Poziția Funky & CJI privind Strategia Națională de Apărare a Țării 2025-2030

By Funky Citizens Poziționări Publice 19/11/2025

Președintele României, domnul Nicușor Dan, a prezentat miercuri, 12 noiembrie, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030: „Independență și solidaritate: viziunea României pentru o lume în schimbare”. Documentul se află acum în consultare publică, urmând să fie avizat în CSAT pe 24 noiembrie și prezentat în Parlament pe 26 noiembrie.

Funky Citizens și Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), organizații care fac parte din Observatorul Bulgaro-Român de Media Digitală, parte din EDMO (European Digital Media Observatory), salutăm această inițiativă și apreciem includerea amenințărilor hibride și a educației media în documentul strategic.

Așadar, am ales să ne poziționăm pe subiecte în care ambele organizații au experiență vastă și complementară: combaterea dezinformării și a amenințărilor hibride, precum și educația media.

Ambele organizații au contribuit activ la dezbaterile europene despre combaterea dezinformării, respectând principiile democratice și libertatea de expresie. De asemenea, cele două organizații implementează împreună programe care susțin alfabetizarea media și digitală, în special în rândul tinerilor. Expertiza noastră complementară ne permite să oferim o perspectivă integrată asupra răspunsului strategic pe care România trebuie să-l dezvolte.

Transmitem această contribuție pornind de la o convingere comună: cea mai mare amenințare la adresa securității României nu vine doar din exterior, ci din slăbiciunile noastre interne. Corupția, instituțiile publice deficitare, lipsa încrederii cetățenilor în stat, absența mecanismelor reale de participare civică, lipsa educației media și a capacității cetățenilor de a evalua critic informația: acestea sunt vulnerabilitățile pe care le exploatează amenințările hibride și care erodează reziliența democratică a țării.

Cetățeni educați + instituții transparente = reziliență la manipulare

Cetățeni educați + instituții opace = bază fertilă pentru teorii conspiraționiste

Citește scrisoarea completă aici!

Recommendations

#1 Educația media – integrarea în strategiile naționale și în curriculumul școlar

Elementul comun: educația media este tratată ca politică de stat, cu obiective explicite în strategie, integrare curriculară și mecanisme de coordonare multi-actor (guvern, societate civilă, universități, mass-media).

Educația media – urgență de interes național
Lecții din experiența altor state (ex. Finlanda, Suedia, Belgia, Brazilia)
Neajunsurile României astăzi:
- Lipsa unei Strategii Naționale pentru Educația Media, cu obiective, calendar și buget.
- Absența referințelor explicite la educația media în PNRR și în alte strategii relevante.
- Statul delegă de facto educația media către ONG-uri, fără o arhitectură instituțională
  națională, fără standarde curriculare și fără monitorizare a impactului.
- Fără o intervenție strategică, finanțată corespunzător și cu resursă umană adecvată, România rămâne vulnerabilă la dezinformare, polarizare și campanii de manipulare, cu efecte directe asupra calității democrației și a încrederii în instituții.
Propuneri concrete – cu accent pe includerea în curriculum
- Punct central: integrarea educației media în curriculumul național
- Infrastructură instituțională – un „hub” național pentru educație media
- Campanii publice și acces la conținut de calitate
- Politici publice coerente, care să susțină jurnalismul de calitate și investiția cu prioritate în jurnalismul local
- Politici publice care să determine transparentizarea identității deținătorilor de pagini influente sau de conținut plătit, permițând utilizatorilor să evalueze credibilitatea și responsabilitatea acestora.
Rolul Președintelui – gesturi politice cu impact imediat

#2 Amenințări hibride – cercetare robustă și răspuns coordonat cu safeguard-uri democratice

Punct central: Crearea unei instituții independente pentru cercetare și răspuns la amenințări hibride.

Neajunsurile României astăzi
- Lipsa unei instituții dedicate cercetării și răspunsului la amenințări hibride, cu resurse, personal specializat și mandat clar.
- Fragmentare instituțională – fiecare serviciu/minister acționează în siloz, fără coordonare reală, fără analiză integrată a pattern-urilor.
- Absența capacității de cercetare sistematică a tacticilor de destabilizare – nu înțelegem metodologic cum funcționează campaniile ostile, ce vulnerabilități exploatează, cum evoluează.
- Lipsa transparenței instituționale – cetățenii nu pot verifica de ce și cum instituțiile intervin, creând polarizare și erodând încrederea în loc să o construiască.
- Absența mecanismelor de safeguard democratic – nicio structură care să asigure că răspunsul la amenințări hibride nu devine control al narativului sau cenzură.
Propuneri concrete – cu accent pe cercetare robustă și transparență verificabilă
- Coordonarea răspunsului inter-instituțional cu safeguard-uri democratice
- Transparența instituțională ca fundament al credibilității
- Societatea civilă ca actor independent esențial
- Reglementarea platformelor digitale
- Monitorizarea continuă și proactivă a spațiului informațional
- Capacitarea instituțională – de la declarații la acțiune
- Cooperarea europeană și schimbul de experiență

Materialul este realizat cu susținerea financiară a Fondation Botnar și cofinanțat de Uniunea Europeană prin proiectul Bulgarian-Romanian Observatory of Digital Media. Acest material reflectă numai punctele de vedere ale Centrului pentru Jurnalism Independent și Funky Citizens, iar Comisia Europeană nu poate fi făcută responsabilă pentru nicio utilizare a informațiilor conținute.