Bine ați venit la cea de-a treia ediție a buletinului nostru! Ne propunem să oferim perspective asupra modului în care dezinformarea funcționează și se răspândește în România în săptămânile premergătoare alegerilor prezidențiale. La Funky Citizens, am monitorizat tendințele și narativele legate de dezinformare în ultimii ani și înțelegem cât de intensă este această perioadă crucială. Alături de briefing-ul nostru săptămânal privind evoluțiile știrilor electorale, oferim o analiză aprofundată asupra evoluției campaniilor de dezinformare în social media care vizează cursa prezidențială din România.
REZUMAT EXECUTIV
România ajunge la jumătatea campaniei pentru alegerile prezidențiale confruntându-se cu provocări în înțelegerea și controlul dezinformării pe platforme, în special în ceea ce privește campaniile coordonate inautentice și măsurile statului român pentru protejarea spațiului informațional. Nicușor Dan a suspendat campania online după ce conturile sale de social media au fost inundate de conturi false, în timp ce Crin Antonescu s-a confruntat cu controverse legate de dosarele Securității și declarații care au iscat controverse în spațiul public. Biroul Electoral Central (BEC) a ordonat eliminarea a 629 de postări pentru lipsa semnalarii conținutul electoral în conformitate cu noile reglementări, ridicând îngrijorări legate de libertatea de exprimare. Narativele dominante de dezinformare îl prezintă pe Călin Georgescu drept un salvator persecutat, alături de conspirații antisemite și acuzații de manipulare a alegerilor de către UE și instituțiile interne.
PREZENTARE GENERALĂ
Numele lui Crin Antonescu a apărut într-un dosar al Securității care viza un profesor identificat ca C.Ș. din Niculițel. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a stabilit că declarația lui Antonescu dată Securității în ianuarie 1988 se încadrează în prevederi care nu îl clasifică drept colaborator, întrucât informațiile au fost oferite în timpul unei investigații din motive politice. Crin Antonescu a citit ulterior public declarația, subliniind că aceasta conținea „doar lucruri deja cunoscute” de ofițerii care îl investigau pe prietenul său Ștefan Costache, care încercase să fugă din România înainte de 1989. În timpul unui interviu la Antena 3, Crin Antonescu a făcut o declarație controversată despre traficul de droguri, afirmând că traficanții ar trebui să fie pedepsiți „cu maximă severitate”: „Dacă aș putea – știu că nu se poate – aș face ca în China, i-aș împușca pe stadioane.” El a clarificat ulterior că nu susține reintroducerea pedepsei cu moartea.
Între timp, Nicușor Dan, candidat independent la președinție, a denunțat public ceea ce a descris drept un atac coordonat împotriva conturilor sale de social media. În cadrul unei conferințe de presă, el a declarat că au fost „invadate de sute de mii de conturi false” din țări precum Vietnam, India și Pakistan, forțându-l să suspende campania online, pentru care cheltuia aproximativ 15.000 de euro zilnic. Nicușor Dan a depus plângeri la multiple autorități române, inclusiv Biroul Electoral Central (BEC), Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și diverse instituții europene, punând sub semnul întrebării capacitatea statului de a preveni repetarea circumstanțelor care au dus la anularea alegerilor din 2024. În ceea ce privește situația juridică a USR, Elena Lasconi a câștigat procesul împotriva USR la Curtea de Apel București, care a respins cererea partidului de a anula decizia BEC ce îi interzice să facă campanie pentru Nicușor Dan după retragerea sprijinului pentru aceasta.
Candidatul independent la președinție Victor Ponta a făcut recent afirmații controversate despre primirea cetățeniei sârbe ca recunoaștere pentru că ar fi salvat Belgradul de inundații în 2014, în detrimentul localităților românești. Potrivit lui Ponta, el a ordonat personal deschiderea porților barajului Porțile de Fier împotriva deciziilor autorităților române, ceea ce a dus la inundarea satelor românești, salvând în același timp Belgradul. Aceste declarații ale candidatului Victor Ponta au stârnit apariția mai multor narațiuni care susțin că a prioritizat Belgradul în detrimentul satelor românești, afectând suveranitatea României, în special notabil având în vedere poziționarea lui Ponta ca un candidat suveranist.
