Analiza prezenței pe social media a candidaților la Președinția României

Autori: Ana Mocanu & Matei Vrabie

Sumar executiv

Această analiză nu dezvăluie doar o campanie prezidențială care se desfășoară pe social media, ci un teatru digital care ridica suspiciuni cu privire la unii performeri care au implicat figuranți pentru a umple scaunele goale. Examinând 23 de zile de activitate pe platformele Meta și TikTok, am documentat tipare care nu doar sugerează manipulare—ci practic o anunță, cu vârfuri de engagement care sfidează atât normele platformelor, cât și probabilitățile statistice.

În urma controversatelor alegeri din 2024—unde ascensiunea lui Călin Georgescu propulsată de TikTok a fost legată de o operațiune coordonată de 1 milion de euro implicând 25.000 de conturi—și recentele acuzații ale lui Nicușor Dan privind atacurile cu boți străini asupra conturilor sale, constatările noastre ridică serioase îngrijorări cu privire la integritatea peisajului digital de campanie. Pe măsură ce România se apropie de o alegere critică în mai puțin de două săptămâni, acest raport servește atât ca avertisment, cât și ca dovadă a manipulării algoritmice care potențial modelează percepția publică.

Context electoral și abordare

Funky Citizens a realizat o analiză detaliată a activității online a candidaților la alegerile prezidențiale pe platformele Meta (Facebook și Instagram) și TikTok în perioada 1 Aprilie – 23 Aprilie. Raportul își propune să descifreze strategiile digitale folosite de candidați în promovarea online, tipologia conținutului și să ofere o evaluare a impactului mesajelor de campanie transmise de candidați prin intermediul platformelor de Social Media. Examinând profilele lor oficiale, am urmărit să identificăm atât elementele distinctive, cât și tendințele comune în modul în care candidații la alegerile prezidențiale își construiesc imaginea și comunică cu electoratul în mediul online.

De ce am ales să analizăm campaniile candidaților?

În ultima perioadă, discuțiile despre promovarea inautentică a candidaților s-a intensificat. Momentul-cheie îl reprezintă campania realizată în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale a lui Călin Georgescu, candidatul-surpriză al alegerilor din noiembrie 2024, în care au fost identificate creșteri masive pe platformele de socializare, în special TikTok. Amintim că această campanie l-a propulsat pe Călin Georgescu, o figură marginală cunoscută anterior pentru opiniile sale antioccidentale, către o victorie neașteptată în primul tur prin ceea ce a părut a fi o operațiune atent orchestrată în social media. Serviciile de informații au acuzat oficial existența unei campanii în valoare de 1 milion de euro, implicând 25 000 de conturi TikTok coordonate, dintre care niciunul nu a fost declarat în rapoartele oficiale privind finanțarea campaniei. Conform documentelor dezvăluite, operațiunea a prezentat caracteristici clare de actor de stat, infrastructura tehnică legată de Rusia susținând distribuirea conținutului în 19 țări.

Funky Citizens a publicat în luna decembrie 2024 un raport final cu privire la campaniile de dezinformare din primul tur al alegerilor prezidențiale, care poate fi consultată în detaliu aici – Subminarea democrației: Înarmarea Social Media în alegerile din 2024 din România.

În campania alegerilor prezidențiale din 2025, un alt moment-cheie care transmite semnale îngrijorătoare cu privire la propulsarea candidaților pe rețelele de socializare îl reprezintă creșterea inauntentică a paginilor oficiale ale lui Nicușor Dan, candidat independent la președinție. Candidatul a denunțat public ceea ce a descris drept un atac coordonat împotriva conturilor sale de social media. În cadrul unei conferințe de presă, el a declarat că au fost „invadate de sute de mii de conturi false” din țări precum Vietnam, India și Pakistan, forțându-l să suspende campania online, pentru care cheltuia aproximativ 15.000 de euro zilnic. 

Având în vedere contextul alegerilor prezidențiale din 2025 și evenimentele anevoioase care au dus la anularea alegerilor din 2024, considerăm că este necesar să acordăm o atenție sporită modului în care candidații acestui tur reușesc să ajungă la electorat și să identificăm, unde e cazul, anomalii în creștererile neașteptate care propulsează peste noapte candidații. Funky Citizens își asumă în continuarea monitorizarea îndeaproape a narațiunilor false care circulă în această perioadă pe rețelele socializare, alături de monitorizarea atentă a campaniilor electorale ale candidaților pentru a informa publicul cu privire la activitatea candidaților pe care urmează să-i voteze la urne în mai puțin de două săptămâni. 

Analiza candidaților

Bazându-ne pe cele mai recente sondaje de opinie privind candidații preferați de români pentru alegerile prezidențiale, am realizat o analiză a prezenței online pentru primii cinci candidați pe platformele META. De asemenea, am examinat prezența pe TikTok pentru 10 din cei 11 candidați (unul dintre ei neavând cont pe această platformă).

De asemenea, am luat în considerare și numărul de followers pe care aceștia îl dețin în social media. 

Cum arată peisajul informațional pe platforme în apropierea alegerilor prezidențiale?

Dacă vrei să aflii mai multe despre evoluțiile dezinformării în apropierea alegerilor prezidențiale, poți consulta buletinele informative săptămânale disponibile aici: Peisajul informațional din România în contextul alegerilor prezidențiale din 2025.

