Funky Citizens a lansat, la Reprezentanța Comisiei Europene, a doua ediție a Indicelui de Performanță al Instanțelor și prima ediție a Indicelui de Performanță al Parchetelor din România. Realizat după o analiză statistică a câteva milioane de dosare din România, topul poate fi găsit pe www.onoratainstanta.ro și calculat în baza unor formule matematice care includ indicatori precum siguranța, încrederea și operativitatea instanțelor.
Astfel, cetățenii care se adresează justiției și oamenii din sistemul de justiție se pot folosi de „Onorată Instanță” pentru a crește calitatea a actului de justiție, dar și pentru a se educa rapid despre etapele unui proces (penal, civil) sau despre termeni de specialitate, grație dicționarului legalez-român.
Datele procesate arată că percepţia îmbunătăţită asupra funcţionării sistemului judiciar este doar parţial confirmată de rezultatele concrete. Deşi multe dintre instanţe şi parchete performează foarte bine chiar şi în condiţii grele (cum sunt schemele incomplete de personal, un număr mai mare de cauze administrate sau jurisdicţii care nu mai sunt congruente cu realităţile sociale din România), acest lucru nu este, din păcate, regula pentru întreg sistemul judiciar.
Efectele noilor coduri – durată mai scurtă a proceselor, dar instanţe şi mai aglomerate
Cele câteva milioane de dosare analizate statistic arată efecte interesante ale implementării noilor coduri, mai ales la nivelul instanţelor. Spre exemplu, având la dispoziţie comparaţia cu anul precedent, durata medie a proceselor pentru o decizie pe fond a scăzut, însă instanţele sunt tot mai aglomerate şi creşte, mai ales în instanţele din oraşele mari, încărcătura pe judecători. Probabil tot ca efect al intrării în vigoare a noilor Coduri, se constată o îmbunătățire a performanței la nivelul tuturor celor 42 de tribunale. Noile coduri şi reformele din administrarea justiţiei nu par însă să aibă efecte egale şi asupra judecătoriilor, parte dintre acestea rămând la coada clasamentului, la fel şi în Indicele de performanţă al instanţelor precedent.
E nevoie de mai multă profunzime și seriozitate în implementarea strategiilor
Alături de indicele de performanță, autorii proiectului au lansat spre dezbatere publică și o serie de documente de poziție din care reiese că eforturile de consolidare a statului de drept înregistrează frâne sau întârzieri considerabile. Cele mai importante concluzii ale analizelor:
- Strategia Naţională Anticorupţie a fost prelungită până în 2017, însă analiza noastră arată că fără o serie de măsuri manageriale şi preventive, efortul luptei anticorupţie se va resimţi doar la nivelul sistemului judiciar.
- Mecanismul de Cooperare şi Verificare arată evoluţii importante în funcţionarea sistemului judiciar, dar conform analizei autorilor, între recomandările Comisiei Europene şi acţiunile autorităţilor române există încă o distanţă foarte mare.
- Strategia privind dezvoltarea sistemului judiciar pare a fi fost aprobată, momentan, doar de formă, câtă vreme nu există nici după mai bine de 10 luni un plan de acţiune concret, deşi măsurile din aceasta vizau şi anul 2015.
Toate aceste analize, alături de Indicii de performanţă, ne dau prilej de pesimism:
„Nu putem vorbi despre eficienţă şi încredere în justiţie, şi lupta anticorupţie doar când este publicat raportul MCV sau când este descoperit un alt caz de mare corupţie. Eforturile trebuie să fie constante, iar acţiunea decisivă, cu atât mai mult în această perioadă a anului, când pot fi alocate fondurile bugetare necesare atât pentru buna funcţionare a sistemului de justiţie, cât şi pentru degrevarea acestuia, inclusiv printr-o mai bună reglementare şi prin măsuri preventive.”
Foto: Atilla Biro, jurnalist RISE Project, Elena Calistru, președinte Funky Citizens, Angela Filote, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, Thorsten Geissler, coordonatorul programului Statul de Drept Europa de Sud-Est, Konrad Adenauer Stiftung
Metodologie
Metodologia de calcul utilizează date disponibile public prin Portalul Instanțelor de Judecată, dar și date colectate cu ajutorul solicitărilor de informații, pe baza Legii 544/2001. Indicele de performanță se calculează pe baza unei formule matematice, care ține cont de indicatori precum operativitatea, încărcătura sau siguranța, precum și ponderări care iau în calcul durata medie a actului de justiție sau populația deservită de respectivele instituții. Perioada acoperită ia în calcul intervalul 1 ianuarie – 31 decembrie 2014.
Rezultatele reflectă comparații între instanțele și parchetele de același nivel, motiv pentru care nu sunt incluse în evaluare Înalta Curte de Casație și Justiție și nici tribunalele specializate, sau Parchetul General și parchetele specializate, întrucât activitatea acestora nu poate fi comparată cu cea a unei alte instanțe sau a unui alt parchet de același rang. Metodologia completă, precum și bazele de date utilizate (în format editabil) sunt disponibile AICI.
Analizele sunt realizate în cadrul platformei www.onoratainstanta.ro care își dorește să contribuie la evaluarea independentă a performanței sistemului judiciar din România, pe baza datelor oficiale, dar cu instrumente alternative. Aceste evaluări contribuie la punerea în practică a obiectivelor asumate de România și Comisia Europeană prin Mecanismul de Cooperare și Verificare și ajută statul român în implementarea politicilor publice care au legătură cu Strategia pentru dezvoltarea sistemului judiciar 2015-2020 and Strategia Națională Anticorupție 2012-2015, prelungită până în 2017. Platforma este susținută prin proiectul Open Justice 2.0 for Romania, implementat de Funky Citizens și cofinanțat de Programul Statul de Drept Europa de Sud-Est al Fundației Konrad Adenauer.