Investigațiile realizate de G4Media și Info Sud-Est au dezvăluit o rețea de pagini anonime de Facebook care au cheltuit peste 60.000 de euro în prima săptămână de campanie pe reclame politice nemarcate. Aceste pagini l-au vizat în principal pe Nicușor Dan cu conținut manipulat sau generat cu AI, atacându-i totodată pe George Simion (AUR) și Crin Antonescu (candidatul coaliției PSD-PNL-UDMR). Unele pagini i-au promovat pe Victor Ponta și Elena Lasconi ca „victime ale sistemului”.
Biroul Electoral Central (BEC) a luat măsuri pentru a aborda încălcările din campania online prin înființarea unei echipe interinstituționale care să revizuiască plângerile. Până la 14 aprilie, BEC a emis ordine de eliminare a 629 de postări de pe diverse platforme, în principal pentru lipsa etichetării corespunzătoare a conținutului politic. Abordarea BEC a ridicat îngrijorări semnificative privind limitarea libertății de exprimare în rândul organizațiilor societății civile, în special în ceea ce privește interpretarea largă a cine se califică drept „actor politic” conform OUG nr. 1/2025.
Cadrul de reglementare privind conținutul electoral online a devenit principalul subiect de atenție în discuția publică. Pe 16 ianuarie, guvernul a emis OUG nr. 1/2025, introducând schimbări substanțiale în reglementările privind publicitatea politică fără nicio consultare prealabilă cu societatea civilă și experți. Această ordonanță impune ca toate materialele electorale să fie etichetate corespunzător conform regulilor electorale, indiferent dacă sunt distribuite de candidați sau susținătorii lor, inclusiv cetățenii obișnuiți. Din cele 609 postări semnalate de BEC pentru eliminare, 149 au fost publicate de persoane fizice, BEC justificând aceste eliminări prin citarea Regulamentelor UE 900/2024 și 2065/2022, precum și a Legii 50/2024.
Mai multe sondaje realizate în mijlocul lunii aprilie reflectă preferințele alegătorilor după retragerea sprijinului USR pentru Elena Lasconi în favoarea lui Nicușor Dan. Cel mai recent sondaj Sociopol (14-17 aprilie) îl arată pe George Simion menținându-și poziția cu 35%, în timp ce Nicușor Dan are 14%, Victor Ponta 22%, și Crin Antonescu 17%. Susținerea Elenei Lasconi este de 11% în acest sondaj. IRSOP îl arată pe George Simion conducând (31%), urmat de Nicușor Dan (28%), Victor Ponta (18%) și Crin Antonescu (17%), cu Elena Lasconi la 4%. Alte sondaje arată poziții variate: AtlasIntel îl plasează pe Simion pe primul loc (34,4%) cu Crin Antonescu pe locul al doilea (25,5%), în timp ce DataEcho îl arată pe Nicușor Dan conducând (29,5%). Cifrele Elenei Lasconi variază între 4-10% în diferite sondaje. Cifrele fluctuante ilustrează atât urmările deciziei USR de a retrage sprijinul pentru Lasconi, cât și volatilitatea preferințelor alegătorilor cu două săptămâni rămase până la alegeri.
Fig. 2 Creșterea totală a numărului de vizualizări ale hastag-urilor în perioada 7-21 aprilie
DEZINFORMARE PE REȚELELE SOCIALE
Majoritatea narativelor de dezinformare raportate s-au centrat din nou pe politica internă, cu Călin Georgescu (C.G.) apărând ca o figură cheie. Multe dintre cele mai frecvent recurente narațiuni se concentrează pe presupusa sa persecuție de către un „stat paralel”, sprijinul din partea puterilor internaționale precum Rusia sau SUA. În același timp, narativele au fost diseminate prin rețele de comportament inautentic coordonat (CIB), atingând o gamă largă de teme. Au existat și afirmații frecvente despre interferența în alegeri, cu narațiuni care vizează UE, Franța și instituțiile interne ca actori care încearcă să anuleze alegerile. Unele discursuri l-au promovat pe Georgescu fie ca președinte de drept, fie ca inevitabil, în timp ce altele acuză partidele mainstream sau rivalii politici precum Nicușor Dan și Crin Antonescu de complicitate într-o schemă anti-națională mai largă.