Peisajul informațional pe platformele de social media în preajma alegerilor prezidențiale din România este dominat de o rețea complexă de dezinformare, centrată în mare parte pe figura lui Călin Georgescu. Conform analizei raportărilor, am identificat mai multe tendințe și narațiuni predominante:

• Narațiunile principale îl prezintă pe Călin Georgescu ca fiind „președintele legitim” al României, a cărui victorie ar fi fost anulată printr-o presupusă „lovitură de stat” orchestrată de instituții interne corupte și puteri străine. Aceste afirmații sunt susținute de hotărâri judecătorești falsificate și presupuse presiuni internaționale pentru reinstaurarea candidaturii sale.
• Un volum semnificativ de conținut se concentrează pe ideea reluării celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, promovând-o ca fiind inevitabilă și obligatorie din punct de vedere legal. Aceste narațiuni citează frecvent termene limită false și documente juridice fabricate pentru a crea o realitate alternativă în jurul procesului electoral.
• O altă temă recurentă este existența unui „stat paralel” care complotează împotriva lui Georgescu, sugerând că serviciile de informații românești, sistemul judiciar și liderii politici colaborează pentru a-l descalifica prin manipulare. Aceste narațiuni portretizează figura lui Georgescu ca un salvator național persecutat.
• Campaniile de dezinformare au fost amplificate și de narațiuni legate de amenințări externe, cum ar fi un război iminent cu Rusia, prezentând România ca fiind forțată într-un conflict militar de către UE (în special Franța) și NATO. Alte postări susțin existența unor mobilizări militare secrete și recrutări forțate care ar urma să aibă loc.
• În perioada analizată, am identificat activitate coordonată neautentică menită să promoveze și să amplifice mesajele candidaților și partidelor politice. Această activitate se desfășoară prin intermediul unor rețele de conturi false sau gestionate coordonat, având scopul de a manipula percepția publică și de a crește în mod artificial vizibilitatea unor actori politici specifici.

Aceste narațiuni folosesc în mod strategic declanșatori emoționali – sentimente de trădare, nedreptate, naționalism și amenințare existențială – pentru a eroda încrederea în instituțiile democratice românești și a crea o realitate politică paralelă care legitimează actori marginali. Îngrijorător este faptul că au fost raportate și apeluri explicite la violență în conjuncție cu aceste teme de dezinformare.

În ceea ce privește dezinformările specifice despre candidații la prezidențiale, postările analizate evidențiază o serie de tendințe:

• Pe lângă narațiunile centrale despre Călin Georgescu, există campanii de dezinformare care vizează și alți candidați, în special Nicușor Dan și Crin Antonescu. Aceste narațiuni îi prezintă ca făcând parte dintr-un „bloc politic anti-Georgescu” sau ca fiind complici într-o schemă mai largă anti-națională.
• Din monitorizările noastre reiese că dezinformările despre Nicușor Dan îl prezintă ca opunându-se explicit lui Călin Georgescu, încadrându-l în presupusul complot împotriva acestuia. Aceste narațiuni tind să diminueze legitimitatea candidaturii lui Dan prin asocierea sa cu structurile de putere contestate.
• Similar, au fost identificate narațiuni care folosesc conținut înșelător și manipulat în jurul candidaturii lui Crin Antonescu. Aceste postări afirmă existența unor presupuse intervenții judiciare sau decizii politice de ultimă oră care ar afecta candidatura sa, creând confuzie în rândul alegătorilor.
• Alte narațiuni marginale, dar prezente în spațiul informațional, includ afirmații bizare precum cea că Elon Musk ar candida la președinția României, sau răspândirea de deepfake-uri politice generate de inteligența artificială pentru a submina încrederea în procesul electoral și candidați.

Metodologie

Pentru a realiza o perspectivă mai largă, dar în același timp detaliată a creșterilor identificate în rândul candidaților, ne-am orientat spre principalii indicatori de creștere ale conturilor pe platforme: numărul de urmăritori, aprecieri, distirbuiri și statisticile privind engagement-ul postărilor și ale profilelor oficiale ale candidaților. Întreaga analiză este centrată specific pe conturile oficiale ale candidaților la prezidențiale, întocmai pentru a constata dacă este cazul de amplificări și vârfuri de popularitate pe platformele de socializare în perioada 1-23 aprilie 2025. 

Câteva mențiuni însă trebuie specificate pentru asigurarea acurateței datelor colectate:

• Analiza se concentrează pe totalitatea de postări realizate de candidați în perioada monitorizată;
• Indicatorii de interacțiune (vizualizările, aprecierile, comentariile și distribuirile) sunt analizate în limita accesului acordat de platforme – există cazuri care sunt detaliate în cele ce urmează, în care datele despre vizualizări ori aprecieri nu sunt disponibile;
• Fluctuațiile zi de zi ale metricilor de engagement (aprecieri, comentarii, distribuiri, vizualizări)
• Anomalii statistice în raporturile de engagement
• Analiza lingvistică a tiparelor suspecte din comentarii
• Distribuția temporală a engagement-ului (frecvența comentariilor pe minut)
• Detectarea limbii conturilor între urmăritori
• Comparații încrucișate între platforme pentru identificarea tiparelor sincronizate
• Analiza comparativă cu normele statistice de comportament organic pe fiecare platform

Instrumente și tehnici de analiză

Pentru realizarea acestei investigații digitale, am utilizat:

1. Instrumente de monitorizare a Social Media: Sisteme specializate pentru colectarea datelor privind engagement-ul, vizualizările și distribuirile în timp real.
2. Algoritmi de detectare a anomaliilor: Metode statistice pentru identificarea abaterilor semnificative de la tiparele normale de engagement.
3. Analiza lingvistică: Software de analiză a limbajului natural pentru identificarea comentariilor generate automat sau coordonate.
4. Analiza temporală: Examinarea distribuției temporale a comentariilor pentru a identifica comportamente care sugerează automatizare.
5. Analiza rețelelor: Tehnici de identificare a conexiunilor potențiale între conturile implicate în activități suspecte.

Toate aceste metode au fost aplicate cu atenție la confidențialitatea datelor, utilizând doar informații publice disponibile pe platformele respective.

Limitări ale metodologiei

În timp ce metodologia noastră este robustă, recunoaștem câteva limitări importante:

• Accesul limitat la date: Platformele restricționează accesul la date complete, în special pentru conturile private sau metrici interne.
• Schimbări algoritmice: Modificările frecvente ale algoritmilor platformelor pot influența vizibilitatea și engagement-ul într-un mod care nu reflectă neapărat manipulare.
• Intervenții legitime de marketing: Unele vârfuri pot rezulta din campanii legitime de marketing digital, deși patternurile specifice sugerate în raport sunt atipice chiar și pentru promovare plătită.
• Factori externi: Evenimente din actualitate pot influența engagement-ul fără a implica neapărat manipulare.

Aceste limitări au fost luate în considerare în interpretarea datelor și formularea concluziilor.

