari cheltuieli per capita. 

Q7: Care sunt UAT-urile cu cele mai mici cheltuieli pe cap de locuitor? 

Cele mai mici cheltuieli pe cap de locuitor au fost înregistrate de Comuna Lipovu (județul Dolj) în anul 2018, cu o valoare de 500 lei cheltuiți per capita. Această comună ocupă ultimul loc în ceea ce privește valoarea cheltuielilor pe cap de locuitor și în anul 2019 (699 lei/ locuitor cheltuiți). 

Localitatea care ocupă cel mai des un loc în topul unităților administrativ-teritoriale cu cele mai mici cheltuieli pe cap de locuitor este Comuna Bărbulești (județul Ialomița), cu o populație de 7.878 locuitori, conform datelor de la recensământul din 2021. De altfel, singurul an în care acest UAT nu s-a aflat printre cele 10 cu cele mai mici cheltuieli a fost 2021, când cheltuielile au fost de 1.612 lei/ locuitor. 

Comuna Ripiceni (județul Botoșani), cu o populație rezidentă de 3.771 locuitori, se regăsește în top 10 al UAT-urilor cu cele mai mici cheltuieli per capita în șase ani (2016-2020 și 2023). Cele mai mici cheltuieli pe cap de locuitor au fost înregistrate de această comună în anul 2018, cu 635 lei/ locuitor, când a ocupat locul 5. 

Cele mai mici cheltuieli pe cap de locuitor au fost înregistrate, în perioada 2016-2023, de următoarele unități administrativ-teritoriale: 

  • Anul 2016 – Comuna Bărbulești (județul Ialomița), cu 531 lei/ cap de locuitor; 
  • Anul 2017 – Comuna Valea Lupului (județul Iași) a cheltuit 560 lei per capita și are o populație rezidentă de 14.510 locuitori; 
  • Anul 2018 – Comuna Lipovu (județul Dolj) a cheltuit 500 lei/ cap de locuitor, având o populație de 3.208 rezidenți; 
  • Anul 2019 – Comuna Lipovu (județul Dolj) a cheltuit 699 lei/ locuitor; 
  • Anul 2020 – Comuna Valea Lupului (județul Iași) are o populație rezidentă de 14.510 locuitori și a cheltuit 860 lei per capita; 
  • Anul 2021 – cele mai mici cheltuieli per capita au fost înregistrate de orașul Bechet (județul Dolj), în valoare de 884 lei; 
  • Anul 2022 –  Comuna Pechea (județul Galați) a cheltuit 1.220 lei/ cap de locuitor, având o populație de 10.197 rezidenți; 
  • Anul 2023 – Comuna Tărtășești (județul Dâmbovița) a cheltuit 1.273 lei/ locuitor (populație rezidentă de 6.158 locuitori). 

Q8: Ce procent din totalul Fondurilor Externe Nerambursabile (FEN) au fost gestionate direct de unitățile administrativ teritoriale?

Unitățile administrativ-teritoriale (excluzând Consiliile Județene) au cheltuit 19,11 miliarde lei din Fonduri Externe Nerambursabile (inclusiv PNRR) în anul 2023. Este cea mai mare absorbție de fonduri înregistrată în ultimii 8 ani. FEN cheltuite de UAT-uri în 2023 reprezintă 24,4% din totalul Fondurile Externe Nerambursabile cheltuite de toate instituțiile și administrațiile publice din țară. 

Cea mai mică absorbție de Fonduri Externe Nerambursabile a fost înregistrată de unitățile administrativ-teritoriale în anul 2017, când s-au cheltuit 1,32 miliarde lei, reprezentând 6,8% din totalul pe țară. 

În anul 2016, UAT-urile au cheltuit 1,6 miliarde lei din FEN, reprezentând 13,8% din totalul pe țară. În perioada 2018-2022, cheltuielile UAT-urilor efectuate din FEN au crescut de la 2,33 miliarde lei (9,1% din totalul pe țară) la 9,09 miliarde lei (17,9% din total). 

Q9: Cum se raportează cheltuielile realizate de UAT-uri din PNRR la totalul fondurilor din PNRR cheltuite la bugetul general consolidat? 

