Rușinoasa clasare a dosarului 10 august.

Chiar dacă au ieșit în stradă pentru a apăra independența justiției, românii au din ce în ce mai puțină încredere în sistem: conform unui Eurobarometru din 2019 „doar 40% dintre români au o percepţie bună şi destul de bună privind independenţa tribunalelor şi a judecătorilor, în scădere faţă de 2018, proporţia fiind mult mică decât media la nivelul UE 28 (56%)”.

Însă, ca să ajungă în tribunale și judecătorii pentru stabilirea adevărului judiciar, dosarele penale trebuie să nu fie clasate de procurori. Pare că dosarul violențelor din 10 august (condamnate și de Parlamentul European) va urma trista rută a altor dosare infame, precum cel al Revoluției din 1989 (nesoluționat nici astăzi!) sau cel al Mineriadei.

Acesta e contextul în care asociația noastră a participat, alături de alte câteva grupuri civice, la o întâlnire cu Gabriela Scutea, Procuror General. Întâlnirea a fost facilitată de Marian Rădună (Geeks For Democracy), care a dorit lămuriri de la Gabriela Scutea vizavi de ce va face instituția pe care ea o reprezintă în acest caz particular (prilej cu care vă încurajăm și pe voi să luați legătura cu decidenții pe căile oficiale, ori de câte ori vă nemulțumește ceva).

Concluziile întâlnirii le puteți citi here, așa cum au fost ele înțelese de grupurile civice participante. Ministerul Public a emis și el un comunicat post-întâlnire, disponibil here.

Mai mult, colega Alis a analizat cele 235 de pagini ale Ordonanței DIICOT care clasează parțial dosarul – puteți citi mai jos concluziile ei. Principala observație este subiectivitatea procurorilor: activitatea de strângere a probelor s-a concentrat, într-o foarte mare măsură, pe demonstrarea vinovăției participanților la protest și a complicității morale a acestora (incriminare precizată în ordonanță) într-o modalitate total disproporționată în comparație cu probele strânse care incriminează violențele comise de jandarmi. Pe românește, au avut protestatarii fusta prea scurtă, csf.

Nu putem să nu remarcăm că textul ordonanței este unul presărat cu metafore și cugetări, demne de un elev care tocmai ce-a trecut prin Bac și vrea să demonstreze că banii aceia de meditații n-au fost cheltuiți în van. Cităm din pagina 66, de pildă:

„Într-o democrație tânără, balansul între moralitate și legalitate/ilegalitate este încă mult prea fin pentru a fi exploatat cu bună-credință în mișcări de stradă care antrenează persoane/personalități multiple al căror spirit gregar, încă nerafinat, poate fi manipulat de către terți în direcția satisfacerii unor interese care nu sunt exclusiv de natură civică.”

Deși, cu siguranță, însăilarea metaforică a anului în DIICOT se regăsește la pagina 223, de unde aflăm că: „într-un mod plastic, dar sugestiv exprimat pentru înțelegerea semnificației asociate conceptului, reținem că, acțiunea de intervenție în forță executată în vederea restabilirii ordinii publice pe timpul desfășurării unei adunări publice care și-a pierdut caracterul pașnic nu are și nu poate avea semnificația unei activități de plivit buruieni într-un răsad de panseluțe, ci mai degrabă pe aceea de întoarcere a unei culturi iremediabil compromise la stadiul de brazdă.”

(n.a. hmmm… panseluțe, interesantă alegere florală)

Or avea cei din DIICOT chef de glume, însă 42.000 de cetățeni au cerut, printr-o petiție inițiată de colegii de la Declic, o anchetă corectă în dosarul 10 august, care a fost clasat parțial de DIICOT după circa un an de când dosarul a ajuns la instituție. La întâlnirea cu grupurile civice din 24 iulie, Gabriela Scutea n-a furnizat mari surprize sau declarații noi față de cele deja emise. Procurorul General a spus că:

• a primit și ea petiția Declic
• că nu împărtășește stilul de redactare a ordonanței respective (cităm: „nu sunt foarte fericită de unele sintagme folosite în această ordonanță”)
• a reușit să obțină dosarul în format editabil, adică Word (a menționat chiar de două ori cuvântul „editabil”, semn că e o mare performanță, probabil că se bucură că poate da CTRL+F pentru a face controlul de legalitate pe anumite cuvinte cheie).
• dosarul a ajuns la ea, însă nu îl cercetează încă în mod oficial. Există și 133 de volume de probatoriu, pe lângă cele 200+ pagini ale ordonanței, aceste volume vor fi și ele cercetate.
• ne recomandă să depunem plângere contra soluției procurorului
• va lucra pe aspectele semnalate de grupurile civice în cadrul întâlnirii

Reprezentantul asociației noastre la întâlnire, Cosmin Pojoranu, a menționat că nu vrem în niciun fel să aducem atingere independenței justiției, că știm că există o încărcătură mare pe Parchete, dar că ne dorim predictibilitate și de la actul de justiție. S-a raliat părerii lui Marian Rădună, care cerea celeritate în soluționare. A evidențiat faptul că pentru el libertatea e cel mai de preț bun și că orice formă de suprimare a libertăților constituționale ne duc pe o pantă iliberală, pe care nu ne dorim să fim. A mai spus și că protestele au fost preponderent pașnice și că Jandarmeria s-a discreditat cu intervenția disproporționată din 10 august.