Actorii: candidații digitali ai României

Înainte de a ne scufunda în anomalii, să cunoaștem distribuția personajelor din această dramă digitală, clasificate după numărul lor de urmăritori pe social media:

Candidat	Urmăritori Facebook	Urmăritori Instagram	Urmăritori TikTok
George Simion	658.972	293.187	541.328
Elena Lasconi	386.192	98.271	163.495
Victor Ponta	772.384	92.481	127.982
Nicușor Dan	271.538	112.387	96.324
Crin Antonescu	95.872	63.921	52.137
Alți candidați	< 50.000	< 30.000	< 40.000

Profilul digital al candidaților

George Simion – Liderul AUR se bazează predominant pe o prezență organică puternică pe Facebook, unde comunitatea sa este foarte activă. Strategia sa digitală pare să prioritizeze calitatea conținutului în detrimentul cantității, cu o abordare mai conservatoare pe TikTok.

Elena Lasconi – Candidata USR demonstrează o abordare echilibrată între platforme, cu accent pe autenticitate și interacțiune directă. Prezența sa este mai puternică pe Facebook decât pe platformele vizuale.

Victor Ponta – Fostul premier a adoptat o strategie agresivă de volum pe toate platformele, cu accent deosebit pe TikTok. Conturile sale prezintă cele mai clare semnale de amplificare artificială coordonată. Echipa de campanie a candidatului a emis o comunicare publică în care a denunțat public atacurile coordonate cu privire la conturile oficiale ale lui Victor Ponta.

Nicușor Dan – Primarul capitalei a recunoscut public cheltuieli semnificative cu promovarea online (15.000 euro zilnic), reflectate în creșteri bruște dar neuniforme pe toate platformele analizate.

Crin Antonescu – Fostul lider PNL menține o prezență digitală moderată, cu focalizare pe conținut politic tradițional, deși și conturile sale prezintă anomalii suspecte de engagement.

Modele cross-platform: “the smoking gun”

Cele mai credibile dovezi de manipulare apar când examinăm modelele de engagement cross-platform:

1. Vârfuri sincronizate: Perioada 20-22 aprilie arată creșteri simultane de urmăritori și engagement pe toate platformele pentru mai mulți candidați (în principal Ponta, Dan și Antonescu), sugerând o campanie de amplificare coordonată multi-platformă.

Această sincronizare este deosebit de evidentă când suprapunem graficele de creștere a urmăritorilor pentru TikTok cu aprecierile de pe Instagram și distribuirile de pe Facebook—rezultând un model aproape identic de activitate în aceeași fereastră de timp, în ciuda diferențelor fundamentale în funcționarea algoritmilor acestor platforme.

2. Strategii specifice platformelor: Diferiți candidați par să țintească diferite platforme—Ponta domină vizualizările TikTok în timp ce Simion conduce reacțiile Facebook—indicând alocarea strategică a resurselor promoționale mai degrabă decât preferințele organice ale publicului.

Această segmentare strategică sugerează o abordare sofisticată a campaniei digitale, cu echipe specializate pentru optimizarea prezenței pe fiecare platformă și potențial diferite servicii de amplificare utilizate pentru diferite metrici și platforme.

3. Anomalii în raporturile de engagement: Raporturile extreme comentarii-la-aprecieri pentru Ponta pe Instagram și ratele de engagement aproape perfecte pentru Dan pe TikTok reprezintă imposibilități statistice în comportamentul organic pe social media.

Pentru perspectivă, un raport normal comentarii-la-aprecieri pe Instagram variază între 1:20 și 1:100, în funcție de tipul de conținut și nivelul de engagement al comunității. Raportul de 1:3 al lui Ponta este o anomalie statistică severă care, în absența unui conținut extraordinar de provocator sau controversat (care nu a fost cazul), indică manipulare artificială.

4. Infiltrarea limbilor străine: Apariția comentariilor în rusă pe Instagram-ul lui Dan și prevalența conturilor de urmăritori în limbi străine pe toate platformele indică coordonare dincolo de granițele României.

Analiza geografică a timpilor de postare pentru aceste comentarii și interacțiuni în limbi străine relevă modele consistente cu fusurile orare din Asia de Sud-Est și Orientul Mijlociu—regiuni cunoscute pentru găzduirea unor „ferme de conținut” care oferă servicii de amplificare pe social media.

5. Regresie post-vârf: Fiecare vârf dramatic de engagement este urmat de o revenire imediată la metricile de bază, contrazicând impulsul natural și avantajele algoritmice care ar susține conținutul cu adevărat viral.

În cazul conținutului organic viral, efectele pozitive asupra algoritmilor platformelor tind să persiste, creând un „efect halo” care mărește vizibilitatea postărilor ulterioare. Absența acestui efect după vârfurile dramatice observate sugerează că aceste creșteri au fost generate prin mecanisme care ocolesc sistemele normale de recomandare algoritmică ale platformelor.

Strategii de conținut și narațiuni

Dincolo de metrici și cifre, analiza conținutului postărilor candidaților revelează strategii distincte de comunicare și narațiuni dominante:

Victor Ponta: nostalgia și experiența

Conținutul lui Ponta se concentrează predominant pe două narațiuni principale: experiența sa guvernamentală anterioară, prezentată prin lentila nostalgiei pentru „vremurile mai bune” și viziuni economice și promisiuni de stabilitate financiară. Videoclipurile sale cele mai performante prezintă momente din perioada sa ca premier, atingând note emoționale și evocând sentimente de stabilitate și prosperitate trecută.

Nicușor Dan: Reformistul pragmatic

Strategia de conținut a lui Dan se axează pe: realizări concrete ca primar al Bucureștiului, abordare tehnică, bazată pe date, a problemelor naționale și contrast implicit cu politicienii „vechi” și „sistemul corupt” Postările sale cu cel mai mare engagement tind să fie acelea care prezintă proiecte de infrastructură finalizate și statistici vizualizate grafic.

George Simion: Suveranistul combativ

Conținutul lui Simion, deși mai puțin frecvent, urmărește o strategie clar definită: mesaje naționalist-suveraniste puternice, critici directe, adesea provocatoare, la adresa „establishment”-ului și interacțiune directă cu susținătorii prin live-uri și sesiuni de Q&A. Observăm totuși o schimbare strategică în promovarea candidatului în campania electorală: prezența online cu care George Simion își câștiga susținătorii s-a diminuat radical. 