În 2023, unitățile administrativ-teritoriale au cheltuit 17,2% (599,16 milioane lei) din totalul fondurilor PNRR rambursabile cheltuite la nivelul întregii administrații publice din țară și 11,1% (267,04 milioane lei) din fondurile aferente componentei nerambursabile din PNRR. Prin comparație, în 2022, UAT-urile au cheltuit numai 0,1% (1 milion lei) din componenta de împrumut aferentă PNRR, respectiv 6,7% (18,95 milioane lei) din componenta nerambursabilă. 

Q10: Care sunt unitățile administrativ-teritoriale cu cea mai mare absorbție de fonduri externe? 

Datele folosite pentru această întrebare includ cheltuielile din Fonduri Externe Nerambursabile (adică în cadrul financiar 2021-2027), cheltuielile din FEN aferente cadrului financiar 2014-2020, cheltuielile cu fonduri aferente componentei nerambursabile din Planul Național de Redresare și Reziliență și cheltuielile cu fonduri aferente componentei de împrumut a PNRR. 

Municipiul Oradea și Municipiul Iași se plasează anual în top 10 al UAT-urilor cu cele mai mari cheltuieli din fonduri externe. În 2023, Oradea este UAT-ul cu cea mai mare absorbție, având cheltuieli din fonduri externe de 644,34 milioane lei. Acestea reprezintă o creștere de 145% față de 2022, când Oradea s-a situat pe locul 2 cu 264,05 milioane lei cheltuite. 

Municipiul Iași nu s-a poziționat niciodată, în ultimii 8 ani, pe primul loc, însă reușește să cheltuie anual din fonduri externe între 9 milioane lei (anul 2018, când s-a poziționat pe locul 4) și 349 milioane lei (anul 2023, când s-a poziționat pe locul 6). 

Sectorul 3 al Municipiului București este unitatea administrativ-teritorială care ocupă cel mai des locul 1 în top 10 al UAT-urilor cu cele mai mari cheltuieli din fonduri externe, plasându-se pe prima poziție din 2016 până în 2019, când a cheltuit între 167.6 milioane lei (2016) și 376,7 milioane lei (2018). 

Q11: Care sunt UAT-urile ale căror cheltuieli au depins cel mai mult de fondurile externe? 

Datele folosite pentru această întrebare includ cheltuielile din Fonduri Externe Nerambursabile (adică în cadrul financiar 2021-2027), cheltuielile din FEN aferente cadrului financiar 2014-2020, cheltuielile cu fonduri aferente componentei nerambursabile din Planul Național de Redresare și Reziliență și cheltuielile cu fonduri aferente componentei de împrumut a PNRR. 

Unitățile administrativ-teritoriale ale căror cheltuieli înregistrează cel mai mare grad de dependență față de fondurile externe variază de la an la an. Comuna Pardina (județul Tulcea) apare cel mai des în acest top, poziționându-se trei ani la rând în primele 5 poziții. În anul 2023 fondurile externe au ocupat 84,64% din totalul cheltuielilor efectuate de Comuna Pardina. În 2021, Pardina și-a acoperit 65,74% din cheltuieli din fonduri externe, iar în 2022 gradul de dependență de aceste fonduri a crescut la 69,71%. 

Singurul UAT care a avut în anul 2020 peste 75% din cheltuieli acoperite din fonduri externe este Comuna Coțofenii din Față (județul Dolj), cu 9,24 milioane cheltuite din fonduri externe, reprezentând aproape 78% din totalul de 11,85 milioane cheltuite în același an. În anul 2023, nouă dintre UAT-uri și-au acoperit peste 75% din cheltuieli din fonduri externe. Cu cele mai mari valori înregistrate se numără: 

  • Comuna Socodor (județul Arad) – din totalul de 62,38 milioane lei cheltuite, 85,5% sunt acoperite din fonduri externe;  
  • Comuna Pardina (județul Tulcea) – 16,9 milioane lei cheltuiți din fonduri externe, reprezentând 84,64% din totalul de 19,96 milioane; 
  • Comuna Baia de Criș (județul Hunedoara) a cheltuit 22 milioane lei din fonduri externe (83,88% din totalul de 26,32 milioane lei cheltuite); 
  • Comuna Studina (județul Olt) a cheltuit 41,59 milioane lei din fonduri externe (82,16% din total); 
  • Comuna Brastavățu (județul Olt) – 81,14% din totalul cheltuielilor au fost acoperite din fonduri externe.