Bine ați venit la cea de-a doua ediție a buletinului nostru! Ne propunem să oferim perspective asupra modului în care dezinformarea funcționează și se răspândește în România în săptămânile premergătoare alegerilor prezidențiale. La Funky Citizens, am monitorizat tendințele și narativele legate de dezinformare în ultimii ani și înțelegem cât de intensă este această perioadă crucială. Alături de briefing-ul nostru săptămânal privind evoluțiile știrilor electorale, oferim o analiză aprofundată asupra evoluției campaniilor de dezinformare în social media care vizează cursa prezidențială din România.
*datele au fost colectate între 7 și 11 aprilie
REZUMATIV EXECUTIV
Această săptămână ne-a oferit multe de analizat în cursa prezidențială din România. Campania a înregistrat o schimbare, USR retrăgându-și sprijinul pentru Elena Lasconi în favoarea lui Nicușor Dan, în timp ce ieșirea lui Claudiu Târziu din AUR dezvăluie fracturi interne în partidul lui George Simion. Două dezbateri prezidențiale au fost confirmate pentru 28-29 aprilie la Palatul Cotroceni, unde candidații principali vor dezbate cu doar câteva zile înainte de primul tur de scrutin.
O evoluție îngrijorătoare este apariția unui ecosistem de dezinformare centrat în jurul lui Călin Georgescu, promovându-l ca președintele legitim al României, susținând în același timp că instituțiile interne corupte și puterile străine au conspirat pentru a anula victoria sa electorală, alături de narațiuni care pretind că UE forțează România să intre în război cu Rusia și îi subminează suveranitatea națională. Această campanie coordonată folosește declanșatori emoționali pentru a eroda încrederea în instituțiile democratice, creând în același timp o realitate politică paralelă.
PREZENTARE GENERALĂ
Conducerea USR a decis să retragă sprijinul candidatei lor oficiale Elena Lasconi, redirecționându-și susținerea către candidatul independent Nicușor Dan. Partidul intenționează să oficializeze această decizie pe 24 aprilie și a redus deja finanțarea campaniei lui Lasconi. Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a justificat această mișcare citând sondaje interne care arată că Lasconi are doar 4% susținere, sugerând totodată că George Simion și Victor Ponta conduc în prezent cursa, Nicușor Dan fiind aproape. Dominic Fritz a anunțat că USR va face campanie activă pentru Nicușor Dan în următoarele trei săptămâni.
Elena Lasconi a declarat că nu se va retrage din cursă în ciuda pierderii sprijinului partidului. Întrucât candidatura sa este înregistrată oficial, alegătorii pot încă să o selecteze în primul tur. Ea i-a criticat dur pe colegii care și-au schimbat loialitatea către Nicușor Dan, amintind de calificarea sa în al doilea tur al alegerilor anulate din noiembrie trecut, când l-a învins la limită pe Marcel Ciolacu.
Rapoartele Expert Forum dezvăluie un peisaj financiar îngrijorător înaintea alegerilor prezidențiale din România. În finanțarea pre-campanie (ianuarie-martie 2025), Nicușor Dan a condus cheltuielile online (1,2 milioane lei), urmat îndeaproape de Crin Antonescu (850.000 lei) și AUR (821.000 lei), cu o rețea notabilă de 19 site-uri afiliate AUR care se prezintă drept surse de știri independente. Raportul a documentat cum site-uri precum 60m.ro și 4media.info publică în mod constant conținut neatribuit și mesaje explicit pro-AUR, cheltuind aproximativ 162.000 lei pentru promovarea conținutului lor pe Facebook în perioada pre-campanie. Rețeaua are conexiuni financiare directe cu partidul prin companii deținute de asociații lui George Simion, vicepreședintele AUR Marius Lulea fiind personal implicat în gestionarea aspectelor acestei mașinării de propagandă.
Odată ce campania oficială a început, dinamica finanțării s-a schimbat, Crin Antonescu primind 20 de milioane de lei de la coaliția PSD-PNL-UDMR, în timp ce candidații independenți Victor Ponta (10,4 milioane lei) și Nicușor Dan (3,1 milioane lei) s-au bazat pe împrumuturi. Cheltuielile de campanie din prima săptămână au totalizat 13,7 milioane lei, din care 84% au fost direcționate către promovarea online — PSD a cheltuit 6,5 milioane lei (88% pentru online), Victor Ponta 4,3 milioane lei (75% online, 25% media) și Nicușor Dan 2 milioane lei (99% online).
Pe lângă situația finanțării campaniei electorale, partidul AUR se confruntă cu tensiuni suplimentare, Claudiu Târziu, co-fondator și președinte al Consiliului Național de Conducere, anunțându-și plecarea. El intenționează să înființeze o nouă formațiune politică, afirmând că a fost „alungat din propria casă de copiii săi” după ce a încercat să-i împiedice să „o incendieze”. Târziu l-a acuzat pe George Simion că prioritizează campania sa prezidențială în detrimentul alegerilor parlamentare și a criticat procesul de selecție a candidaților partidului ca favorizând loialitatea față de Simion în detrimentul competenței.