Elena Lasconi: autenticitatea și noutatea

Abordarea Elenei Lasconi se concentrează pe: autenticitate și transparență, cu accent pe povestea sa personală, succesul ca primar într-un oraș mic ca model pentru România și apel la schimbare generațională în politică. Conținutul său prezintă cel mai ridicat nivel de veridicitate personală dintre toți candidații analizați, cu mai puține semne de profesionalizare excesivă.

Crin Antonescu: Intelectualul reabilitat

Strategia lui Antonescu se concentrează pe: reabilitarea imaginii sale politice după ani de absență, discurs articulat, cu apel la valorile democratice tradiționale și poziționare ca alternativă „matură” și „echilibrată”. Postările sale cele mai eficiente sunt cele care evidențiază abilitățile sale oratorice în interviuri și dezbateri.

Oglindă, oglinjoară, care candidat are creșterile cele mai mari din țară?

Instagram

În cele ce urmează, veți putea observa creșterile conturilor de pe platforma Instagram defalcate pe zile (1-23 aprilie), fluctuațiile de creșteri și scăderi în rândul interacțiunilor (în special vârfuri neașteptate și scăderi abrupte), creșteri masive de comentarii care stârnesc posibilitatea utilizării boților pentru promovare, distribuția comentariilor de acest timp pe minut, precum și alte date despre aprecieri, vizualizări, distribuiri și urmăritori apărute peste noapte. 

Cât de activi sunt candidații pe Instagram?

În intervalul analizat, Victor Ponta a dominat activitatea pe Instagram cu 126 de postări. Pe locurile următoare s-au situat Nicușor Dan cu 82 de postări și Crin Antonescu cu 80 de postări. Elena Lasconi a înregistrat o prezență moderată, cu 68 de postări, în timp ce George Simion a avut o prezență minimală, publicând doar o singură postare. 

Comentarii: când boții intră în conversație

Graficul evidențiază dinamica comentariilor pe Instagram pentru cei cinci candidați la alegerile prezidențiale din perioada 1-24 aprilie 2025. Datele agregate în această analiză sunt extrase din toate postările ale tuturor candidaților analizați – toate comentariile din postările candidaților defalcate pe zi. Se observă următoarele tendințe:

Creșterea suspectă a lui Victor Ponta: miracolul a peste 3000 de comentarii

Una dintre cele mai vizibile creșteri în rândul comentariilor de la postările candidaților este cea a lui Victor Ponta în data de 15 aprilie. În perioada analizată, media rotunjită a comentariilor din postările lui Ponta (fără cea care inregistrează vârful din 15 aprilie) este de 34 de comentarii cu o medie de cinci postări pe zi. În data de 15 aprilie, Victor Ponta a postat de șase ori, dintre care una dintre postări se remarcă cu 3003 comentarii. Celelate cinci au adunat 175 de comentarii. În cazul postării lui Victor Ponta care a avut brusc un vârf de 3000 de comentarii, raportul față de cele 9000 de like-uri este neobișnuit de ridicat – 1 comentariu la 3 like-uri. În lipsa unui conținut care să justifice o reacție atât de masivă organică, un astfel de ratio ridicat de comentarii poate ridica semne de întrebare privind autenticitatea engagementului sau intenția din spatele postării. După acest vârf, se observă o scădere abruptă în următoarele zile, comentariile neajungând mai sus de 100/postare.

Analizând care sunt comentariile la această postare, semnele de ingrijorare devin din în ce mai vizibile: din cele 3003 de comentarii, au fost disponibile pentru analiză 1276 în limita informațiilor puse la dispoziție de softurile de monitorizare. Din cele 1276 de comentarii, 240 dintre ele indică probabilitatea unui comportament de boți încă activi. Majoritatea comentariilor sunt de susținere pentru candidatul Victor Ponta, cu mesaje repetitive de tip: „cel mai antrenat concurent”, „cel și mai antrenat concurent”, „acel mai antrenat candidat”, „acela mai gata pretendent”. 

Conturile analizate și în același timp, presupuși boți, au generat 152 de comentarii distinctive, care pot fi consultate în materialul interactiv de mai jos, alături de o defalcare pe minutul în care au fost postate:

Graficul de mai jos reprezintă distribuția comentariilor pe minut din data de 15 Aprilie până în data de 18 Aprilie. 

Crin Antonescu: anomalia din 7 aprilie

În ceea ce privește activitatea contului lui Crin Antonescu, observăm un vârf neașteptat de aproximativ 1.400 de comentarii în data de 7 aprilie (vezi graficul de mai sus). În ziua respectivă, Crin Antonescu înregistrează un număr de patru postări. Media de postări ale candidatului este de trei postări pe zi, cu o medie de 58 comentarii. Această anomalie, combinată cu lipsa vârfurilor corespunzătoare în aprecieri sau distribuiri, urmează modelul acum familiar al unei potențiale injecții de comentarii. Analiza detaliată a conținutului acestor comentarii nu a relevat un șablon lingvistic evident precum în cazul lui Ponta.

„Poklonnik”-ii lui Nicușor Dan: când Kremlinul intră pe fir

În cazul lui Nicușor Dan, activitatea contului prezintă un vârf de aproximativ 1.300 de comentarii în data de 11 aprilie, în apropierea postării lui Victor Ponta din 15 aprilie. Media de postări ale candidatului este de aproximativ 4 postări pe zi, cu o medie de 301 comentarii. Comparativ cu ceilalți candidați analizați ulterior, înregistrăm o prezență moderată pe Instagram și mult mai constantă. De asemenea, există creșteri repetate și în alte zile: 3 (602 comentarii) și 23 aprilie (387).

Analizând comentariile din cadrul postărilor lui Nicușor Dan, am identificat peste 25 de comentarii în limba rusă la o singură postare. Comentariile din postare nu au legătura cu susținerea candidatului. Aceste comentarii în rusă nu erau expresii de susținere politică, ci declarații aparent aleatorii deconectate de conținutul postării—un semn inconfundabil al implementării automatizate, nu al angajamentului autentic. Spre deosebire de armata de boți în limba română a lui Ponta, care a încercat să imite susținerea locală autentică, aceste comentarii în rusă nu au făcut niciun efort să-și deghizeze originea străină.

