Studiu: România stă mai prost la transparență bugetară decât anii trecuți

Asociația Funky Citizens anunță rezultatele studiului Open Budget Survey 2019 pentru România (#OpenBudgets), precum și recomandări pe care țara noastră să le urmeze pentru a face bugetul de stat mai transparent și mai util pentru cetățeni.

Desfășurat sub egida ONG-ului International Budget Partnership, studiul este realizat bianual alături de experți din ONG-uri din fiecare țară membră a parteneriatului. Funky Citizens este partener de cercetare pentru România, alăturându-se celor peste o sută de alte ONG-uri și instituții academice din lume care contribuie la studiu. Open Budget Survey este un instrument de cercetare independent, comparativ și bazat pe date obiective, prin care se evaluează modul în care autoritățile cheltuie banii publici prin măsurarea a trei indicatori macro, acceptați la nivel internațional:

  1. Transparență – în ce măsură are publicul acces la informații legate de bugetul de stat
  2. Participarea publicului – în ce măsură există oportunități formale prin care cetățenii pot lua parte la procesul bugetar
  3. Supervizare bugetară – care este aportul Parlamentului (legiuitorul) și al Curții de Conturi (auditorul) în tot procesul

Rezultatele studiului în cazul României pot fi accesate online, pe site-ul International Budget Partnership, care arhivează și rezultatele studiilor similare din anii precedenți.

„Notele României sunt în scădere față de precedentul studiu, cel din 2017. Acest lucru este cu atât mai îngrijorător cu cât, cel puțin în materie de transparență a documentelor bugetare, România stătea foarte bine. Ne așteptăm ca, având în vedere felul în care s-a desfășurat dezbaterea bugetului pe anului 2020, acest trend descendent să continue dacă nu sunt luate măsuri în acest sens”, spune Elena Calistru, președintele Funky Citizens. 

Transparență: 64/100

România se clasează pe pe locul 25 din cele 117 țări măsurate, între Bulgaria și Ucraina, în scădere față de 2017, când avea 75/100. Un scor de 61 sau mai mult înseamnă că țara publică suficiente materiale care să sprijine o dezbatere publică informată despre buget. Indicatorul „transparență” măsoară accesul publicului la informații despre cum colectează și cheltuiește guvernul banii publici. Concret, se măsoară, pe o scară de la 0 la 100, disponibilitatea online a bugetului de stat, publicarea la timp a acestuia și comprehensivitatea a 8 documente bugetare cheie (folosind 109 indicatori cu greutate egală).

Recomandări

România își poate îmbunătăți scorul dacă publică propunerea de buget online, la timp, dacă produce și publică un buget în format prietenos pentru cetățeni și dacă include în raportul anual privind execuția bugetară estimările cheltuielilor, informații despre performanță și îndatorare, precum și date despre politici care au intenția de a ajuta direct cele mai împovărate segmente ale populației.

Participare Publică: 2/100

România are un scor de 2/100, sub Ungaria și Moldova (care au 4), în scădere față de 2017, când avea 6/100. Indicatorul „participare publică” e compus din alți 18 indicatori cu greutate egală și evaluează practicile executivului, legislativului și a Curții de Conturi vizavi de oportunitățile formale pe care publicul le are pentru a participa semnificativ în stadii diferite ale procesului bugetar.

Recomandări

Pentru a-și îmbunătăți scorul, autorităților li se recomandă următoarele măsuri: guvernul ar trebui să piloteze mecanisme de implicare a publicului încă din faza de propunere a bugetului, dar și să ușureze monitorizarea execuției bugetare; Parlamentul ar trebui să lase publicul sau societatea civilă să ia cuvântul în cadrul audierilor pentru adoptarea proiectului de buget, dar și în timpul ședințelor în care se primește raportul Curții de Conturi; iar Curtea de Conturi ar trebui să dezvolte mecanisme formale pentru ca publicul să poată contribuie în cadrul procesului de audit.

Supervizare: 50/100

Studiul examinează, de asemenea, rolul pe care legiuitorii și Curtea de Conturi îl au procesul bugetar și măsura în care acestea asigură supervizarea. Este așadar un indice compozit, iar țările sunt notate pe o scară de la 0 la 100 pe baza a 18 indicatori cu pondere egală. Parlamentul României oferă o supervizare limitată în faza de planificare din ciclul bugetar și supervizare slabă în etapa de execuție.

Recomandări

Pentru a îmbunătăți supervizarea, Parlamentul ar trebui să dezbată politica bugetară înainte de a primi bugetul de la Guvern, care ar trebui să transmită Parlamentului propunerea de buget cu cel puțin două luni înainte de începerea anului bugetar. De asemenea, un comitet legislativ ar trebui să examineze execuția bugetară pe parcursul anului, dar și raportul de audit, apoi să publice rezultatele lor online. Nu în ultimul rând, trebuie să ne asigurăm că legislativul e consultat înainte ca executivul să opereze transferuri în linii bugetare între unități administrative diferite, sau ca acesta să cheltuie orice venit neanticipat; sau când guvernul reduce cheltuielile datorate veniturilor în scădere pe parcursul anului bugetar.

De ce merită să deschidem bugetele?

Guvernul influențează direct bunăstarea cetățenilor atunci când hotărăște ce impozite trebuie percepute, ce servicii să furnizeze sau cât de mult se îndatorează. Deciziile bugetare au impact mai ales în rândul categoriilor cele mai defavorizate. Vor avea cetățenii cei mai vulnerabili oportunități pentru o viață mai bună în urma acestor deciziilor bugetare? Cresc șansele ca răspunsul să fie „da”, dacă guvernele informează proactiv și implică cu adevărat publicul în luarea acestor decizii vitale care le afectează viața.

Mai mult, deschiderea bugetelor vine la pachet cu o democrație mai incluzivă și economii mai stabile, atrăgătoare pentru investitori. Țările care își deschid bugetele au deficit mai mic, costuri de împrumut mai mici, bugete mai credibile, instituții democratice mai puternice, colectarea de venituri mai solidă și rezultate de dezvoltare mai bune. 


Despre Open Budget Survey

Studiul face parte din Open Budget Initiative, un program global de cercetare și advocacy al ONG-ului International Budget Partnership (https://www.internationalbudget.org). Lansat în 2006 și realizat bianual, studiul este singurul instrument global de cercetare independent, comparativ și bazat pe fapte care măsoară cele trei aspecte de mai sus, esențiale unei bune guvernări. Studiul constă într-un chestionar de 228 de întrebări la care răspund instituții academice sau membri ai societății civile din țările vizate. Rezultatele sunt analizate de către experți independenți folosind o metodologie obiectivă și riguroasă

Related Posts

Comments (3)

De la an la an, tot mai “bine”…

[…] angajarea răspunderii guvernului în fața parlamentului. Mai mult, am contribuit atât la studiul Open Budget Partnership, cât și la Rule of Law Report, primul raport de acest fel întocmit de Comisia Europeană. Ne-am […]

[…] Open Budget Survey România are un scor de 2/100 la indicatorul „participare publică” în ciclul bugetar, mult […]

Leave a comment