Dezbaterile prezidențiale au fost programate pentru ultimele zile înainte de primul tur al alegerilor. Televiziunea Română (TVR) și-a anunțat intenția de a găzdui dezbaterea finală pe 29 aprilie. Președintele interimar Ilie Bolojan i-a invitat pe candidați să participe la „dezbateri foarte corecte și oneste” la Palatul Cotroceni, „locul de muncă al viitorului președinte”.
În plus, Digi24 va găzdui o dezbatere pe 28 aprilie la Palatul Cotroceni, cinci candidați principali confirmându-și prezența: George Simion, Victor Ponta, Nicușor Dan, Crin Antonescu și Elena Lasconi. Această dezbatere, moderată de Cosmin Prelipceanu și Lili Ruse, va acoperi cinci teme prezidențiale de politică externă și internă. Pentru dezbaterea TVR din 29 aprilie, șase candidați și-au confirmat participarea: Nicușor Dan, Daniel Funeriu, Cristian Terheș, Sebastian Popescu, Silviu Predoiu și John Ion Banu.
Două sondaje recent publicate dezvăluie scenarii în cursa prezidențială. Sondajul „Noi, Cetățenii” (28 martie-8 aprilie) îi arată pe George Simion și Nicușor Dan într-o competiție extrem de strânsă (30% vs. 29,6%), cu Crin Antonescu urmând la 19,6%. Între timp, un sondaj comandat de USR de la o sursă nedezvăluită (2-7 aprilie) îl poziționează ferm pe George Simion în frunte cu 40,8%, urmat de Victor Ponta cu 20,4%, în timp ce Nicușor Dan și Crin Antonescu sunt la 16,9% și respectiv 14,5%. Acest din urmă sondaj o arată pe Elena Lasconi la doar 4,1%, ceea ce pare să fi influențat decizia USR de a schimba sprijinul către Nicușor Dan.
DEZINFORMARE PE REȚELELE SOCIALE
S-a format un ecosistem vast de dezinformare în jurul figurii lui Călin Georgescu, promovându-l ca președintele legitim al României, susținând în același timp că instituțiile interne corupte și puterile străine au conspirat pentru a-i anula victoria electorală. Narațiunile centrale susțin că al doilea tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat pe nedrept într-o „lovitură de stat”, cu sprijinul UE, al elitelor globaliste și al agențiilor de informații. Aceste afirmații sunt susținute de susțineri fabricate, hotărâri judecătorești falsificate și presiuni internaționale imaginate pentru reinstaurarea candidaturii lui Georgescu.
Narațiunile suplimentare extind sfera amenințărilor percepute: acuzații că UE forțează România să intre în război cu Rusia, subminându-i suveranitatea națională și conducând la subjugare economică; și că România este cenzurată prin controlul coordonat al mass-media și supravegherea rețelelor sociale. Alte teme amplifică frica și indignarea, inclusiv conspirații antisemite, iminența unui război cu Rusia, predicții apocaliptice și afirmații despre supravegherea de stat care vizează susținătorii lui Georgescu.
Această rețea de dezinformare folosește declanșatori emoționali — trădare, nedreptate, naționalism și amenințare existențială — pentru a eroda încrederea în instituțiile democratice, a legitima actori marginali și a crea o realitate politică paralelă centrată pe presupusul mandat și statutul de victimă ale lui Călin Georgescu.
Fig. 1 Total URL-uri raportate după narațiune.
Delegitimarea alegerilor
Narațiunile care implică pe Călin Georgescu au fost din nou prezente în corpus și s-au învârtit în jurul unei teme centrale de victimizare politică și legitimitate. El este portretizat ca președintele de drept al României, cu milioane de susținători și presupusă validare spirituală sau judiciară. Unele narațiuni susțin că a câștigat alegerile anulate și rămâne liderul de facto sau moral al națiunii. Altele subliniază că fie a fost autorizat să candideze din nou, fie este blocat să facă acest lucru de către elitele corupte românești și internaționale. Afirmațiile despre sprijinul internațional — cum ar fi sprijinul din partea lui Donald Trump, Tulsi Gabbard sau Comisiei de la Veneția — sunt frecvent fabricate pentru a întări ideea că candidatura sa are importanță globală. Aceste povești îl construiesc pe Georgescu atât ca salvator național, cât și ca figură internațională, a cărui suprimare este dovada unei trădări mai profunde, sistemice a democrației.
