Rețeta Bugetară Februarie 2026: Ciorba Rădăuțeană

Înainte să intrăm în pâine cu dezbaterea publică organizată pe 30 aprilie 2026 pe proiectul de buget al Primăriei Municipiului București (PMB), e nevoie de niște informații de context: Am mers la dezbatere conform ultimei actualizări – joi, 30 aprilie, la ora 10:00. Dezbaterea a început însă mai târziu: primarul Capitalei a ajuns în sală undeva în jurul orei 10:25 și, timp de aproximativ o oră, a prezentat principalele date din bugetul Capitalei. Pe la 11:30, dezbaterea cu cetățenii a început oficial și a durat undeva la o oră și jumătate. La intrarea în sală, am fost îndrumați să stăm în ultimele rânduri de către angajații primăriei: „În față stau instituțiile subordonate, în spate stau cetățenii.” Am fost un pic surprinsă de aranjament, având în vedere că evenimentul era…

Proiectul bugetului de stat pe 2026 a fost publicat la 10 martie – cu aproape patru luni întârziere și după mai mult de două luni de la începutul anului fiscal. România a funcționat între timp cu regula provizorie de 1/12: nicio investiție nouă nu a putut fi demarată, administrațiile locale nu au putut planifica, iar primarul Bucureștiului a avertizat public că orașul riscă intrarea în incapacitate de plată. Întârzierea în sine este un eșec de guvernanță care merită atenție cel puțin egală cu cifrele din buget.  Bugetul țintește un deficit de 135,7 miliarde lei (în jur de 6,2% din PIB), în scădere de la un deficit preliminar de 7,7% în 2025 și de 9,3% în 2024 – cel mai mare din UE. Veniturile totale sunt estimate la 391,7 miliarde lei, iar cheltuielile la 527,4 miliarde lei (credite…

Deficitul bugetar al României a atins un nivel alarmant de -2,06% din PIB în primul trimestru din 2024, cel mai mare deficit din ultimele două decenii pentru T1. Deși deficitul de -35,879 miliarde lei nu a coborât până la ținta  trimestrială de -41,312 miliarde lei, diferența rămâne îngrijorătoare. Cheltuind în acest ritm, statul ar putea ajunge la 8% deficit anul acesta, mult peste ținta de 5%. Datele istorice arată că acest scenariu nu e imposibil. Pe scurt, bugetul României din T1 2024 a înregistrat un deficit record, fiind pe cale să depășească semnificativ țintele anuale dacă tendințele se mențin. Veniturile din martie au scăzut față de ianuarie, în timp ce cheltuielile au crescut față de anul precedent, în special pentru serviciul datoriei și investiții. Datele din anii anteriori sugerează că menținerea deficitului anual…

Deficitul bugetar a ajuns la un nivel îngrijorător de –3,24% din Produsul Intern Brut (PIB), până la finalul lunii aprilie. Acest deficit este cel mai mare înregistrat în ultimele aproape două decenii pentru această perioadă a anului. Similar, la finalul lunii martie, deficitul de -2,06% din PIB era cel mai mare din aceeași perioadă a anilor 2008-2024. Luna aprilie înregistrează cel mai mare deficit de la începutul anului, în valoare de –21,41 miliarde lei, adică -1,18% din PIB, depășind cu mult ținta din Trimestrul II (T2) de –0,76% din PIB deficit bugetar. Ritmul alert de adâncire a deficitului bugetar ar trebui să ridice semne serioase de întrebare cu privire la respectarea țintei de –5% deficit pentru întregul an 2024.  De ce să-ți pese că statul are deficit Poate nu-ți…

