În seara de 17 iunie 2024, pe stadionul Allianz Arena din München, echipa națională a României a obținut o victorie impresionantă cu 3-0 împotriva Ucrainei în cadrul Euro 2024. Ceea ce ar fi trebuit să fie o sărbătoare a fotbalului și a spiritului sportiv s-a transformat rapid într-un caz de studiu despre puterea dezinformării în era digitală.
Nașterea unei false narațiuni
Pe când ecourile victoriei încă răsunau pe străzile din București, o altă poveste începea să se contureze în labirintul complex al internetului. Totul a început cu o postare aparent nevinovată pe platforma X (fostul Twitter). Un utilizator cunoscut sub numele de „Lord Bebo” (@mylordbebo) a postat un videoclip scurt, de aproximativ 10 secunde, însoțit de o afirmație șocantă: suporterii români ar fi scandat numele președintelui rus Vladimir Putin în timpul meciului cu Ucraina.
Videoclipul, care părea să arate o mare de fani îmbrăcați în galben scandând „Putin! Putin!”, a devenit viral aproape instantaneu. În mai puțin de 24 de ore, postarea originală ajunsese la aproape 2 milioane de vizualizări, fiind împărtășită și comentată de utilizatori din întreaga lume.
Dar povestea nu s-a oprit aici. În curând, o a doua afirmație falsă a început să circule, de data aceasta sub forma unei imagini. Fotografia, aparent capturată în timpul aceluiași meci, părea să arate un steag al așa-numitei Republici Populare Donețk (RPD) afișat în tribuna fanilor români. Pentru cei nefamiliarizați, RPD este o entitate autoproclamată în estul Ucrainei, nerecunoscută internațional și susținută de Rusia.
Răspândirea incendiului digital
Ceea ce a urmat a fost o lecție de manual despre viteza cu care dezinformarea se poate răspândi în era digitală. Narațiunea falsă s-a propagat ca un incendiu de vegetație în mijlocul unei veri secetoase, traversând granițe și bariere lingvistice cu o ușurință alarmantă.
Platformele de social media au jucat un rol crucial în această răspândire. De pe X, povestea s-a mutat rapid pe Facebook, Instagram și Telegram. Utilizatori din diverse țări au preluat informația, traducând-o și adaptând-o pentru publicul lor local. În câteva ore, aceeași poveste falsă circula în germană, franceză, spaniolă sau greacă.
Poate cel mai îngrijorător aspect al acestei răspândiri a fost modul în care narațiunea a fost preluată și amplificată de mass-media de stat rusă, după cum arată colegii noștri de la Factcheck.ge. Agenția de știri TASS, de exemplu, a difuzat pe larg povestea, punând un accent deosebit pe presupusa afișare a steagului RPD. Această mișcare a adăugat o dimensiune geopolitică clară dezinformării, transformând un presupus incident de pe un stadion de fotbal într-un potențial punct de tensiune diplomatică. 09208a
Eforturile de fact-checking
În fața acestui val de dezinformare, comunitatea internațională de fact-checkeri s-a mobilizat rapid. Organizații din întreaga Europă au început să investigheze afirmațiile.
Unul dintre primii care au intervenit a fost Centrul pentru Comunicare Strategică și Securitate Informațională al Ucrainei. Într-o postare pe Telegram, ei au declarat fără echivoc: „Acest video este fals. Creatorii săi au înlocuit sunetul. Au folosit scandarea binecunoscută a suporterilor ucraineni despre dictator, tăind o parte din ea.”
Această afirmație a deschis calea pentru o investigație mai aprofundată. Experți în analiză audio au examinat îndeaproape videoclipul viral și au făcut o descoperire surprinzătoare. Sunetul nu era doar editat; era un amestec abil de clipuri audio din surse complet diferite.
S-a descoperit că audio-ul provenea de fapt dintr-un videoclip din 2021, în care fanii ucraineni cântau un cântec anti-Putin bine cunoscut, „Putin huylo” (o expresie peiorativă în ucraineană). Creatorii videoclipului fals au tăiat cuvântul „huylo”, lăsând doar „Putin”, și au adăugat acest audio peste imaginile fanilor români de la Euro 2024.
În paralel, investigatorii au analizat imaginea care pretindea să arate steagul RPD. Prin comparație cu fotografii oficiale și înregistrări video de la meci, s-a demonstrat clar că imaginea fusese manipulată digital. Niciun astfel de steag nu fusese prezent pe stadion.
Jurnaliști și suporteri care au fost prezenți la meci au fost contactați și intervievați. Niciunul dintre ei nu a putut confirma incidentele. Din contra, mulți au descris o atmosferă prietenoasă și sportivă între fanii români și ucraineni.
