Rețeta Bugetară Martie 2026: Ciorba Rădăuțeană

Înainte să intrăm în pâine cu dezbaterea publică organizată pe 30 aprilie 2026 pe proiectul de buget al Primăriei Municipiului București (PMB), e nevoie de niște informații de context: Am mers la dezbatere conform ultimei actualizări – joi, 30 aprilie, la ora 10:00. Dezbaterea a început însă mai târziu: primarul Capitalei a ajuns în sală undeva în jurul orei 10:25 și, timp de aproximativ o oră, a prezentat principalele date din bugetul Capitalei. Pe la 11:30, dezbaterea cu cetățenii a început oficial și a durat undeva la o oră și jumătate. La intrarea în sală, am fost îndrumați să stăm în ultimele rânduri de către angajații primăriei: „În față stau instituțiile subordonate, în spate stau cetățenii.” Am fost un pic surprinsă de aranjament, având în vedere că evenimentul era…

Autor: Mike Drulă În iulie 2025, înainte de intrarea în vigoare a primului pachet de măsuri de austeritate, să faci o supă rădăuțeană (4–6 porții) costa, în medie, puțin peste 62 de lei. La finalul lunii ianuarie 2025, costul a ajuns la 84,98 lei. A trecut deja jumătate de an de la aplicarea primelor măsuri de austeritate, iar efectul lor asupra vieții de zi cu zi este vizibil cu ochiul liber. Totuși, datele arată și o temperare a creșterilor spre finalul anului, cel puțin în cazul ingredientelor pe care le-am monitorizat pentru o simplă ciorbă rădăuțeană.  Deficitul uriaș cu care ne confruntăm astăzi nu a apărut peste noapte și nu ar fi trebuit să fie o surpriză pentru autorități. Este rezultatul direct al deciziilor fiscale iresponsabile din ultimul deceniu. Prețul…

La finalul lunii aprilie 2026, să faci o supă rădăuțeană pentru 4-6 persoane costă 93,75 de lei, față de 62,40 de lei în iulie 2025, ultima lună înainte de intrarea în vigoare a primului pachet de măsuri fiscale de austeritate. Creșterea totală în nouă luni: 31,35 de lei, adică aproape 50%. După o lună de relativă stabilitate (în martie 2026 prețul crescuse cu doar 1,10 lei față de februarie), aprilie a adus o nouă accelerare. Față de martie, coșul s-a scumpit cu 3,74 de lei. Cele mai vizibile creșteri față de luna precedentă vin de la rădăcina de pătrunjel (de la 6,65 la 8,49 lei) și ardeiul gras roșu (de la 7,79 la 8,48 lei). Puiul întreg și smântâna pentru gătit rămân aproape neschimbate față de martie. Dacă ritmul…

Rezultatele studiului bianual Open Budget Survey au fost publicate astăzi, 15 aprilie, fiind realizat de către organizația International Budget Partnership. Principalele rezultate pentru România indică un scor de transparență bugetară de 62/100 puncte, la același nivel cu scorul obținut în 2023. Similar, scorul pentru supervizare bugetară rămâne la 48 de puncte, în timp ce scorul pentru participare publică crește de la 7/100 puncte în 2023 la 13/100 puncte în 2025.  Funky Citizens este partener de cercetare pentru România și a contribuit la realizarea studiului, alături de alte peste 100 de ONG-uri și instituții academice din lume. Open Budget Survey reprezintă un instrument de cercetare independent, comparativ și bazat pe date obiective, prin care se evaluează modul în care autoritățile publice cheltuie banii, prin măsurarea a trei indicatori: Transparency (transparență…

Pentru al patrulea an consecutiv, Funky Citizens analizează gradul de transparență bugetară a celor 103 municipii din țară, cât și a celor șase sectoare ale Municipiului București.

