Rețeta Bugetară Februarie 2026: Ciorba Rădăuțeană

Anul trecut, doar 7,53% din bugetul Primăriei Capitalei a fost cheltuit pentru protecția mediului. Domeniul apare în bugetele tuturor celor 7 primării ale Bucureștiului. Este important să analizăm cum sunt cheltuiți acești bani în contextul în care suprafața spațiului verde din Capitală a scăzut cu 7% în ultimii 25 de ani. Analiza de față face parte din proiectul „Natura între blocuri” derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești și poate fi documentul de bază pentru identificarea sumelor de bani cheltuite pentru acest domeniu în Capitală și pentru găsirea de noi oportunități pentru lărgirea ariilor naturale urbane.  Câteva lucruri le vom lua în calcul: Starea actuală a mediului înconjurător local și consecințele potențiale ale neinvestirii în protecția mediului. Constrângerile bugetare ale guvernului local și prioritățile concurente pentru finanțare. Istoricul inițiativelor de…

Înainte să intrăm în pâine cu dezbaterea publică organizată pe 30 aprilie 2026 pe proiectul de buget al Primăriei Municipiului București (PMB), e nevoie de niște informații de context: Am mers la dezbatere conform ultimei actualizări – joi, 30 aprilie, la ora 10:00. Dezbaterea a început însă mai târziu: primarul Capitalei a ajuns în sală undeva în jurul orei 10:25 și, timp de aproximativ o oră, a prezentat principalele date din bugetul Capitalei. Pe la 11:30, dezbaterea cu cetățenii a început oficial și a durat undeva la o oră și jumătate. La intrarea în sală, am fost îndrumați să stăm în ultimele rânduri de către angajații primăriei: „În față stau instituțiile subordonate, în spate stau cetățenii.” Am fost un pic surprinsă de aranjament, având în vedere că evenimentul era…

Stimate domnule Primar, Asociația Funky Citizens își arată interesul față de procedura de consultare publică cu privire la Proiectul de buget al Municipiului București pe anul 2022. Pe lângă sesizările, observațiile și punctele de vedere care pot fi transmise în varianta scrisă, credem că organizarea unei dezbateri publice pe această temă e la fel de necesară. Acest proiect are un impact substanțial asupra vieții cetățenilor acestui oraș, drept pentru care o deliberare cât mai largă, cu cât mai mulți factori sociali, este extrem de importantă. Așadar, în temeiul articolului 8 b) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale privind obligativitatea dezbaterii publice a proiectului de buget local, cu prilejul aprobării acestuia, dar şi în baza art. 39 (3) al aceleiaşi legi („locuitorii unităţii administrativ-teritoriale pot depune contestaţii privind proiectul de buget în termen de 15 zile de la…

Pentru că ținem tare la mult la transparență, mai ales când vine vorba de cheltuirea banului public (inclusiv cel european), am contribuit la prima analiză făcută de noua coaliție Open Procurement EU. De asemenea, în calitate de co-autori ai portalului pan-european de achiziții publice Tenders.Guru, am contribuit și la o serie de recomandări detaliate pentru o mai bună transparență a achizițiilor legate de redresare și reziliență – o puteți citi aici (în engleză).

Rezultatele celei mai recente ediții a studiului Open Budget Survey au fost lansate astăzi în cadrul unui eveniment online. Acest studiu este realizat o dată la doi ani de către organizația International Budget Partnership.

România a încheiat 2025 cu un deficit de 7,65% din PIB – peste ținta asumată inițial (de 7%), dar sub ținta de 8,4% asumată de Guvern în toamna anului trecut în relația cu Comisia Europeană. Dar pentru prima dată în ultimii ani, cheltuielile au crescut mai încet decât veniturile (+11,2% față de +15,3%). E un semn de vindecare a finanțelor publice? În timp ce așteptăm propunerea de buget pentru anul 2026 (care ar fi trebuit trimisă în Parlament până la 15 noiembrie 2025), ne uităm cu atenție la datele pentru anul trecut.    Cifrele din 2025 arată că e posibil să frânezi cheltuielile fără să oprești statul. Întrebarea e dacă măsurile din 2026 – reforma administrației publice, limitări salariale, impozite locale mai mari – vor avea o contribuție semnificativă la însănătoșirea finanțelor publice astfel încât…

Alături de Spania și Republica Cehă, România e singura țară din UE aflată în penultimul eșalon al clasamentului Open Budget Survey – Modulul Covid-19. Acest studiu a analizat 120 de țări pentru a vedea cât de responsabile au fost guvernele cu măsurile de sprijin financiar adoptate la declanșarea pandemiei.  Guvernele țărilor au fost evaluate, prin 26 de indicatori, la trei mari capitole, derivate din metodologia Open Budget Survey:  TransparențăAccesul publicului la informații relevante Participare publicăExistența unor oportunități pentru implicarea cetățenilor SupervizareExistența unor instrumente adecvate de supraveghere Studiul împarte țările în 5 eșaloane, în funcție de informațiile existente pentru cele trei capitole: minimale limitate câteva adecvate substanțiale Rezultate La nivel internațional: Mai mult de două treimi din guverne nu au reușit să își gestioneze pachetele de măsuri de urgență într-un…