AFP Fact Check, una dintre cele mai respectate organizații de fact-checking din lume, a publicat articole care demontau aceste afirmații în mai multe țări, inclusiv Olanda, Germania, Serbia și Grecia. Fiecare dintre aceste articole a oferit o analiză detaliată a afirmațiilor false și a prezentat dovezi clare care le contraziceau.
Alți fact-checkeri din întreaga Europă s-au alăturat efortului. Myth Detector în Georgia, Newtral în Spania, Istinomer în Serbia, Truthmeter în Macedonia de Nord, Re:Baltica în Letonia și Ellinika Hoaxes în Grecia au publicat propriile investigații și adevărul factual (găsiți un tabel cu verificări din Europa la finalul artiolului). Fiecare dintre aceste organizații a adus perspective și expertize unice, contribuind la un efort colectiv de a restabili adevărul.
În Germania, organizația Correctiv a realizat o analiză detaliată a imaginii manipulate a steagului RPD, demonstrând pas cu pas cum a fost creată această falsificare. În Belgia, DPA Fact-checking a oferit o perspectivă cuprinzătoare asupra întregului incident, plasându-l în contextul mai larg al dezinformării legate de competițiile sportive internaționale.
Paradoxul românesc
În mijlocul acestei furtuni media internaționale, o absență notabilă a fost cea a presei românești. În timp ce narațiunea falsă se răspândea ca un virus digital în întreaga Europă, în România subiectul a primit o atenție minimă.
Această discrepanță evidențiază un paradox interesant: cum poate o poveste despre fanii români să devină virală la nivel internațional, în timp ce în România însăși rămâne practic necunoscută? Acest aspect subliniază complexitatea peisajului mediatic modern și modul în care narațiunile pot evolua diferit în funcție de context și de public.
În timp ce narațiunea falsă despre scandările pro-Putin se răspândea în străinătate, în România circula o poveste complet diferită, dar la fel de politizată. Pe rețelele sociale românești, victoria echipei naționale a fost rapid instrumentalizată în contextul războiului din Ucraina. Meme-uri și comentarii aparent inofensive, precum cel care îl înfățișa pe Putin spunând „Bravo, Stanciu!” sau răspunsuri la postarea de felicitare a Președintelui Iohannis ce sugerau că „măcar cineva nu se lasă călărit de Ucraina”, au proliferat. Deși diferite ca ton și conținut față de narațiunea internațională, aceste reacții locale au folosit același mecanism de exploatare a stereotipurilor și tensiunilor geopolitice. În ambele cazuri, victoria sportivă a României a fost transformată într-un instrument de propagandă care, direct sau indirect, servea intereselor Rusiei în conflictul cu Ucraina.

Acest contrast între narațiunile internaționale și locale ilustrează complexitatea dezinformării moderne. Chiar și atunci când conținutul și tonul diferă radical, narațiunile pot converge către efecte similare, exploatând evenimente sportive pentru a alimenta tensiuni geopolitice și a modela percepții publice în moduri subtile, dar semnificative.
Motivații și implicații
De ce a prins această poveste falsă atât de repede și de ce s-a răspândit atât de larg? Răspunsul la această întrebare este dificil de dat până la capăt.
În primul rând, trebuie să luăm în considerare contextul geopolitic mai larg. Relațiile dintre Rusia și Ucraina erau extrem de tensionate, iar orice incident care părea să arate sprijin pentru Rusia într-un context internațional putea fi considerat semnificativ.
În al doilea rând, povestea a jucat pe stereotipuri și prejudecăți existente. Ideea că fanii de fotbal ar putea avea un comportament provocator sau nepotrivit nu este nouă, iar acest lucru a făcut ca povestea să pară mai plauzibilă pentru mulți.
În al treilea rând, natura virală a conținutului pe social media înseamnă că poveștile șocante sau controversate tind să se răspândească mai repede decât cele mai nuanțate sau mai puțin senzaționale. Într-un peisaj mediatic în care atenția este o marfă prețioasă, astfel de povești au tendința de a domina conversația.
Un aspect remarcabil al acestui caz a fost contrastul izbitor dintre amploarea reacției internaționale și relativa lipsă de acoperire în mass-media din România. În timp ce povestea făcea valuri în presa străină, în România subiectul a trecut aproape neobservat, creând o discrepanță fascinantă în percepția aceluiași eveniment.
Acest caz ilustrează complexitatea peisajului mediatic contemporan, unde o poveste poate căpăta viață proprie, independent de realitatea evenimentelor pe care pretinde că le descrie. El evidențiază, de asemenea, viteza cu care dezinformarea poate traversa granițe în era digitală și provocările pe care le întâmpină jurnaliștii și publicul în verificarea informațiilor într-un flux de știri în continuă mișcare.
