Deficitul bugetar din primele două luni ale anului 2024 a atins –28,98 miliarde lei (-1,67% din PIB). Este cel mai mare deficit înregistrat vreodată până la finalul lunii februarie. Cele mai apropiate valori au fost înregistrate în anul 2021, când deficitul bugetar atinsese -1,14% din PIB (respectiv –12,76 mld lei) în aceeași perioadă. Totuși, în acel an, deficitul bugetar din primele două luni ale anului reprezenta numai 53,81% din ținta pentru primul trimestru. În comparație, deficitul înregistrat la bugetul general consolidat până la finalul lunii februarie 2024 reprezintă 70,16% din ținta de –41,31 mld lei planificată pentru primul trimestru al acestui an.
Ținta de deficit bugetar pentru anul 2024 este de –5% din PIB. Aceasta trebuie respectată cu strictețe pentru a asigura redresarea economică și scăderea ratei inflației și pentru a evita noi măriri de prețuri. Dacă la final de ianuarie deficitul bugetar atingea –0,45% din PIB (-7,89 miliarde lei), deficitul din februarie s-a adâncit cu 168%, atingând -21,09 mld lei (-1,22% din PIB). Deși valoarea deficitului bugetar este uriașă, atât raportat la PIB, cât și prin comparație cu anii anteriori, execuția bugetului general consolidat nu a depășit încă valorile planificate pentru primul trimestru al anului.
De ce să-ți pese că statul are deficit
Poate nu-ți pasă că Guvernul nu reușește să potolească deficitul, mai ales când nu-ți plac politicienii care-l conduc. Dar probabil îți va păsa ce măsuri vor lua pentru a-l reduce. Deficitul poate duce la o inflație mai mare și implicit un bon fiscal mai consistent pentru tine. Un exemplu foarte bun este chiar anul trecut, când s-au impus noi taxe și impozite pentru combaterea deficitului. Asta a dus la mărirea prețurilor pe anumite bunuri și servicii. Deci plătim mai mult statului acum, cu miza de a nu plăti mai mult pe termen lung. Desigur, dacă nici acum deficitul nu se mai încadrează în țintele Guvernului, poate fi un semn că măsurile pentru care plătești deja sunt ineficiente.
Adâncirea deficitului bugetar este cauzată în același timp de scăderea gradului de colectare a veniturilor și de accelerarea ritmului de cheltuire a banilor de la buget. Dacă în luna ianuarie veniturile încasate la bugetul general consolidat atingeau 34% (47,38 mld lei) din ținta trimestrială, valoarea veniturilor încasate strict în luna februarie a scăzut la 28% (39,28 mld lei) din ținta planificată pentru primul trimestru al anului, colectarea veniturilor fiind cu 17% mai lentă în februarie față de ianuarie. Astfel, în luna februarie s-au încasat cu peste 8 miliarde de lei mai puțini bani la bugetul general consolidat. Veniturile curente încasate în februarie 2024 sunt cu 19% mai mici decât cele încasate în prima lună a anului. Cea mai mare diferență nominală față de prima lună a anului este reprezentată de veniturile fiscale, al căror grad de colectare a scăzut cu -24% (-7,6 miliarde lei) în februarie, astfel:
- Din impozitul pe profit, salarii, venit și câștiguri din capital s-au încasat cu 946 milioane lei mai puțin (-20%) în februarie față de ianuarie;
- Cu -4,84 mld lei mai puțin din impozite și taxe pe bunuri și servicii (scădere de -27%);
- Din alte impozite și taxe fiscale s-a încasat cu –87 milioane lei (-37%) mai puțin față de prima lună a anului.
- Creșteri ale gradului de colectare pot fi observate în cazul impozitelor și taxelor pe proprietate (+36%, colectându-se 929 milioane lei în februarie, față de 683 milioane lei în ianuarie) și în cazul taxelor vamale (creștere de 139 milioane lei, respectiv de 27%).
În același timp, ritmul de cheltuire a banilor din bugetul general consolidat a crescut cu 9% (5,1 mld lei), accelerând creșterea deficitului bugetar. Cea mai mare creștere nominală poate fi observată în cazul dobânzilor, cheltuielile pentru acestea crescând cu 204% în februarie (5 mld lei) față de ianuarie (1,64 miliarde lei cheltuiți). Alte măriri de cheltuieli demne de remarcat sunt reprezentate de proiectele din fonduri nerambursabile PNRR (creștere de 356%, cheltuindu-se cu 456 milioane lei mai mult în februarie față de ianuarie) și cheltuielile aferente proiectelor cu finanțare rambursabilă din PNRR (creștere de 10%, respectiv +57 milioane lei în februarie).