Rețeta Bugetară Ianuarie 2026: Ciorba Rădăuțeană

UPDATE: dezbaterea publică va avea loc joi, 30 aprilie, începând cu ora 10, în Sala de Consiliu (înscrieri aici).   Primăria Capitalei a mutat dezbaterea pe buget, doar că a uitat să le spună și cetățenilor. Acum câteva zile, anunțam că Primăria Municipiului București a programat dezbaterea publică pe bugetul capitalei pentru 30 aprilie, ora 12:00. Astăzi, constatăm că dezbaterea a fost mutată, cu doar două zile înainte, pe 24 aprilie, ora 11:00. Fără niciun anunț de actualizare pe paginile de comunicare ale primăriei. Fără nicio notificare pentru cetățeni. Doar un update discret la o postare veche și o schimbare silențioasă a datei pe site. Analizăm bugetele publice de ani de zile și recunoaștem acest tipar. Multe primării din România mimează dezbaterile publice cu cetățenii, iar una dintre practici…

Pe 9 decembrie, de Ziua Internațională Anticorupție, am invitat membri ai autorităților locale la un webinar pe subiectul transparenței în achiziții publice din prisma prezentării open contracting. Acest set de principii, implementate cu succes în țări din estul și vestul Europei deopotrivă, au fost explicate în detaliu de Karolis Granickas de la Open Contracting Partnership iar participanților li s-a prezentat un studiu de caz pe platforma de achiziții ProZorro, prezentată de Serhii Pavliuk, Transparency International Ucraina. Webinarul a fost precedat de o conferință publică pe același subiect, la care au participat parlamentari din partea PSD, PNL și USR, precum și Ambasadoarea Franței în România și un reprezentant al Agenției Franceze Anticorupție. Puteți urmări conferința mai jos. Open Contracting în România Joi, 9 decembrie, de Ziua Internațională a Anticorupției, vă…

Cu ajutorul participanților la trainingurile CMTRFB, am analizat proiectele de buget ale mai multor localități din România.

Am participat astăzi, 23 august (sic!) 2021 la dezbaterea organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei privind proiectul de Ordonanță de Urgență pentru aprobarea Programului Național de Investiţii „Anghel Saligny”. Acest program, estimat la 50 de miliarde de lei, ar trebui să ajute la dezvoltarea comunităților locale în perioada 2021-2028. În fapt, deși nevoia de investiție este un reală și este necesară o intervenție, programul a fost făcut pe genunchi, este nedetaliat și lasă loc unor abuzuri și politizări care cu siguranță nu vor scoate comunitățile locale din sub-dezvoltare. Solicităm MDLPA și Guvernului să nu adopte prin Ordonanță de urgență un program atât de important, cu atât mai mult cu cât acesta oricum nu pare a putea fi operaționalizat mai devreme de finalul anului. Credem că adoptarea unui…

Scrisoare deschisă către Guvernul României și către europarlamentarii români: Vă rugăm să folosiți solidaritatea europeană pentru a gestiona pandemia de coronavirus. În aceste zile în care întreaga Europă este lovită de pandemia generată de COVID-19, este esențial să nu uităm că trebuie să fim solidari, dar și că nu suntem singuri. Comisia Europeană a anunțat recent o serie de măsuri menite să ajute statele membre să gestioneze pandemia. Autoritățile sunt chemate în această perioadă să gestioneze nu doar o criză de sănătăte publică, ci și începuturile unei crize care va afecta angajații, economia și standardele de viață din țara noastră și din întreaga Europă. Vă cerem, așadar, să profitați la maximum mecanismele de solidaritate europene. La fel ca resursele oricărui stat în vremuri de pandemie, și resursele statului român…

Anul trecut, doar 7,53% din bugetul Primăriei Capitalei a fost cheltuit pentru protecția mediului. Domeniul apare în bugetele tuturor celor 7 primării ale Bucureștiului. Este important să analizăm cum sunt cheltuiți acești bani în contextul în care suprafața spațiului verde din Capitală a scăzut cu 7% în ultimii 25 de ani. Analiza de față face parte din proiectul „Natura între blocuri” derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești și poate fi documentul de bază pentru identificarea sumelor de bani cheltuite pentru acest domeniu în Capitală și pentru găsirea de noi oportunități pentru lărgirea ariilor naturale urbane.  Câteva lucruri le vom lua în calcul: Starea actuală a mediului înconjurător local și consecințele potențiale ale neinvestirii în protecția mediului. Constrângerile bugetare ale guvernului local și prioritățile concurente pentru finanțare. Istoricul inițiativelor de…

Aceasta este cea de a doua din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar. A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. În cea de a doua parte a ghidului, colega noastră Diana explică diverse aspecte specifice bugetelor locale, pornind de la asemănări și ajungând la diferențe. Povestim despre regulile de formatare și avem în vedere acele aspecte care multora…

Autor: Mike Drulă În iulie 2025, ultima lună înainte de intrarea în vigoare a primului pachet din măsurile fiscale de austeritate luate pentru a micșora deficitul bugetar, să faci o supă rădăuțeană (4-6 porții) costa, în medie, puțin peste 62 de lei. În noiembrie, prețul a urcat la 84,17 lei. Au trecut patru luni de la aplicarea măsurilor menite să reducă deficitul bugetar, iar pentru a urmări mai clar efectele lor asupra vieții de zi cu zi, continuăm seria noastră lunară în care monitorizăm cât costă ingredientele pentru o simplă ciorbă rădăuțeană.   Ingrediente Cantitate Carrefour Auchan Kaufland Medie Pui întreg 1 bucată 27.3 27.27 33.59 29.3867 Morcovi 3 bucăți 1.25 1.3 1.25 1.26667 Rădăcină de pătrunjel 2 bucăți 6.99 7.99 6.99 7.32333 Ceapă 1 bucată 0.398 0.358 0.398…

Poate nu-ți pasă că Guvernul nu reușește să potolească deficitul, mai ales când nu-ți plac politicienii care-l conduc. Dar probabil îți va păsa ce măsuri vor lua pentru a-l reduce.