Variantele acestor coduri arată o abordare stratificată. Unele sugerează că Georgescu este persecutat activ de un „stat paralel” sau „stat profund”, care include presupus sistemul judiciar, agențiile de informații și actorii străini care lucrează concertat pentru a-l descalifica prin acuzații falsificate și manipulare judiciară. Altele implică faptul că și susținătorii săi sunt vizați pentru a descuraja disidența. Narațiuni suplimentare propun că al doilea tur al alegerilor trebuie și va fi reinstaurat ca o formă de justiție, portretizând anularea ca o lovitură de stat. Aceste teme sunt susținute de narațiuni adiacente care susțin cenzura, abuzurile legale, sabotajul economic sau chiar justiția divină. În ciuda diferențelor lor, toate aceste variante vizează erodarea încrederii în instituțiile României, amplificând în același timp rolul lui Georgescu ca figură politică legitimă și suprimată. Mai mult, având în vedere amploarea acestor campanii stratificate, ele creează așteptări că această figură politică candidează în prezent în cursa prezidențială și va fi pe buletinul de vot pe 4 mai, ziua alegerilor.
Amenințarea unui război iminent
Narațiunile care fac referire la un război iminent cu Rusia și la mobilizarea forțelor armate ale României au fost, de asemenea, prezente în această perioadă de monitorizare, legând incitarea la război cu afirmații de interferență electorală occidentală. Uniunea Europeană și Franța sunt reprezentate ca forțe ostile care interferează cu suveranitatea României, adesea în coluziune cu elitele interne. O afirmație recurentă este că UE, condusă de figuri precum Ursula von der Leyen sau reprezentanți ai Franței și Germaniei, a orchestrat anularea alegerilor din România pentru a bloca ascensiunea la putere a lui Călin Georgescu. Aceste narațiuni portretizează Bruxelles-ul ca subminând activ procesele democratice din România, finanțând manipularea media și exercitând presiuni asupra autorităților române pentru a se conforma agendelor străine. UE este, de asemenea, încadrată ca un agent al exploatării economice, acuzată de protejarea multinaționalelor, distrugerea industriei naționale și subjugarea cetățenilor români prin control legal și financiar.
În paralel, narațiunile legate de război susțin că UE — în special Franța — împinge România într-un conflict militar cu Rusia ca parte a unei agende geopolitice mai largi. Emmanuel Macron și oficiali UE nenumiti sunt reprezentați ca pregătindu-se pentru război sau încurajând România să se alăture liniei frontului, cu povești care avertizează despre recrutări forțate, mobilizare și impunerea legii marțiale. Aceste afirmații sunt adesea combinate cu temeri de escaladare NATO sau tensiuni SUA-UE, sugerând că România riscă să devină un câmp de luptă într-un conflict global condus de interese străine. În ansamblu, aceste narațiuni caută să insufle frică, să zugrăvească UE ca o forță destabilizatoare și imperială și să întărească o viziune populistă, anti-globalistă, care poziționează România ca victimă a agresiunii și manipulării occidentale.
FACT-CHECKING CORNER
Principalele teme abordate în postări includ dezinformări despre războiul din Ucraina, teorii ale conspirației anti-vaccin, dezinformarea despre schimbările climatice și NATO, afirmații false implicând figuri publice precum George Soros sau Olena Zelenska, și narațiuni fabricate despre Uniunea Europeană și suveranitatea României. Unele dintre aceste afirmații sugerau că Ucraina maltrata minoritățile vorbitoare de limba română sau că NATO a încălcat promisiuni anterioare, în timp ce altele vizau UE sau mass-media cu afirmații neverificate sau exagerate. Deși majoritatea acestor afirmații au circulat anonim pe rețelele sociale, niciuna nu a fost atribuită unor oficiali publici cunoscuți sau politicieni activi în aceste cazuri specifice.
Printre declarațiile adevărate verificate, Elena Lasconi a avut dreptate afirmând că pragurile de amendă CNA (Consiliul Național al Audiovizualului) nu s-au schimbat în 16 ani, nivelurile actuale rămânând neschimbate din 2009. În mod similar, Crin Antonescu a afirmat corect că relativ puține țări oferă pensii pe viață pentru sportivii olimpici, deoarece mai mult de jumătate din națiunile europene nu oferă astfel de beneficii.
Afirmațiile false au venit de la reprezentanții AUR: Mugur Mihăescu a afirmat incorect că economia Rusiei crește cu 5% în ciuda sancțiunilor, când prognozele prezic de fapt o încetinire semnificativă. Daniel Ghiță a distribuit imagini înșelătoare pretinzând că soldații ucraineni umilesc tinerii care evită recrutarea, când videoclipul arăta de fapt incidente mai vechi de justiție vigilantă împotriva jefuitorilor de la începutul războiului.
Trei declarații au fost evaluate ca trunchiate, inclusiv afirmațiile lui Crin Antonescu despre România având „puține trupe” (când România este de fapt a doua pe flancul estic al NATO ca număr de personal), comparația lui Mihail Neamțu între recrutarea militară rusă și britanică (care a ignorat structura de apărare colectivă a NATO) și o altă declarație a lui Antonescu sugerând că finanțarea partidelor din România este excepțional de mare comparativ cu sumele „simbolice” din alte țări (când mai multe țări UE au niveluri comparabile sau mai mari de finanțare publică pentru partidele politice).
Acest buletin informativ face parte din munca noastră continuă cu Observatorul Bulgar-Român al Media Digitale, membru EDMO.