Pe lângă temele centrale legate de Georgescu, au apărut o serie de alte narațiuni, multe dintre ele bazându-se pe clișee familiare populiste, antisemite și anti-globaliste. Acestea includ afirmații că România este subjugată de UE, folosită pentru a finanța războaiele SUA sau târâtă în conflicte străine. Idei mai marginale – precum Elon Musk candidând la președinție, deepfake-uri politice generate de IA și predicții apocaliptice – au fost de asemenea prezente. S-a observat și o utilizare notabilă a retoricii religioase și naționaliste, cu narațiuni care îl prezintă pe Putin ca un apărător al valorilor creștine și acuză Biserica Ortodoxă că îl finanțează pe Georgescu.
În perioada 16-18 aprilie, am identificat și raportat 180 de postări de pe Meta și TikTok conținând dezinformare electorală prin Sistemul de Răspuns Rapid:
Fig. 2 Totalul URL-urilor raportate în funcție de narațiune.
Narativele antisemite sugerează că indivizi sau grupuri evrei orchestrează un complot împotriva României. Postările folosesc adesea limbaj codat sau clișee istorice, precum și simboluri precum George Soros pentru a răspândi ură și a justifica xenofobia, vizând atât figuri politice interne, cât și influențe externe percepute ca fiind aliniate intereselor evreiești.
Afirmațiile și speculațiile că Georgescu se pregătește să candideze sau deja candidează la viitoarele alegeri au fost de asemenea prevalente în acest interval de raportare. Aceste narațiuni îl prezintă adesea ca un salvator politic sau candidat anti-sistem, confruntându-se cu opoziția elitelor corupte sau a intereselor străine, și tind să mobilizeze sprijin prin invocarea naționalismului și sentimentului anti-globalist și că au fost emise ordonanțe obligatorii legal de către autoritățile române și internaționale care legitimează candidatura lui Georgescu la viitoarele alegeri.
Fig. 3 Narațiuni pe temă și pe zi de raportare.
Narativele foloseau, de asemenea, dezinformări pentru a ridica semne de întrebare asupra legitimității alegerilor din mai, sugerând că procesul electoral este trucat, manipulat sau nedrept. Acestea includeau acuzații față de interferența mass-media, fraudă electorală, coluziune între elitele politice, precum și investigații străine (SUA) și presupuse rapoarte rusești care prezentau alegerile din România ca fiind nelegitime și manipulate de stat.
Discursurile referitoare la reluarea celui de-al doilea tur anulat al alegerilor prezidențiale au fost de asemenea prevalente. Aceste narațiuni sugerează aprobare sau presiune externă, în special din partea SUA, care ar sprijini reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale. Aceste discursuri erau însoțite și de afirmații și declarații ce susțineau legitimitatea lui Călin Georgescu ca președintele ales sau de facto al României.
România era, de asemenea, prezentată ca victimă a controlului european sau occidental, în special din partea UE și Franței. Narativele promovau ideea că suveranitatea României este subminată prin dominație politică sau economică. Discursuri similare promovau ideea că Uniunea Europeană se amestecă în alegerile sau procesele politice din România, organizând o lovitură de stat.
În același timp, narativele că România se pregătește pentru sau este târâtă într-un război au fost raportate în această perioadă. Aceste mesaje erau alarmiste, sugerând că cetățenii vor fi recrutați sau că este atrasă în conflicte dincolo de controlul său, adesea din cauza alianțelor cu puterile occidentale. Tonul era adesea bazat pe frică și făcea apel la sentimentul anti-război sau anti-UE, în timp ce ,,NATO” era mai puțin prezent ca amenințare în această perioadă de raportare.