Guvernul Ciolacu a decis, prin ordonanță de urgență adoptată complet netransparent, că are voie să deraieze economia fără să ia nicio măsură.  Ordonanța de Urgență în cauză a suferit modificări substanțiale între forma supusă dezbaterii publice și cea publicată în Monitorul Oficial. Însăși denumirea OUG publicată în Monitorul Oficial este diferită față de cea a versiunii publicate spre consultare și chiar față de denumirea actului normativ menționat în lista actelor adoptate de Guvern publicată pe site-ul acestuia. Între aceste modificări, Guvernul își acordă o derogare de la legea ce l-ar obliga să țină sub control deficitul bugetar. Practic, Guvernul strecoară prevederi legislative cel puțin periculoase, care nu au fost în prealabil publicate sau dezbătute, folosindu-se de paravanul unui alt proiect de OUG. Cronologia: 26 august, Ministerul Investițiilor și Proiectelor…

Rezultatele celei mai recente ediții a studiului Open Budget Survey au fost lansate astăzi în cadrul unui eveniment online. Acest studiu este realizat o dată la doi ani de către organizația International Budget Partnership.

Deficitul bugetar din primele două luni ale anului 2024 a atins –28,98 miliarde lei (-1,67% din PIB). Este cel mai mare deficit înregistrat vreodată până la finalul lunii februarie. Cele mai apropiate valori au fost înregistrate în anul 2021, când deficitul bugetar atinsese -1,14% din PIB (respectiv –12,76 mld lei) în aceeași perioadă. Totuși, în acel an, deficitul bugetar din primele două luni ale anului reprezenta numai 53,81% din ținta pentru primul trimestru. În comparație, deficitul înregistrat la bugetul general consolidat până la finalul lunii februarie 2024 reprezintă 70,16% din ținta de –41,31 mld lei planificată pentru primul trimestru al acestui an.  Ținta de deficit bugetar pentru anul 2024 este de –5% din PIB. Aceasta trebuie respectată cu strictețe pentru a asigura redresarea economică și scăderea ratei inflației și pentru a…

Primăria Municipiului București și-a publicat bugetul local pe 17 aprilie 2026, cu 6 zile întârziere față de termenul legal. Calendarul bugetelor locale depinde, anual, de adoptarea și publicarea în Monitorul Oficial a Legii bugetului de stat.  Primăria a anunțat organizarea unei dezbateri publice, care va avea loc joi, 30 aprilie, începând cu ora 10:00, în Sala de Consiliu a Primăriei Generale a Municipiului București (PMB).  Acestea sunt cele trei lucruri esențiale despre bugetul Primăriei Capitalei pentru 2026. Tot restul — cifrele, tabelele, proiectele de investiții — vine să susțină și să nuanțeze aceste trei realități. Bani în plus — dar nu din merit propriu Creșterea bugetului cu 1,74 miliarde lei vine din cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit — nu din performanța primăriei, ci din rezultatul referendumului local din 2024. Banii sunt ai cetățenilor printr-un vot. Acum trebuie urmărit…

Pe 29 iunie 2023, a fost aprobata rectificarea bugetului Primăriei Generale a Municipiului București. Rectificarea bugetară prevede sume mai mari atât pentru secțiunea de venituri, cât și pentru secțiunea de cheltuieli ale bugetului PMB și ale instituțiilor aflate în subordinea primăriei. Colega Diana a citit modificările și a făcut o analiză a lor. Încurajăm un Ctrl+F pentru a găsi mai ușor linia bugetară sau instituția care vă interesează. Ghidul face parte din proiectul „Dezvoltarea capacității de advocacy a ong în politicile fiscale și bugetare”. Proiect derulat de Funky Citizens cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. „Lucrăm împreună…

La finalul primelor două luni din 2025, am atins deja aproape un sfert din ținta de deficit asumată pentru întregul an. Deficitul bugetar a ajuns la –1,58% din PIB. România a avut un deficit mai mare în această perioadă doar în 2024 (-1,64% din PIB).   Veniturile  Încasările până la finalul lunii februarie au fost de 89,66 miliarde lei, în creștere cu numai 3,5% față de aceeași perioadă a anului trecut. În raport cu PIB-ul, veniturile sunt chiar mai mici decât în 2024 (4,7% din PIB față de 4,9%). Pentru întregul an, Guvernul estimează venituri totale de 667 miliarde lei – adică o creștere de peste 16% față de încasările din 2024. Ritmul actual sugerează că aceste estimări vor fi greu de atins fără măsuri suplimentare, însă este încă prea…