Analiză: rectificarea bugetului Capitalei, 2023

Dincolo de cheltuieli obligatorii, investițiile publice îți pot da o idee asupra priorităților primăriei tale în gestionarea banilor pe care i-i plătești drept taxe.

Poate nu-ți pasă că Guvernul nu reușește să potolească deficitul, mai ales când nu-ți plac politicienii care-l conduc. Dar probabil îți va păsa ce măsuri vor lua pentru a-l reduce.

Un raport recent al coaliției Open Spending EU arată că este loc de mai bine în ceea ce privește transparența modului în care statele membre cheltuie fondurile primite prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene. Studiul a analizat activitatea a 10 state membre, printre care și România, cu ajutorul experților din cadrul Funky Citizens. A fost luată în calcul cantitatea de informații despre achiziții publicată dar și calitatea acesteia pentru contribuabili (ex. formate deschise sau publicarea pe un portal central). Câteva concluzii, pe scurt: Statele membre publică sub 60% din informațiile recomandate Ce este publicat, este prietenos cu utilizatorii doar într-o măsură de 60% Informațiile sunt lacunare când vine vorba de destinatarii finali ai banilor, firmele subcontractate și persoanele fizice din spatele lor. România se află la…

Alături de Spania și Republica Cehă, România e singura țară din UE aflată în penultimul eșalon al clasamentului Open Budget Survey – Modulul Covid-19. Acest studiu a analizat 120 de țări pentru a vedea cât de responsabile au fost guvernele cu măsurile de sprijin financiar adoptate la declanșarea pandemiei.  Guvernele țărilor au fost evaluate, prin 26 de indicatori, la trei mari capitole, derivate din metodologia Open Budget Survey:  TransparențăAccesul publicului la informații relevante Participare publicăExistența unor oportunități pentru implicarea cetățenilor SupervizareExistența unor instrumente adecvate de supraveghere Studiul împarte țările în 5 eșaloane, în funcție de informațiile existente pentru cele trei capitole: minimale limitate câteva adecvate substanțiale Rezultate La nivel internațional: Mai mult de două treimi din guverne nu au reușit să își gestioneze pachetele de măsuri de urgență într-un…

Aceasta este prima din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar. A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. Îmblânzim acest subiect copleșitor în prima parte a ghidului întocmit de colega Diana . Această primă parte te va trece prin definiții, termeni și câteva noțiuni de bază. Dacă acest ghid ți-a stârnit curiozitatea, află că e doar o…

Anghel Saligny – inginer român, popular prin Fetești-Cernavodă în sec. XIX și, mai nou, nume la care coalițiile politice tremură iar cetățenii implicați își pun mâinile în cap. A trecut aproape o lună de când participam la dezbaterea Ministerului Dezvoltării privind ceea ce urma să devină OUG pentru aprobarea Programului Național de Investiţii „Anghel Saligny”. Ne îngrozeam atunci văzând cum se planuia ca 50 de miliarde de lei să fie alocați superficial și sub riscul unor abuzuri și politizări grave. Fast-forward și acum ordonanța a fost adoptată, în ciuda protestelor noastre, iar MDLPA a organizat o nouă dezbatere privind normele metodologice de aplicare. Un lucru e cert – sunt încă foarte multe neclarități cu privire la cum anume se vor finanța mai exact proiectele din Programul Anghel Saligny. Mai mult,…

O analiză a proiectului de buget pe 2019 din perspectiva șanselor de dezvoltare locală Cu o zi înainte ca Parlamentul să voteze bugetul pe 2019, publicăm deja tradiționala analiză pe buget la care au lucrat colegii Elena și Andrei. Proiectul de buget a venit cu o întârziere de aproape trei luni către legislativ, dar a fost și subiect de schimbări succesive. Până aflăm varianta finală ce va ieși în urma votului, am vrea să atragem atenția în legătură cu cele mai mari provocări ale acestui buget pe 2019: Bugetele locale – coaliția de la guvernare și (mai ales) primarii de municipii s-au tot certat pe tema banilor care merg către comunitățile locale. Vă spunem că deși varianta ajunsă în Parlament e un pic mai bună decât ce publicase Guvernul…

UPDATE 2: Proiectul legilor justiției a ajuns în PArlament, unde a suferit modificări majore, pe care le-am analizat din nou. UPDATE: Dacă vă place munca noastră și vreți să ne susțineți, puteți face o donație aici. Am analizat punct cu punct ce vrea să facă Tudorel Toader cu noile legile ale justiției și putem spune că e rău, e cel puțin la fel de rău ca OUG13, doar că mult mai complicat. Am făcut ce-am știut mai bine, adică ne-am uitat atent peste fiecare măsură și am descoperit că Ministrul Justiției își dă control total asupra proceselor penale din România. Adică ar putea avea pârghii prin care să influențeze dosarul și atunci când acesta ajunge la procuror, dar și parțial când ajunge la judecător. Vedeți mai jos un rezumat…