Am lansat recent aplicația „De Gardă”, prin care ne dorim să „facem să fie bine” în sistemul medical. Avem nevoie de cât mai mulți utilizatori activi care să sesizeze onest problemele din spitalul în care lucrează. Pe baza acestor sesizări vom putea face rapoarte despre probleme sistemice (și advocacy aferent, pentru a le rezolva). Sau, după caz, trimitem sesizările către jurnaliști de investigație aleși pe sprânceană, pentru a prelua subiectul și a-l aduce în lumina reflectoarelor, punând astfel presiune publică pe decidenți pentru a rezolva problema. Așadar, ce se întâmplă cu sesizările pe care le primim în aplicație?  În primul rând, lucrăm cu jurnaliști în care avem mare încredere, astfel încât aceștia să poată urmări pistele semnalizate de personalul din sistemul sanitar. Dar, dincolo de investigații și dincolo de…

Este acea perioadă a anului în care ne suflecăm mânecile să facem bradul de Crăciun și tradiționala analiză pe proiectul bugetului de stat. Actualul proiect vine pe fondul unui deficit bugetar care trebuie îmblânzit rapid. Pentru 2024, Guvernul anticipează venituri de 308,75 miliarde lei, respectiv cheltuieli de 404,8 miliarde lei. Pare că optimismul are și el o linie bugetară deoarece Guvernul așteaptă venituri cu 12% mai mari decât ce aștepta pentru 2023. Credibilitatea bugetară suferă și prin felul în care Guvernul a transformat alocările prin HG către Fondul de rezervă într-un mod de guvernare în sine. Și să nu uităm de un subiect care ne doare: Educația. După ce, ani de zile, Guvernul a ignorat auto-impusa țintă de 6% din PIB, acum va începe să ignore autoimpusa țintă de…

România a intrat în 2026 fără buget. Aproape patru luni țara a funcționat pe pilot automat: nicio investiție nouă, nicio planificare reală, administrațiile locale blocate în așteptarea bugetului de stat. Când proiectul de buget a ajuns în sfârșit în Parlament, pe 13 martie, totul a mers pe repede-înainte: trei zile pentru depunerea amendamentelor (cu tot cu weekend), cinci zile pentru raportul comisiei, iar votul final pe 20 martie, în plenul celor două Camere. Sute de amendamente, votate în ritmul a câte un articol sau chiar un capitol la 30 de secunde.  Ministerul Finanțelor Publice nu a răspuns la cererea noastră pentru organizarea unei dezbateri publice pe proiectul de buget. Nu că ne-am fi așteptat neapărat la un răspuns afirmativ, dar absența oricărui răspuns e și un simptom în sine – nu avem o igienă a transparenței instituționale nici măcar…

La finalul lunii iunie 2026, să faci o ciorbă rădăuțeană pentru 4-6 persoane costă 84,45 de lei, față de 62,40 de lei în iulie 2025, ultima lună înainte de intrarea în vigoare a primului pachet de măsuri fiscale de austeritate. Creșterea totală în unsprezece luni: 22,05 de lei, adică aproape 35%. Pentru a doua lună consecutivă, prețul a scăzut față de luna precedentă, cu 1,28 lei față de cei 85,73 de lei din mai. După scăderea semnificativă din mai (-8,03 lei), iunie aduce o evoluție mai domoală, cu mici variații în ambele direcții. Singura mișcare semnificativă vine, din nou, de la puiul întreg, care a scăzut de la 26,26 la 24,59 lei, susținut tot de prețul mai mic dintr-unul dintre supermarketuri. Restul ingredientelor au înregistrat variații mici, sub 10…

Aceasta este cea de a treia din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar. A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. În cea de a treia parte a ghidului, colega noastră Diana prezintă exemple concrete de bugete publice locale, le examinează și le disecă într-o amplă lecție de anatomie bugetară. Explică specificațiile și exemplifică situațiile în care bugetele publice…

Proiectul bugetului de stat pe 2026 a fost publicat la 10 martie – cu aproape patru luni întârziere și după mai mult de două luni de la începutul anului fiscal. România a funcționat între timp cu regula provizorie de 1/12: nicio investiție nouă nu a putut fi demarată, administrațiile locale nu au putut planifica, iar primarul Bucureștiului a avertizat public că orașul riscă intrarea în incapacitate de plată. Întârzierea în sine este un eșec de guvernanță care merită atenție cel puțin egală cu cifrele din buget.  Bugetul țintește un deficit de 135,7 miliarde lei (în jur de 6,2% din PIB), în scădere de la un deficit preliminar de 7,7% în 2025 și de 9,3% în 2024 – cel mai mare din UE. Veniturile totale sunt estimate la 391,7 miliarde lei, iar cheltuielile la 527,4 miliarde lei (credite…

Introducere România se confruntă cu probleme semnificative din punct de vedere fiscal-bugetar. Acestea au la bază insustenabilitatea finanțelor publice, veniturile fiscale reduse și utilizarea inadecvată a fondurilor europene. Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor (MF) pentru a aborda aceste probleme sunt insuficiente și nu tratează problemele fundamentale. În schimb, este necesară o serie de dezbateri publice pentru a evalua prioritățile de finanțare, prioritizarea investițiilor și îmbunătățirea credibilității bugetului. Alocarea și distribuția bugetelor locale din România sunt insustenabile și ineficiente, ducând la cheltuieli mari cu personalul și la investiții publice reduse. Pentru a aborda aceste provocări, recomandăm evaluarea priorităților de finanțare, efectuarea unei evaluări transparente a cheltuielilor bugetare, prioritizarea investițiilor, stabilirea transparenței în contractele publice, colaborarea cu autoritățile locale și societatea civilă și realizarea unei evaluări oneste și a repoziționării realiste…