Funky Citizens și transparenta.eu lansează, în perioada aprilie–mai 2026, provocarea civică „Cu ochii pe bugetele locale 2026” – un program prin care orice cetățean, jurnalist sau ONG-ist poate învăța, în 60 de zile, să citească bugetul propriei localități și să ceară dezbatere pe proiectul bugetului local. E public. Stă pe site-ul primăriei tale. Vine sub formă de PDF sau Excel, cu tabele interminabile și un limbaj pe care nimeni nu te-a învățat să-l înțelegi. E bugetul local – documentul care ți-ar putea explica de ce strada ta rămâne neasfaltată, de ce transportul public arată cum arată sau unde merg, concret, taxele pe care le plătești. Dacă ai instrumentele să-l citești. Bugete Funky, pe înțelesul tuturor Bugetele locale reprezintă, cumulat, peste 8% din PIB-ul României în fiecare an. De primării…

UPDATE: dezbaterea publică va avea loc joi, 30 aprilie, începând cu ora 10, în Sala de Consiliu (înscrieri aici).   Primăria Capitalei a mutat dezbaterea pe buget, doar că a uitat să le spună și cetățenilor. Acum câteva zile, anunțam că Primăria Municipiului București a programat dezbaterea publică pe bugetul capitalei pentru 30 aprilie, ora 12:00. Astăzi, constatăm că dezbaterea a fost mutată, cu doar două zile înainte, pe 24 aprilie, ora 11:00. Fără niciun anunț de actualizare pe paginile de comunicare ale primăriei. Fără nicio notificare pentru cetățeni. Doar un update discret la o postare veche și o schimbare silențioasă a datei pe site. Analizăm bugetele publice de ani de zile și recunoaștem acest tipar. Multe primării din România mimează dezbaterile publice cu cetățenii, iar una dintre practici…

Aceasta este cea de a treia din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar. A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. În cea de a treia parte a ghidului, colega noastră Diana prezintă exemple concrete de bugete publice locale, le examinează și le disecă într-o amplă lecție de anatomie bugetară. Explică specificațiile și exemplifică situațiile în care bugetele publice…

Aceasta este ultima din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar.  A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. În ultima parte a ghidului, colega noastră Diana recapitulează cele mai importante informații despre bugetele publice locale și trage concluziile cu care ar trebui să rămânem în urma lecturii acestui mic ghid. Sperăm că aceste patru materiale educative v-au fost…

Proiectul bugetului de stat pe 2026 a fost publicat la 10 martie – cu aproape patru luni întârziere și după mai mult de două luni de la începutul anului fiscal. România a funcționat între timp cu regula provizorie de 1/12: nicio investiție nouă nu a putut fi demarată, administrațiile locale nu au putut planifica, iar primarul Bucureștiului a avertizat public că orașul riscă intrarea în incapacitate de plată. Întârzierea în sine este un eșec de guvernanță care merită atenție cel puțin egală cu cifrele din buget.  Bugetul țintește un deficit de 135,7 miliarde lei (în jur de 6,2% din PIB), în scădere de la un deficit preliminar de 7,7% în 2025 și de 9,3% în 2024 – cel mai mare din UE. Veniturile totale sunt estimate la 391,7 miliarde lei, iar cheltuielile la 527,4 miliarde lei (credite…

Avem peste 6000 de unități de învățământ preuniversitare de stat. Educația e unul dintre cele mai importante servicii publice ale unui stat, societatea nu se poate dezvolta fără ea. E important să știm cum e finanțată și unde se duc banii. În ultimul an am lucrat la o amplă cercetare despre finanțarea învățământului de stat, unde am analizat date din ultimii 7 ani, pentru o viziune mai amplă a ceea ce înseamnă finanțarea educației și cum a evoluat (sau nu) aceasta. Poți citi întreaga cercetare aici:

Pentru mulți români, pericolul anului 2020 nu a fost doar Covid-19, ci și sistemul de sănătate în sine. Probleme vechi – suprasolicitarea, lipsa personalului, politizarea managerilor – au sporit neîncrederea în sistem pe fondul unui mediu mustind a dezinformare și coronascepticism. Pandemia a adâncit și mai mult distanța între cetățean și stat, prin neîncrederea populației în instituțiile statului. Un exemplu grăitor vine chiar din partea Companiei Naționale Unifarm, o companie esențială în criza sanitară, dar care și-a arătat eșecul în gestionarea crizei. Investigațiile jurnaliștilor au arătat de unde a pornit acest management defectuos și care au fost consecințele asupra fondurilor publice.  Mai mult decât oricând, anul trecut am văzut care este impactul uman al instituțiilor care fac achiziții publice defectuos, dacă nu chiar fraudulos; aceleași instituții care aveau (și…

Mulțumim tuturor celor care au intrat pe www.banipierduti.ro/atlas și au completat varianta lor de buget. Iată ce ne iese dacă tragem linie și adunăm.