Acest model se aliniază cu plângerile publice ale lui Nicușor Dan despre atacuri coordonate asupra conturilor sale de social media din surse străine—deși, ironic, datele sugerează că aceste „atacuri” ar fi putut fi menite să-i amplifice artificial vizibilitatea, nu să o submineze.

Conținutul comentariilor rusești include fraze precum:

• „Очень интересная публикация” („Postare foarte interesantă”)
• „Мне нравится ваш контент” („Îmi place conținutul tău”)
• „Продолжайте делиться подобными постами” („Continuați să împărtășiți astfel de postări”)

Aceste formulări generice, lipsite de referințe la conținutul real al postării sau la contextul politic românesc, reprezintă un tipar clasic de comentarii generate automat, menite să creeze iluzia engagement-ului fără a investi în personalizarea mesajelor.

Traducerea și comentariile identificate în postate pot fi vizualizate în graficul de mai jos:

Cei „normali” pe Insta: Lasconi și Simion

George Simion și Elena Lasconi nu prezintă anomalii prezente în cazul celorlalți candidați, aceștia menținând un nivel relativ constant și scăzut de comentarii. Nu am identificat fluctuații majore, iar activitatea la o primă vedere este una organică. În cazul lui George Simion, observăm o prezență mult mai scăzută în special din lipsa postărilor – de la începutul campaniei electorale, candidatul a postat o singură dată un material electoral cu 149 de comentarii. Elena Lasconi a postat de 68 de ori, cu o medie de aproximativ 3 postări pe zi și o medie de 139 comentarii.

Analiza activității pe Instagram a candidaților prezidențiali evidențiază anomalii semnificative în perioada de analiză. Caracterul izolat al vârfurilor, în special pentru Victor Ponta și Nicușor Dan, coroborat cu lipsa de consistență pe termen lung, sugerează posibilitatea unor intervenții artificiale menite să influențeze percepția publică și să amplifice mesajele acesora. 

Distribuția pe minut a comentariilor și scăderile abrupte care urmează vârfurilor întăresc suspiciunea utilizării coordonate a boților pentru amplificarea artificială a vizibilității anumitor candidați, compromițând integritatea dezbaterii electorale online.

Aprecieri

Graficul evidențiază dinamica aprecierilor pe Instagram pentru cei cinci candidați la alegerile prezidențiale din perioada 1-24 aprilie 2025. Datele agregate în această analiză sunt extrase din toate postările ale tuturor candidaților analizați – toate aprecierile din postările candidaților defalcate pe zi. Se observă următoarele tendințe:

Cele mai evidente vârfuri de reacții se înregistrează în cazul candidatului Nicușor Dan, observându-se aproximativ 8 vârfuri de aprecieri crescute. În perioada 4-7 aprilie, precum și 17-19, respectiv data de 12 aprilie, observăm primele vârfuri care ridică suspiciuni: postările din zilele respective se învârt în jurul a 100-150.000 de aprecieri. Între aceste perioade, scăderile bruște sunt vizibile, fluctuând între 2.000-50.000 de aprecieri. Un nou salt major care ridică semne de întrebare este înregistrat în data de 22 aprilie, moment în care postările candidatului depășesc 600.000 de aprecieri – o creștere de șase ori față de punctul său maxim anterior. 

Această volatilitate extremă contrazice modelele organice de creștere a engagement-ului, care tind să urmeze curbe mai graduale. Chiar și conținutul viral organic prezintă de obicei o perioadă de accelerare și o coadă lungă de engagement susținut, nu prăbușiri abrupte și reveniri inexplicabile la vârfuri din ce în ce mai mari.

Un platou nenatural pentru Victor Ponta

Modelul de aprecieri al lui Victor Ponta sugerează o strategie de amplificare diferită: în loc de vârfuri dispersate, el a menținut un platou nenaturală consistent de 300.000-330.000 de aprecieri între 17-21 aprilie. Înainte și după acest „maxim” susținut, engagement-ul său s-a prăbușit la 1.000-2.000 de aprecieri zilnic—sugerând o campanie de amplificare precis cronometrată, de cinci zile.

Această constanță artificială este la fel de suspectă ca volatilitatea lui Dan, dar pentru motive opuse: engagement-ul organic prezintă întotdeauna variații naturale, iar menținerea unui platou aproape perfect de engagement pentru cinci zile consecutive, urmată de o prăbușire bruscă la niveluri de 100 de ori mai mici, sugerează puternic intervenție programatică.

Ceilalți candidați: organic sau doar mai puțin artificial?

George Simion, Elena Lasconi și Crin Antonescu prezintă un model similar de activitate în ceea ce privește aprecierile primite pe platforma Instagram. Observăm că cei trei candidați înregistrează un volum redus și constant de aprecieri, fără fluctuațiile majore care ar putea indica amplificare artificială. Media zilnică de aprecieri se menține la valori predictibile corelate cu frecvența postărilor, fără vârfurile surprinzătoare identificate la alți candidați. Această constanță în interacțiuni sugerează un comportament organic al audienței. În cazul lui Crin Antonescu, deși acesta prezintă un vârf neașteptat la comentarii pe 7 aprilie, aprecierile nu urmează aceeași tendință explozivă, ceea ce întărește suspiciunea că anomalia de la secțiunea de comentarii ar putea fi rezultatul unei intervenții coordonate și nu al unui interes natural crescut din partea publicului.

Aceste discrepanțe între modelele de engagement ridică întrebări despre autenticitatea interacțiunilor. Creșterile bruște urmate de scăderi drastice în cazul lui Nicușor Dan și Victor Ponta pot sugera utilizarea unor mecanisme artificiale de amplificare – fie boți, fie campanii intensive de promovare plătită. În contrast, stabilitatea relativă a celorlalți candidați indică probabil o prezență organică, deși cu impact limitat. De asemenea, reiterăm că aprecierile nu pot fi verificate din cauza restricțiilor impuse de platformă în cazul videoclipurilor Reels.

Tik Tok

În cele ce urmează, veți putea observa creșterile conturilor de pe platforma TikTok defalcate pe zile (1-24 aprilie), fluctuațiile de creșteri și scăderi în rândul interacțiunilor (în special vârfuri neașteptate și scăderi abrupte), precum și alte date despre aprecieri, vizualizări, distribuiri și urmăritori apărute peste noapte. 

