La finalul săptămânii trecute, a fost publicat Open Budget Index, o cercetare care acoperă 115 țări și la care au lucrat peste 300 de experți. Funky Citizens a fost partenerul International Budget Partnership care s-a ocupat de România și avem câteva vești pentru voi. Evident, legate de cum se prezintă bugetele României din această perspectivă a deschiderii lor către cetățeni.
REZUMAT PDF – AICI
În primul rând, însă, trebuie să vă spunem că toate documentele luate în calcul au fost cele de până la 31 decembrie 2016, așadar și evaluarea e bazată pe situația de la acel moment. De ce e nevoie de aproape un an pentru a avea niște rezultate? Pe lângă numărul mare de țări acoperite, procesul e unul laborios, care implică dublă și triplă verificare. Apoi, trebuie luate în calcul și elemente care apar după ce se duce un an bugetar (de exemplu, acel raport de final de an fiscal).
Această precizare e importantă dintr-un motiv simplu – în evaluarea noastră, pe aceleași criterii, unele lucruri s-au înrăutățit în 2017.
Plusurile:
- România stă foarte bine la capitolul transparență bugetară, cu un scor de 75 de puncte din 100 posibile. Așadar, când vine vorba de publicat online bugetul, execuțiile bugetare, rapoartele periodice, suntem mult mai bine decât mai toate țările din regiune și mult peste media globală de 42/100 puncte.
- Stăm destul de bine la partea de supervizare a bugetului (63/100 puncte) din partea unor instituții precum Parlamentul, Curtea de Conturi sau Consiliul Fiscal. Parlamentul stă însă destul de prost la capacitatea de influența felul în care arată bugetul și rareori are suficient timp pentru a dezbate prioritățile pe anul următor.
Minusurile:
- România stă foarte prost la capitolul participare a cetățenilor la procesul bugetar, cu un scor de numai 6 puncte din 100 posibile. Acest scor este mult sub alte țări din regiune și sub media globală. Asta înseamnă că cetățeanul care plătește taxele și impozitele din care se naște bugetul nu are aproape niciun cuvânt de spus privind felul în care se cheltuiesc acei bani.
- Acest lucru se vede și în faptul că deși România a luat puncte în plus pe partea de transparență pentru că bugetul pe 2016 a fost publicat și de o manieră prietenoasă pentru cetățeni (MFP a avut atunci un soi de parteneriat cu www.openbudget.ro), Guvernul nu s-a ținut de acest lucru și pare că acel exemplu punctual a fost doar consecința unui hei-rup sau a unei circumstanțe bune și nu o măsură instituționalizată
Cum să citim raportul pe România și rezultatele înregistrate de țara noastră?
- România mai are încă un drum lung de la a bifa niște criterii de transparență la a le face cu adevărat operaționale. Transparența de dragul transparenței nu o să ne ajute la prea multe dacă nu sunt oferite și oportunități de participare cetățenilor. Adică oportunitatea ca societatea civilă, mediul de business și chiar și parlamentarii să aibă un cuvânt de spus cu privire la ce este prioritar să fie finanțat din bani publici.
- Unele dintre progresele făcute de România în transparentizarea bugetară nu par, din păcate, ireversibile, iar acest lucru s-a văzut pe parcursul anilor. De exemplu, dacă guvernarea Ponta impusese regula publicării bugetelor în format deschis (.xml), guvernul tehnocrat a revenit pentru bugetul pe 2016 la .pdf-uri. Dacă guvernul tehnocrat a făcut un soi de parteneriat pentru a prezenta mai prietenos bugetul înainte de aprobare, guvernarea actuală a renunțat la idee.
- Politica bugetară a României pare făcută pe repede-înainte și nu neapărat pe planuri pe termen mediu și lung. Acest lucru se vede inclusiv din faptul că Strategia fiscal-bugetară e publicată odată cu propunerea de buget (deci nimeni nu are timp să comenteze pe ea) sau din faptul că Parlamentul pare mai degrabă a parafa bugetul Guvernului, întrucât nu are nici timpul de dezbatere necesar la momentul aprobării, nici foarte multe discuții înainte sau după acest moment.
Puteți citi raportul pe România here.
Pentru toate rezultatele, vizitați: http://survey.internationalbudget.org