România a încheiat 2025 cu un deficit de 7,65% din PIB – peste ținta asumată inițial (de 7%), dar sub ținta de 8,4% asumată de Guvern în toamna anului trecut în relația cu Comisia Europeană. Dar pentru prima dată în ultimii ani, cheltuielile au crescut mai încet decât veniturile (+11,2% față de +15,3%). E un semn de vindecare a finanțelor publice? În timp ce așteptăm propunerea de buget pentru anul 2026 (care ar fi trebuit trimisă în Parlament până la 15 noiembrie 2025), ne uităm cu atenție la datele pentru anul trecut.    Cifrele din 2025 arată că e posibil să frânezi cheltuielile fără să oprești statul. Întrebarea e dacă măsurile din 2026 – reforma administrației publice, limitări salariale, impozite locale mai mari – vor avea o contribuție semnificativă la însănătoșirea finanțelor publice astfel încât…

Aceasta este prima din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar. A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. Îmblânzim acest subiect copleșitor în prima parte a ghidului întocmit de colega Diana . Această primă parte te va trece prin definiții, termeni și câteva noțiuni de bază. Dacă acest ghid ți-a stârnit curiozitatea, află că e doar o…

Rezultatele studiului bianual Open Budget Survey au fost publicate astăzi, 15 aprilie, fiind realizat de către organizația International Budget Partnership. Principalele rezultate pentru România indică un scor de transparență bugetară de 62/100 puncte, la același nivel cu scorul obținut în 2023. Similar, scorul pentru supervizare bugetară rămâne la 48 de puncte, în timp ce scorul pentru participare publică crește de la 7/100 puncte în 2023 la 13/100 puncte în 2025.  Funky Citizens este partener de cercetare pentru România și a contribuit la realizarea studiului, alături de alte peste 100 de ONG-uri și instituții academice din lume. Open Budget Survey reprezintă un instrument de cercetare independent, comparativ și bazat pe date obiective, prin care se evaluează modul în care autoritățile publice cheltuie banii, prin măsurarea a trei indicatori: Transparency (transparență…

Am lansat recent aplicația „De Gardă”, prin care ne dorim să „facem să fie bine” în sistemul medical. Avem nevoie de cât mai mulți utilizatori activi care să sesizeze onest problemele din spitalul în care lucrează. Pe baza acestor sesizări vom putea face rapoarte despre probleme sistemice (și advocacy aferent, pentru a le rezolva). Sau, după caz, trimitem sesizările către jurnaliști de investigație aleși pe sprânceană, pentru a prelua subiectul și a-l aduce în lumina reflectoarelor, punând astfel presiune publică pe decidenți pentru a rezolva problema. Așadar, ce se întâmplă cu sesizările pe care le primim în aplicație?  În primul rând, lucrăm cu jurnaliști în care avem mare încredere, astfel încât aceștia să poată urmări pistele semnalizate de personalul din sistemul sanitar. Dar, dincolo de investigații și dincolo de…

În iulie 2025, ultima lună înainte de intrarea în vigoare a primului pachet de măsuri fiscale de austeritate, să faci o supă rădăuțeană pentru 4-6 persoane costă 62,40 de lei. La finalul lunii martie 2026, același coș de ingrediente a ajuns la 90,01 lei – o creștere de 27,61 de lei, adică aproape 44% în opt luni. Cele mai mari scumpiri față de iulie 2025 se văd la puiul întreg (de la 17,06 la 29,35 lei), smântâna pentru gătit (de la 7,87 la 17,72 lei) și ardeiul gras roșu (de la 4,36 la 7,79 lei). Dacă ritmul mediu de creștere se menține, până în iulie 2026 – la exact un an de la adoptarea primului pachet de măsuri de austeritate – prețul ar putea depăși 100 de lei.  …

Primele șapte luni ale anului s-au încheiat cu un deficit bugetar de –4,02% din PIB (-71,04 miliarde lei), aproape dublu față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut (-2,4% din PIB, respectiv –38,59 mld lei). Având în vedere ritmul accelerat de cheltuire a banilor de la bugetul de stat, ținta anuală de –5% din PIB pare puțin probabil de a fi respectată. De altfel, am avertizat încă din luna martie faptul că bugetul de stat se află într-un ritm record de adâncire a diferențelor dintre gradul de încasare al veniturilor și ritmul de cheltuire a banilor disponibili. Noile măsuri fiscal-bugetare propuse prin Ordonanța de Urgență promit să readucă deficitul la „nivel rezonabil” până la finalul anului, prin limitarea cheltuielilor cu bunuri și servicii, eșalonarea unor plăți salariale,…