Am lansat recent aplicația „De Gardă”, prin care ne dorim să „facem să fie bine” în sistemul medical. Avem nevoie de cât mai mulți utilizatori activi care să sesizeze onest problemele din spitalul în care lucrează. Pe baza acestor sesizări vom putea face rapoarte despre probleme sistemice (și advocacy aferent, pentru a le rezolva). Sau, după caz, trimitem sesizările către jurnaliști de investigație aleși pe sprânceană, pentru a prelua subiectul și a-l aduce în lumina reflectoarelor, punând astfel presiune publică pe decidenți pentru a rezolva problema. Așadar, ce se întâmplă cu sesizările pe care le primim în aplicație?  În primul rând, lucrăm cu jurnaliști în care avem mare încredere, astfel încât aceștia să poată urmări pistele semnalizate de personalul din sistemul sanitar. Dar, dincolo de investigații și dincolo de…

Documentul de față prezintă o analiză atât din punct de vedere bugetar cât și legislativ al implementrării PNRR. Astfel, anul acesta am decis ca tradiționala analiză a activității parlamentare (Sesiunea 1, Sesiunea 2 și Sesiunea 3) să se bazeze pe monitorizarea reformelor legislative din Planul de Redresare și Reziliență, urmărind procesul legislativ pentru jaloanele ce trebuiau îndeplinite în 2021 și 2022. Dacă nu ești familiarizat cu activitatea Parlamentului, poți citi pe larg cum funcționează acesta și care este procesul legislativ parlamentar aici.

Pentru mulți români, pericolul anului 2020 nu a fost doar Covid-19, ci și sistemul de sănătate în sine. Probleme vechi – suprasolicitarea, lipsa personalului, politizarea managerilor – au sporit neîncrederea în sistem pe fondul unui mediu mustind a dezinformare și coronascepticism. Pandemia a adâncit și mai mult distanța între cetățean și stat, prin neîncrederea populației în instituțiile statului. Un exemplu grăitor vine chiar din partea Companiei Naționale Unifarm, o companie esențială în criza sanitară, dar care și-a arătat eșecul în gestionarea crizei. Investigațiile jurnaliștilor au arătat de unde a pornit acest management defectuos și care au fost consecințele asupra fondurilor publice.  Mai mult decât oricând, anul trecut am văzut care este impactul uman al instituțiilor care fac achiziții publice defectuos, dacă nu chiar fraudulos; aceleași instituții care aveau (și…

Astăzi au fost publicate rezultatele studiului Open Budget Survey 2021 pentru România (#OpenBudgets). Este un studiu care apare o dată la 2 ani, desfășurat de ONG-ul International Budget Partnership. Rezultatele sunt însoțite de recomandări pe care România ar trebui să le urmeze pentru un buget de stat mai transparent și aproape de interesul nostru, al cetățenilor. Funky Citizens este partener de cercetare pentru România, alăturându-se celor peste o sută de alte ONG-uri și instituții academice din lume care contribuie la studiu. Acesta este un instrument de cercetare independent, comparativ și bazat pe date obiective, prin care se evaluează modul în care autoritățile cheltuie banii publici prin măsurarea a trei indicatori macro, acceptați la nivel internațional: Transparență – în ce măsură are publicul acces la informații legate de bugetul de…

Este acea perioadă a anului în care ne suflecăm mânecile să facem bradul de Crăciun și tradiționala analiză pe proiectul bugetului de stat. Actualul proiect vine pe fondul unui deficit bugetar care trebuie îmblânzit rapid. Pentru 2024, Guvernul anticipează venituri de 308,75 miliarde lei, respectiv cheltuieli de 404,8 miliarde lei. Pare că optimismul are și el o linie bugetară deoarece Guvernul așteaptă venituri cu 12% mai mari decât ce aștepta pentru 2023. Credibilitatea bugetară suferă și prin felul în care Guvernul a transformat alocările prin HG către Fondul de rezervă într-un mod de guvernare în sine. Și să nu uităm de un subiect care ne doare: Educația. După ce, ani de zile, Guvernul a ignorat auto-impusa țintă de 6% din PIB, acum va începe să ignore autoimpusa țintă de…

Ai auzit și tu de așa-zisa „gaură” din buget? Declarațiile contradictorii și lipsa generală de transparență nu ne ajută să înțelegem ce se întâmplă așa că ne-am propus să aducem puțină lumină în acest subiect. În analiza de față, explicăm modul în care s-a ajuns aici, cum ar fi putut Ministerul Finanțelor să „greșească” bugetul, compară bugetul 2023 cu cele din anii trecuți și încercăm să explicăm situația curentă în contextul unor ani cu deficite asumate tot mai mari. Analiza face parte din proiectul „Dezvoltarea capacității de advocacy a ong în politicile fiscale și bugetare”. Proiect derulat de Funky Citizens cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor…

Anul 2021 a fost un an atipic pentru bugetele publice – pe lângă răspunsul la pandemia generată de Covid-19, suntem după un an cu două runde de alegeri, cu o dinamică schimbată la nivelul majorităților politice mai ales din marile orașe. Bugetul de stat a fost adoptat târziu, la început de martie 2021, ceea ce a făcut ca bugetele locale să fie mult întârziate.  Analiza de față s-a uitat la procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale din 109 municipii din România (incluzând aici și cele șase sectoare ale Capitalei), urmărind în ce măsură acestea respectă criteriile din legislația privind finanțele publice locale legate de transparența acestui proces. De asemenea, analiza a urmărit în ce măsură municipiile din România au reușit să facă pasul către standarde moderne internaționale…