Cât de activi sunt candidații pe TikTok?

Pe platformă, activitatea variază dramatic între candidați:

• Victor Ponta: Conduce plutonul cu de departe 107 postări (4,7 zilnic)
• Elena Lasconi și Silviu Predoiu: La egalitate pentru locul doi cu 52 de postări fiecare
• Crin Antonescu și Nicușor Dan: Prezență moderată cu 43 și respectiv 42 de postări
• Ciprian Terheș și Sebastian Popescu: 37 de postări fiecare
• Lavinia Șandru: 30 de postări
• Minimaliștii digitali: Banu Mușcel (14 postări) și George Simion (12 postări)

Această distribuție a volumului de conținut reflectă strategii diferite de abordare a platformei: în timp ce Ponta a adoptat o strategie de saturație, postând de aproape cinci ori pe zi, Simion a ales o prezență minimală, sugerând fie o alocare strategică a resurselor spre alte platforme, fie o dificultate în adaptarea stilului său de comunicare la formatul scurt și vizual al TikTok.

Discrepanța este semnificativă și pentru că sugerează diferențe fundamentale în alocarea resurselor pentru producția de conținut digital: Ponta și Lasconi par să fi investit semnificativ în echipe de producție digitală capabile să genereze volum mare de conținut optimizat pentru TikTok, în timp ce alți candidați par să trateze platforma ca pe un canal secundar.

Fabrica de followers: ce candidați au devenit „celebri” aproape peste noapte

Cazurile care ies în evidență pe TikTok sunt cele ale lui Victor Ponta și Nicușor Dan. Vârfurile neașteptate peste noapte se înregistrează și aici, cu Victor Ponta având cea mai vizibilă creștere în rândul urmăritorilor în data de 22 aprilie, cu 35.101 de urmăritori noi. Creșterile notabile încep în data de 20 de aprilie, cu un număr de 12.295 de urmăritori, urmată de 21 aprilie cu 25.369 de urmăritori. Amplificările nu sunt constante înainte și după acest interval, înregistrând în celelalte zile un număr constant de aproximativ 1.000 de urmăritori pe zi, cu o excepție în data de 23 aprilie cu un număr de 11.312 urmăritori noi.

În cazul lui Nicușor Dan, am înregistrat o creștere notabilă în data de 20 aprilie, cu un număr de 13.893 de urmăritori noi și în data de 23 aprilie cu creșetere de 10.064 de urmăritori. La fel ca în cazul lui Victor Ponta, celelalte valori se mențin în jurul a 1-2.000 de urmăritori noi.

Am folosit un model de detecție lingvistică pentru a analiza 9000 de nume de conturi care urmăresc pagina lui Victor Ponta și alte 9000 care urmăresc pagina lui Nicușor Dan. Puteți vedea în graficul de mai jos distribuția limbilor.

Conturile care interacționează cu pagina lui Victor Ponta prezintă o frecvență mai ridicată a limbilor străine comparativ cu cele ale lui Nicușor Dan – spre exemplu, peste 530 de conturi par să utilizeze limba turcă în cazul lui Ponta, față de aproximativ 500 pentru Nicușor. 

Analiza comparativă a profilurilor lingvistice relevă tipare distincte pentru fiecare candidat, sugerând posibili furnizori diferiți de servicii de amplificare:

• Conturile lui Ponta prezintă o concentrare mai mare (32%) în grupul lingvistic turc-arab-indonezian, tipic pentru fermele de conturi din Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est.

Conturile lui Dan arată o prezență mai puternică (28%) a numelor chinezești și vietnameze, indicând posibile conexiuni cu furnizori din Asia de Est.Prezența acestor limbi – care nu sunt vorbite în deosebi de electoratul român – ridică suspiciuni privind autenticitatea unei părți dintre urmăritori. Disparitățile apar predominant în categorii frecvent asociate cu conturi false sau achiziționate care sunt generate automat, sugerând posibilitatea ca unele dintre aceste profiluri să fie artificiale, create pentru a da impresia de popularitate sau influență în mediul online.

Alți candidați: mai modești, dar tot suspecți (analiză fără includerea lui Nicușor Dan și Victor Ponta)

Analiza graficului privind evoluția urmăritorilor candidaților prezidențiali (exceptând Nicușor Dan și Victor Ponta) relevă câteva tendințe semnificative în perioada aprilie 2025:

Crin Antonescu înregistrează cea mai dramatică evoluție din grafic, cu o creștere semnificativă pe 20 aprilie, când atinge aproape 3.000 de noi urmăritori într-o singură zi. Acest salt brusc este cu atât mai surprinzător cu cât în restul perioadei monitorizate, profilul său menține o creștere lentă, sub 500 de urmăritori zilnic. Faptul că această explozie coincide cu creșteri similare observate la Victor Ponta și Nicușor Dan în aceeași zi sugerează un fenomen coordonat sau un context specific care a catalizat creșterea simultană pentru mai mulți candidați.

Elena Lasconi se distinge ca a doua cea mai vizibilă prezență în grafic, prezentând vârfuri constante de creștere în jurul datei de 16 aprilie, când atinge aproape 1.000 de noi urmăritori. Evoluția sa este mai echilibrată decât cea a lui Antonescu, cu perioade de creștere susținută alternând cu intervale de stabilitate.

George Simion prezintă un vârf notabil la începutul perioadei monitorizate (circa 1.300 de urmăritori pe 1 aprilie) și un alt vârf moderat în jurul datei de 9-10 aprilie (aproximativ 600 de urmăritori). 

Pentru Popescu Sebastian-Constantin, Predoiu Silviu, Sandru Marcela-Lavinia, Banu-Muscel John-Ion și Terheș Cristian-Vasile, graficul indică o activitate modestă, cu fluctuații între 100-500 de urmăritori zilnic, fără vârfuri care să sugereze momente de impact major sau campanii digitale de succes.

Corelând aceste date cu alte observații din campania online, se remarcă o posibilă sincronizare a creșterilor bruște, ceea ce ridică întrebări despre autenticitatea acestor evoluții. În special vârful din 20 aprilie pentru Antonescu prezintă caracteristicile tipice ale unei creșteri artificiale, similară cu cele identificate anterior în analiza comentariilor.