Au fost raportate și dezinformări privind declarațiile și acțiunile legate de candidatura lui Nicușor Dan. Acestea îl prezentau pe Nicușor Dan ca opunându-se lui Călin Georgescu sau făcând parte dintr-un bloc politic mai larg anti-Georgescu, discurs legat de presupusul complot împotriva politicianului. Similar temei Nicușor Dan, alte narațiuni au folosit conținut înșelător și manipulat în jurul candidaturii lui Crin Antonescu. Postările afirmau intervenții judiciare sau decizii politice de ultimă oră care afectează candidatura sa.
Discursurile care prezentau guvernul român ca fiind în spatele unor acțiuni criminale, inclusiv organizarea unei lovituri de stat, au fost prezente în această perioadă de raportare. Aceste narațiuni sugerau că normele democratice sunt încălcate pentru a consolida puterea sau a suprima opoziția. Narativele de dezinformare prezentau, de asemenea, alegerile din România ca fiind amânate sau că vor fi pur și simplu anulate, adesea prezentate ca parte a unei scheme mai mari pentru a împiedica anumiți candidați – în special figuri anti-sistem – să câștige tracțiune.
În același timp, actori precum Rusia sau SUA erau prezentați ca militând pentru includerea lui Călin Georgescu în procesul electoral, în urma afirmațiilor de nelegitimitate a procesului electoral anterior. Prezintă sprijinul extern ca o contrabalansare a eforturilor interne de a-i bloca candidatura, încadrându-l ca parte a unui joc geopolitic între forțe oculte și suveraniste.
ANALIZĂ ȘI OPINII ALE EXPERȚILOR
România trece prin a doua campanie pentru alegeri prezidențiale în decurs de jumătate de an. La fel ca prima campanie electorală, din noiembrie, spațiul informațional este distorsionat de narațiuni dezinformative care repetă idei favorabile Federației Ruse. Ceea ce pot să remarc este că statul a fost incapabil, în aceste luni, să reacționeze credibil și consistent pentru a atinge obiective care țin de obținerea rezilienței societale în faza dezinformării. Măsurile adoptate pentru contracararea dezinformării sunt mai degrabă reglementări gândite pentru cazuri specifice, dar nu reflectă o politică publică coerentă sau măcar o preocupare reală pentru a asigura un spațiu informațional echidistant.
Mai este remarcabilă acțiunea candidatului independent Nicușor Dan, care a denunțat o campanie manifestată prin comportament inautentic coordonat, menită să amplifice artificial prezența sa pe rețele sociale. Anul trecut, acest tip de comportament observat în jurul conturilor oficiale ale candidatului Călin Georgescu a dus, în cele din urmă, la anularea alegerilor din cauza suspiciunilor de interferență străină. Acesta este un caz singular – un candidat care denunță amplificarea artificială a imaginii sale online, și rețelele sociale ar trebui să răspundă cu seriozitate și să arate sursa interferențelor denunțate de Dan.
– Codruța Simina, co-fondatoare Misreport.ro și jurnalistă specializată în investigații privind dezinformarea online
FACT-CHECKING CORNER
Principalele subiecte au inclus deciziile comerciale și politice ale Uniunii Europene, dezinformări despre refugiații ucraineni, teorii conspiraționiste despre vaccinurile COVID-19 și narațiuni geopolitice implicând SUA și Germania. Mai multe afirmații false au circulat pe scară largă, inclusiv afirmații că UE a respins un acord cu tarif zero cu SUA. Alte povești fabricate sugerau că refugiații ucraineni ar putea obține cetățenia română prin proceduri simplificate.
Teoriile conspiraționiste despre COVID-19 au continuat să se răspândească, cu afirmații nefondate că unele vaccinuri erau simple placebo sau că ar fi cauzat mai multe decese decât virusul însuși. Alte falsuri au inclus povești despre Germania care plănuiește o taxă specială pe telefoanele poluante și acuzații că SUA ar face presiuni asupra României pentru a-i permite lui Călin Georgescu să candideze la președinție. O altă narațiune fabricată a susținut că o delegație americană care vizitează Bucureștiul era formată în principal din politicieni anti-Trump.
Acest buletin informativ face parte din efortul nostru continuu din cadrul Observatorului Bulgar-Român al Media Digitale, membru EDMO.