Analiză: transparența bugetelor de municipii

Anul 2021 a fost un an atipic pentru bugetele publice – pe lângă răspunsul la pandemia generată de Covid-19, suntem după un an cu două runde de alegeri, cu o dinamică schimbată la nivelul majorităților politice mai ales din marile orașe. Bugetul de stat a fost adoptat târziu, la început de martie 2021, ceea ce a făcut ca bugetele locale să fie mult întârziate. 

Analiza de față s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate de transparența acestui proces. De asemenea, analiza a urmărit în ce măsură municipiile din România au reușit să facă pasul către standarde moderne internaționale din finanțele publice, respectiv să adopte măsuri care să le facă bugetele deschise (formatul de publicare, bugetele pentru cetățeni sau dezbaterile publice organizate).

Monitorizarea bugetelor arată că deși legea finanțelor publice locale este în vigoare din 2006, elementele de bază nu sunt încă respectate în mult prea multe municipii: deși este obligatorie publicarea proiectului de buget și anunțul privind dezbaterea publică a acestuia timp de 15 zile, există 47 de municipii pentru care nu am găsit nicio informație de acest gen pe website. De asemenea, deși exista obligația adoptării bugetelor locale în termen de 45 de zile de la data publicării bugetului de stat în Monitorul Oficial, până a 10 mai 2021 (data la care am finalizat monitorizarea), existau 19 bugete adoptate cu depășirea termenului legal sau chiar neadoptate.

Municipiile din România au început, însă mult prea timid, să își asume tranziția la o guvernare deschisă, lucru care se vede și în numărul dominant de administrații care încă publică proiectul de buget în format de text scanat, needitabil. Cele care ies din această logică, fie prin punerea la dispoziție a unui format editabil, fie prin vizualizări prietenoase pentru cetățeni, pot fi numărate pe degete. 

În perioada următoare această analiză va fi extinsă, atât ca acoperire (prin includerea altor autorități locale), cât și ca scop (prin includerea unor elemente de calitate a proceselor bugetare la nivel local). Am învățat, prin monitorizarea acestor municipii, dar și prin alte cercetări derulate în perioada această că etapa de dezbatere și aprobare a bugetelor locale este un moment-cheie pentru a implica cetățenii într-o guvernare ceva mai participativă. Am văzut comunități locale care se străduiesc să ajungă în secolul 21 prin dezbateri și transparență bugetară. Am văzut și comunități în care deși administrația locală încearcă să se deschidă organizând dezbateri la care totuși nu apare nimeni. Am văzut însă și mult prea multe municipii unde cetățenii nu întâlnesc deschidere din partea autorităților. 

Dacă vrem o deschidere reală a guvernării către cetățeni, atunci dezbaterea bugetelor cu prilejul adoptării lor este un bun punct de pornire. Însă procesul bugetar este mult mai larg și pentru a avea o implicare reală a cetățenilor, efortul trebuie să fie mai larg și constant, cu dezbateri tematice sau pentru trasarea liniilor prioritare pe tot parcursul anului bugetar. 

Anexa Excel de monitorizare a municipiilor

Topul municipiilor

Legendă punctaj

Termen de publicare:

2 puncte = în termen
1 punct = în afara termenului
0 puncte = deloc

Format deschis:

2 puncte = format editabil,
1 punct = vizualizare prietenoasă,
1 punct = PDF editabil,
0 puncte = pdf scanat

Termen de adoptare:

2 puncte = adoptat în termen,
1 punct = adoptat după termen
0 puncte = neadoptat


Analiza face parte din proiectul Republica Funky.

Proiectul este derulat de Funky Citizens în parteneriat cu Bjerkaker Learning Lab și Rise Project România și beneficiază de o finanțare în valoare de 276.980 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui website nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Informații despre Active Citizens Fund România sunt disponibile la www.activecitizensfund.ro.

Lucrăm împreună pentru o Europă verdecompetitivă și incluzivă .

Proiect derulat de

logo-funky-citizens-text-2016

Related Posts

Comments (9)

[…] Analiza Funky Citizens face parte dintr-un proiect mai amplu, denumit „Republica Funky”, derulat în parteneriat cu Bjerkaker LearningLab din Norvegia și RISE Project România, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. […]

Daca poti primi 1p pentru publicarea in termen si 0p daca ai depasit termenul, de ce sunt orase care au 2p la acest capitol? Au publicat de 2 ori in termen, sau cum?

La fel mi se pare problematica sectiunea format deschis, pdf editabil etc. De ce s-au acorsat 3p dacă în legenda punctajului apar doar 2p respectiv 1p respectiv 0p?

Explicația aici este că, în cazul Timișoarei, a fost publicat atât un document Excel cât și o vizualizare.
Puteți vedea aceste detalii în documentul .xls atașat de noi: https://its.funky.ong/trmubug

Ne pare rău, aici s-a strecurat o greșeală din partea noastră pe care am corectat-o acum. Punctajul pentru Publicarea în termen s-a acordat în felul următor:
2 puncte = în termen
1 punct = în afara termenului
0 puncte = deloc

[…] módon, Udvarhely  a leginteraktívabb díjat tudhatta  magának. Ha érdekel a teljes cikk, itt olvashatod. Ha a részletes leírás és összehasonlítás is érdekel, a pdf-et-et itt töltheted […]

Cum faceți voi analizele? La Satu Mare jaful e la el acasă. Nu se poate afla prețul unui amărât de studiu de fezabilitate sau salariile angajaților clubului sportiv municipal și voi vorbiți de transparență? Sunteti penibili.

Leave a comment