Vizualizări: economia atenției

Show-ul TikTok al lui Victor Ponta

Victor Ponta a dominat audiența TikTok, atingând vizibilitate susținută cu vârfuri de 1,6 milioane de vizualizări zilnice între 10-14 aprilie. Conținutul său a menținut peste 1 milion de vizualizări zilnic timp de aproximativ o săptămână înainte de a scădea treptat la 328.809 vizualizări până pe 22 aprilie.

Această vizibilitate ridicată susținută, urmată de o scădere bruscă, sugerează fie o strategie de promovare plătită limitată în timp, fie curba tipică în formă de clopot a favorului algoritmic pe platformă.

Analiza conținutului arată că postările cu cele mai multe vizualizări au fost predominant clipuri cu impact emoțional ridicat, axate pe teme naționaliste și mesaje anti-establishment, optimizate pentru algoritmul TikTok care favorizează conținutul cu rate ridicate de retenție și engagement.

Vizibilitatea altor candidați: vârfuri de creștere pentru George Simion, Elena Lasconi și Nicușor Dan

În acest grafic, vizibilitatea este fragmentată între mai mulți candidați, exceptând vizualizările lui Victor Ponta. Nicușor Dan înregistrează vârfuri constante, atingând peste 600.000 de vizualizări în 11 aprilie și din nou în 19 aprilie. Elena Lasconi are o prezență moderată, cu un maxim notabil de aproximativ 600.000 de vizualizări în 17 aprilie. Prezența lui George Simion este inconsistentă, având fluctuații de creștere și scădere a numărului de vizualizări de la o zi la alta. Restul candidaților rămân sub pragul de 200.000 de vizualizări zilnice, cu variații reduse și vizibilitate limitată.

Aprecieri – cât de apreciați sunt candidații de electorat?

Nicușor Dan înregistrează cel mai mare vârf de aprecieri din perioada analizată, depășind 150.000 într-o singură zi, pe 22 aprilie. Între 19 și 22 aprilie, se constată o creștere accelerată, indicând un moment de mobilizare masivă online. Victor Ponta urmează îndeaproape, cu un maxim de peste 140.000 de aprecieri pe 21 aprilie, într-un trend ascendent susținut. Elena Lasconi menține un ritm constant, cu valori zilnice de până la 50.000 de aprecieri. George Simion atinge un vârf de peste 80.000 în jurul datei de 10 aprilie, dar are o scădere abruptă sub zero pe 16 aprilie, posibil ca urmare a unor retrageri de conținut. 

Distribuiri – cât de partajate sunt mesajele electorale?

Privind strict linia de distribuiri a lui Nicușor Dan din grafic, observăm un pattern extrem de neobișnuit. Activitatea sa este practic inexistentă sau minimală pe aproape întreaga perioadă analizată, cu excepția unei singure zile – 15 aprilie – când înregistrează un vârf spectaculos de aproximativ 200.000 de distribuiri. În contrast, toți ceilalți candidați mențin niveluri foarte reduse de distribuiri pe întreaga perioadă analizată, cu valori care rareori depășesc 10.000 de shares zilnice.

Victor Ponta prezintă un mic vârf la începutul perioadei (1-2 aprilie), dar valorile rămân modeste comparativ cu performanța ridicată a lui Nicușor Dan. George Simion și ceilalți candidați mențin un profil aproape plat în ceea ce privește distribuirile, fără momente notabile de viralizare.

Cum se comportă graficul în lipsa datelor despre Nicușor Dan și Victor Ponta

Graficul de mai jos oferă o imagine clară asupra distribuirilor de conținut generate de ceilalți candidați, după eliminarea celor cu cele mai mari vârfuri de distribuiri (Nicușor Dan și Victor Ponta). 

Elena Lasconi are un vârf pe 16 aprilie, cu peste 4.000 de distribuiri, ceea ce o plasează în topul acestui eșantion. Este singura care atinge acest prag în perioada analizată. Crin Antonescu și George Simion sunt prezenți constant, cu mai multe zile în care depășesc 1.000 de distribuiri, în special în jurul datei de 5–10 aprilie și 11–15 aprilie. Sebastian-Constantin Popescu înregistrează un vârf izolat pe 22 aprilie, depășind 2.000 de distribuiri, semn că a avut o postare sau apariție care a atras multă atenție într-un timp scurt. Ceilalți candidați (Șandru, Banu-Muscel, Predoiu, Terheș) rămân la un nivel scăzut, majoritatea având sub 500 de distribuiri/zi, fără vârfuri notabile.

Engagement – cât de activi sunt candidații cu comunitățile lor online?

Graficul arată că Nicușor Dan este singurul candidat care înregistrează vârfuri extreme de engagement, atingând valori aproape de 1 (adică aproape o interacțiune per vizualizare) pe 16 și 22 aprilie. Absența oricărui alt semnal de engagement relevant în aceleași zile pentru ceilalți candidați și caracterul brusc al acestor maxime pot sugera o posibilă activitate neautentică sau comportament coordonat, indicând o posibilă amplificare artificială a interacțiunilor. 

Engagement – cum arată imaginea fără datele despre Nicușor Dan

Banu Muscel John Ion înregistrează cel mai mare vârf pozitiv de engagement, depășind 10.000 pe 6 aprilie. George Simion marchează și cea mai abruptă scădere, coborând sub -15.000 pe 18 aprilie, ceea ce poate semnala o campanie de reacții negative sau conținut retras. Elena Lasconi și Victor Ponta înregistrează câteva zile cu engagement pozitiv constant, dar la valori mai reduse. În general, engagementul rămâne scăzut pentru majoritatea candidaților, cu variații punctuale, ceea ce indică o implicare moderată a publicului în afara vârfurilor izolate.

Facebook 

Cât de activi sunt candidații pe Facebook?

În intervalul analizat, Victor Ponta s-a evidențiat prin cea mai intensă prezență online dintre toți candidații, cumulând 157 de postări. În ierarhia activității pe platformă, acesta este urmat de Crin Antonescu, care a publicat 108 de postări, și de Nicușor Dan, cu 104 de postări. Elena Lasconi a menținut o prezență echilibrată pe Facebook, cu 88 de postări, în timp ce George Simion se remarcă prin cea mai redusă activitate, totalizând doar 25 de postări. În cazul lui Simion, precum se remarcă și pe celelalte platforme, se observă o tendință pentru diminuarea activității online în detrimentul celei offline în campania electorală.

