Senatul României nu a reușit să aprobe în ședința de plen dintr-o zi de marți 13 unul dintre cele mai importante proiecte legislative aflate pe masa sa – Proiectul de lege pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative (L292/2015).
De ce era importantă înființarea acestei Agenții?
În primul rând, trebuie desființat un mit – Agenția nu s-ar fi ocupat cu confiscarea bunurilor provenind din infracțiuni de corupție. Atât justiția, cât și ANAF ar fi trebuit să își facă în continuare treaba. Agenția ar trebui să aibă un rol poate chiar mai important, din cel puțin două puncte de vedere:
- Principalul rol al acesteia este de a administra și valorifica bunurile sechestrate (atenție, nu confiscate!!) înainte ca acestea să se devalorizeze sau să stea degeaba prin garaje.
Proiectul de lege este foarte clar în această privință – Agenția nu se ocupă de ce este confiscat, ci de acele bunuri care, în cursul procesului penal, sunt supuse unor măsuri asigurătorii. Să luăm ca exemplu, un infractor care și-a cumpărat o mașină de 1 milion de euro din banii luați șpagă și printr-o decizie judecătorească se dispune sechestrarea acestui bun până la soluționarea definitivă a procesului (adică o măsură asigurătorie). Să spunem că acest infractor apelează la tertipuri după tertipuri și procesul durează…vreo 3 ani. În tot acest timp, valoarea mașinii scade și până vine decizia definitivă va face, dacă nu e uitată printr-un garaj, vreo 200.000 euro. Prin proiectul de lege s-ar fi evitat tocmai acest lucru – Agenția ar putea administra aceste bunuri, analiza dacă nu își pierd valoarea de piață și ar putea vinde respectiva mașină. Proiectul de lege e foarte clar – banii astfel obținuți ar merge într-un cont special și, în cazul în care inculpatul este achitat, i-ar primi înapoi. Dacă e condamnat definitiv, banii rămân la stat. Așa e bucuros și statul (căci valorifică bunurile și se poate acoperi prejudiciul), și posibilul nevinovat (care nu se trezește după 3 ani cu o mașină care nu mai valorează nimic).
- Ar ajuta la urmărirea și identificarea bunurilor provenite din săvârșirea de infracțiuni și a altor bunuri în legătură cu infracțiunile (celebrele deja confiscări speciale și extinse).
Proiectul de lege prevedea inclusiv un sistem informatic de evidență a acestor creanțe provenite din infracțiuni, pentru a nu mai exista dispute de tipul ”Avem de recuperat x lei! Ba nu, avem de recuperat y lei!”. În acest moment nici nu se știe cu exactitate valoarea totală recuperată, iar pisica se aruncă dintr-o curte în alta fără a ști nici măcar dimensiunile reale ale problemei. Însă când nu știm exact ce s-a sechestrat, confiscat, valorificat și ce nu, urma banilor se pierde rapid, iar munca justiției ajunge să fie aproape în zadar dacă prejudiciile nu sunt recuperate.
Care e dimensiunea problemei pe care ar putea-o rezolva această Agenție?
Pe www.onoratainstanta.ro avem lista tuturor parchetelor din România și, dacă ne uităm doar la datele din 2014, vedem că au fost dispuse măsuri asigurătorii de aproximativ 3 miliarde de lei, aproape jumătate dintre acestea fiind dispuse de DNA:
Această sumă reprezintă:
- 1400 de școli, dacă ar fi să ne uităm la costul standard al construcției unei școli
- 593.524 de salarii medii nete pe economie, dacă ne uităm la datele din septembrie
- 853.098.390 de kg de cartofi, raportate la prețurile din septembrie
Ce este de făcut?
Camera Deputaților este cameră decizională pe acest proiect de lege, astfel încât are responsabilitatea de a nu da cu piciorul la un proiect important pentru România.
- Solicităm partidelor politice parlamentare să își mobilizeze deputații astfel încât să fie îndeplinit numărul de voturi exprimate necesar pentru a ști și noi – vreți sau nu vreți această lege?! Absenteismul și plimbarea acestui proiect (a fost întors inițial pentru un raport suplimentar de la Comisia juridică, un raport de admitere) arată o fugă de responsabilitate și nu mesaj clar din partea parlamentarilor.
- Solicităm partidelor politice parlamentare să fie coerente cu retorica anticorupție și pentru statul de drept îmbrățișată adesea și să adopte acest proiect legislativ. Această Agenție ar putea ajuta deopotrivă justiția, ANAF, bugetul de stat și, mai ales, cetățenii din taxele și impozitele cărora au fost plătite mare parte din bunurile provenite din infracțiuni.
Nu în ultimul, rând, acest proiect legislativ mai are o calitate: este probabil una dintre foarte puținele proiecte din ultimii ani care a respectat legislația privind transparența decizională, fiind organizate dezbateri publice și incluse punctele vedere ale instituțiilor cu atribuții în domeniu.
Persoană de contact: Elena Calistru – elena arond citizen punct ong