Anul 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar apropiat de valorile înregistrate în anul pandemic 2020. Ultimele date oficiale complete disponibile (la 30 noiembrie 2024) arată un deficit de –7,12% din PIB, depășind chiar și ținta rectificată. Ținta inițială de deficit bugetar de –5% din PIB a fost rectificată la –6,94% din Produsul Intern Brut pentru anul 2024. Deși ultima execuție bugetară publicată oficial este din luna noiembrie, Ministrul Finanțelor a declarat pe 10 ianuarie că întregul an 2024 s-a încheiat cu deficit de -8,6% din PIB. Realitatea ultimilor opt ani ne indică o creștere accelerată a deficitului bugetar în ultimele două luni ale anului, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la respectarea chiar și a țintei rectificate.   Mai mult decât atât, agenția de rating Fitch a previzionat că deficitul ar…

Deficitul bugetar din primele două luni ale anului 2024 a atins –28,98 miliarde lei (-1,67% din PIB). Este cel mai mare deficit înregistrat vreodată până la finalul lunii februarie. Cele mai apropiate valori au fost înregistrate în anul 2021, când deficitul bugetar atinsese -1,14% din PIB (respectiv –12,76 mld lei) în aceeași perioadă. Totuși, în acel an, deficitul bugetar din primele două luni ale anului reprezenta numai 53,81% din ținta pentru primul trimestru. În comparație, deficitul înregistrat la bugetul general consolidat până la finalul lunii februarie 2024 reprezintă 70,16% din ținta de –41,31 mld lei planificată pentru primul trimestru al acestui an.  Ținta de deficit bugetar pentru anul 2024 este de –5% din PIB. Aceasta trebuie respectată cu strictețe pentru a asigura redresarea economică și scăderea ratei inflației și pentru a…

Anghel Saligny – inginer român, popular prin Fetești-Cernavodă în sec. XIX și, mai nou, nume la care coalițiile politice tremură iar cetățenii implicați își pun mâinile în cap. A trecut aproape o lună de când participam la dezbaterea Ministerului Dezvoltării privind ceea ce urma să devină OUG pentru aprobarea Programului Național de Investiţii „Anghel Saligny”. Ne îngrozeam atunci văzând cum se planuia ca 50 de miliarde de lei să fie alocați superficial și sub riscul unor abuzuri și politizări grave. Fast-forward și acum ordonanța a fost adoptată, în ciuda protestelor noastre, iar MDLPA a organizat o nouă dezbatere privind normele metodologice de aplicare. Un lucru e cert – sunt încă foarte multe neclarități cu privire la cum anume se vor finanța mai exact proiectele din Programul Anghel Saligny. Mai mult,…

Poate nu-ți pasă că Guvernul nu reușește să potolească deficitul, mai ales când nu-ți plac politicienii care-l conduc. Dar probabil îți va păsa ce măsuri vor lua pentru a-l reduce.

Stimate domnule Primar, Asociația Funky Citizens își arată interesul față de procedura de consultare publică cu privire la Proiectul de buget al Municipiului București pe anul 2022. Pe lângă sesizările, observațiile și punctele de vedere care pot fi transmise în varianta scrisă, credem că organizarea unei dezbateri publice pe această temă e la fel de necesară. Acest proiect are un impact substanțial asupra vieții cetățenilor acestui oraș, drept pentru care o deliberare cât mai largă, cu cât mai mulți factori sociali, este extrem de importantă. Așadar, în temeiul articolului 8 b) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale privind obligativitatea dezbaterii publice a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia, dar şi în baza art. 39 (3) al aceleiaşi legi („locuitorii unităţii administrativ-teritoriale pot depune contestaţii privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la…