Aprecieri 

În perioada 1-23 aprilie 2024, graficul de aprecieri pe Facebook arată diferențe semnificative între candidații analizați:

George Simion conduce detașat în privința aprecierilor, înregistrând vârfuri impresionante de peste 90.000 de reacții în ziua de 3 Aprilie. Victor Ponta se situează pe poziția secundă cu performanțe notabile, acumulând frecvent între 60.000-80.000 de aprecieri, cu o perioadă deosebit de activă între 5-13 aprilie. Nicușor Dan și Crin Antonescu prezintă un pattern de engagement mai stabil și moderat, menținându-se constant în intervalul de 20.000-50.000 de aprecieri, cu o îmbunătățire vizibilă după data de 10 aprilie. Elena Lasconi, cu cel mai redus nivel de interacțiune, dar cu anumite momente precum 10 Aprilie și 16 Aprilie. 

Comentarii

Graficul de mai jos ilustrează numărul zilnic de comentarii primite de candidații la prezidențiale pe Facebook, într-un interval de 23 de zile: 

Victor Ponta are un vârf foarte clar pe 10 aprilie, cu peste 35.000 de comentarii într-o singură zi. George Simion este constant prezent în top, cu mai multe zile în care depășește 15.000 – 25.000 de comentarii, în special pe 3, 10 și 20 aprilie. Crin Antonescu are o creștere semnificativă între 10 și 15 aprilie, atingând un vârf de peste 30.000 de comentarii, similar cu cel de la Simion și Ponta. Nicușor Dan a înregistrat cel mai intens moment de engagement pe 4 aprilie cu peste 22.000 de comentarii, urmat de performanțe ridicate pe 11 și 14 aprilie (18.000 comentarii) și niveluri semnificative în zilele de 6, 10 și 13 aprilie (13.000-17.000 comentarii). Elena Lasconi este constantă la un nivel scăzut, rar depășind 5.000 de comentarii pe zi, în afara datei de 10 Aprilie.

Distribuiri

Graficul de mai jos evidențiază un vârf anormal de distribuiri înregistrat de Nicușor Dan pe 14 și 15 aprilie, când numărul de share-uri a depășit brusc 100.000 – un salt semnificativ față de restul perioadei, unde valorile au fost constante și modeste (sub 10.000/zi).

Graficul de mai jos arată distribuirea conținutului pentru ceilalți patru politicieni analizați, după excluderea valorilor extreme generate de Nicușor Dan.

În lipsa vârfului excepțional generat de Nicușor Dan, se observă o distribuție mult mai echilibrată între candidați. George Simion pare să beneficieze de o bază de susținători activă în propagarea mesajelor, în timp ce Crin Antonescu reușește ocazional să atingă momente de vizibilitate ridicată. Activitatea Elenei Lasconi este limitată, ceea ce poate reflecta o campanie mai discretă sau un public mai pasiv în ceea ce privește redistribuirea conținutului.

Concluzii: deficitul democrației digitale

Analiza noastră revelează dovezi îngrijorătoare de comportament neautentic coordonat în prezențele pe social media ale mai multor candidați. Modelele documentate aici—de la vârfuri de creștere imposibil de sincronizate la conținut suspect de comentarii și rapoarte anormale de engagement—sugerează manipulare deliberată a discursului politic digital din România.

Aceste constatări sunt paralele cu manipularea documentată în timpul alegerilor din 2024, indicând că lecțiile ascensiunii asistate algoritmic a lui Călin Georgescu au fost absorbite temeinic de actuala listă de candidați. Diferența nu constă în tactici, ci în adoptarea lor pe scară largă—ceea ce a fost cândva o anomalie a devenit practică standard de campanie.

În era digitală, popularitatea poate fi cumpărată, nu câștigată—dar bonul apare întotdeauna în date. Pe măsură ce România se apropie de o alegere crucială, alegătorii merită transparență cu privire la faptul dacă impulsul online pe care îl observă reprezintă sentiment public autentic sau consens fabricat.

Platformele însele poartă o responsabilitate semnificativă pentru abordarea acestor vulnerabilități. Fără îmbunătățirea detectării și descurajării comportamentului neautentic coordonat, social media riscă să devină nu o piață publică digitală, ci un bazar unde vizibilitatea politică este disponibilă celui care oferă mai mult.

Consecințe pentru democrație și procesul electoral

Implicațiile acestor constatări depășesc simpla manipulare a algoritmilor de social media:

1. Distorsionarea percepției publice: Amplificarea artificială creează o falsă impresie de popularitate și momentum pentru anumiți candidați, potențial influențând alegătorii indeciși care tind să fie atrași de candidații percepuți ca viabili sau populari.
2. Subminarea dezbaterii autentice: Conversațiile dominate de comentarii artificiale înlocuiesc dezbaterea autentică despre politici și viziuni, sărăcind calitatea discursului democratic.
3. Cursa înarmării digitale: Când un candidat adoptă astfel de tactici, ceilalți se simt presați să urmeze exemplul, ducând la o spirală de amplificare artificială care normalizează manipularea ca practică standard de campanie.
4. Erodarea încrederii: Dezvăluirea acestor practici riscă să erodeze și mai mult încrederea publicului în procesul democratic și în autenticitatea oricărei forme de suport politic exprimat online.

Monitorizare continuă

Vom continua monitorizarea acestor modele până în ziua alegerilor, pentru ambele tururi ale alegerilor prezidențiale, oferind actualizări pe măsură ce noi date devin disponibile. În special, vom urmări:

• Evoluția tiparelor de amplificare în apropierea datei votului
• Potențialele schimbări de strategie ca răspuns la expunerea publică a acestor tactici
• Corelații între amplificarea digitală și evenimentele de campanie din lumea reală
• Potențiala intensificare a tacticilor de manipulare în ultima săptămână înainte de vot

Într-un climat informațional deja fragil și cu încrederea publicului în instituții la cote scăzute, integritatea spațiului digital de campanie nu este un lux, ci o necesitate pentru un proces electoral autentic.