Pe măsură ce Euro 2024 se apropie de finală, iar echipele își dispută șansele pe teren, acest incident rămâne ca un memento al modului în care sportul, un domeniu care ar trebui să unească oameni și națiuni, poate deveni terenul unor batalii informaționale cu implicații ce depășesc cu mult granițele stadionului.
Țară | Link | Narațiune | Scurtă descriere |
Olanda | https://factchecknederland.afp.com/doc.afp.com.34ZC467 | Fanii români scandează „Putin” și afișează steagul RPD | Demontarea ambelor afirmații false: despre scandări și despre afișarea steagului |
Belgia | https://dpa-factchecking.com/belgium/240618-99-438303/ | Fanii români scandează pentru Putin | Verificarea afirmației false despre scandările fanilor români |
Georgia | https://mythdetector.ge/en/did-romanians-chant-putin-s-name-and-display-the-flag-of-the-occupied-donetsk-at-the-euro-2024-match/ | Fanii români scandează „Putin” și afișează steagul RPD | Demontarea ambelor afirmații: despre scandări și despre afișarea steagului |
Franța | https://www.lessurligneurs.eu/non-les-supporters-roumains-nont-pas-entonne-un-chant-a-la-gloire-de-vladimir-poutine/ | Fanii români scandează pro-Putin | Articol care discută afirmația falsă despre scandările pro-Putin ale fanilor români |
Germania | https://correctiv.org/faktencheck/2024/06/25/em-2024-bild-rumaenischer-fans-mit-flagge-der-volksrepublik-donezk-ist-manipuliert/ | Fanii români afișează steagul RPD | Verificare concentrată pe imaginea manipulată a steagului RPD |
Republica Cehă | https://napravoumiru.afp.com/doc.afp.com.34YM9XQ | Fanii români scandează „Putin” și afișează steagul RPD | Demontarea ambelor narațiuni false |
Germania | https://faktencheck.afp.com/doc.afp.com.34XK9N4 | Fanii români scandează „Putin” și afișează steagul RPD | Verificarea ambelor afirmații false |
Serbia | https://cinjenice.afp.com/doc.afp.com.34XV36B | Fanii români scandează „Putin” și afișează steagul RPD | Demontarea ambelor narațiuni false |
Grecia | https://factcheckgreek.afp.com/doc.afp.com.34XU8HY | Fanii români scandează „Putin” și afișează steagul RPD | Verificarea ambelor afirmații: despre scandări și steag |
Polonia | https://demagog.org.pl/fake_news/rumunscy-kibice-skanduja-putin-w-trakcie-euro-to-przerobka/ | Fanii români scandează „Putin” | Demontarea afirmației despre scandările „Putin” ale fanilor români |
Spania | https://www.newtral.es/rumania-ucrania-bandera-rpd/20240620/ | Fanii români afișează steagul RPD | Demontarea afirmației despre afișarea steagului RPD |
Serbia | https://www.istinomer.rs/facebook-provere/skandiranje-navijaca-u-znak-podrske-putinu-nije-se-desilo/ | Fanii români scandează pentru Putin | Verificarea afirmației false despre scandările fanilor români |
Macedonia de Nord | https://truthmeter.mk/romanian-fans-did-not-chant-putins-name-during-football-match-with-ukraine/ | Fanii români scandează „Putin” | Demontarea afirmației despre scandările „Putin” ale fanilor români |
Letonia | https://ru.rebaltica.lv/archives/5847 | Fanii români scandează „Putin” | Verificarea afirmației false despre scandările fanilor români |
Grecia | https://www.ellinikahoaxes.gr/2024/06/23/euro2024-fake-news-oti-oi-roumanoi-fonazan-poutin-ston-agona-me-tin-oukrania/ | Fanii români scandează „Putin” și afișează steagul RPD | Verificare cuprinzătoare a ambelor afirmații: despre scandări și steag |
Spania | https://www.newtral.es/aficionados-rumania-putin-canticos-video-falso-manipulado/20240620/ | Fanii români scandează pentru/împotriva lui Putin | Demontarea videoclipurilor manipulate care arată presupuse scandări ale fanilor români despre Putin |
Georgia | https://factcheck.ge/ka/story/42990-ra-vicit-rumineti-ukrainis-matchze-gadaghebuli-virusuli-videos-shesaxeb | Fanii români scandează „Putin” | Demontarea afirmației despre scandările „Putin” ale fanilor români |
Acest studiu de caz nu ar fi fost posibil fără sprijinul colegilor noștri din European Fact-Checking Standards Network, cărora le mulțumim!