Studiu: România ocupă ultimul loc când vine vorba de transparența cheltuirii fondurilor PNRR

Avem peste 6000 de unități de învățământ preuniversitare de stat. Educația e unul dintre cele mai importante servicii publice ale unui stat, societatea nu se poate dezvolta fără ea. E important să știm cum e finanțată și unde se duc banii. În ultimul an am lucrat la o amplă cercetare despre finanțarea învățământului de stat, unde am analizat date din ultimii 7 ani, pentru o viziune mai amplă a ceea ce înseamnă finanțarea educației și cum a evoluat (sau nu) aceasta. Poți citi întreaga cercetare aici:

Deficitul bugetar a ajuns la un nivel îngrijorător de –3,24% din Produsul Intern Brut (PIB), până la finalul lunii aprilie. Acest deficit este cel mai mare înregistrat în ultimele aproape două decenii pentru această perioadă a anului. Similar, la finalul lunii martie, deficitul de -2,06% din PIB era cel mai mare din aceeași perioadă a anilor 2008-2024. Luna aprilie înregistrează cel mai mare deficit de la începutul anului, în valoare de –21,41 miliarde lei, adică -1,18% din PIB, depășind cu mult ținta din Trimestrul II (T2) de –0,76% din PIB deficit bugetar. Ritmul alert de adâncire a deficitului bugetar ar trebui să ridice semne serioase de întrebare cu privire la respectarea țintei de –5% deficit pentru întregul an 2024.  De ce să-ți pese că statul are deficit Poate nu-ți…

Pentru autoritățile locale, organizarea alegerilor care tocmai au trecut a fost una din cele mai costisitoare cheltuieli iar asta s-a văzut în contractele de achiziții publice încheiate. Noi am analizat cheltuielile făcute de nu mai puțin de 584 de autorități din București și Ilfov. Ce-am găsit? Risipă făcută din banul public și transparență îngropată în favoarea firmelor care s-au specializat brusc în producția de măști și alte materiale necesare pandemiei. Află mai multe din raportul de mai jos, o analiză atât cantitativă cât și calitativă, folosind informațiile ce reies din investigațiile Buletin de București. Raportul a fost realizat în cadrul proiectului „Buletin de București în pandemie” Proiectul este derulat de Funky Citizens și beneficiază de o finanțare în valoare de 13.460 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de…

Guvernul Ciolacu a decis, prin ordonanță de urgență adoptată complet netransparent, că are voie să deraieze economia fără să ia nicio măsură.  Ordonanța de Urgență în cauză a suferit modificări substanțiale între forma supusă dezbaterii publice și cea publicată în Monitorul Oficial. Însăși denumirea OUG publicată în Monitorul Oficial este diferită față de cea a versiunii publicate spre consultare și chiar față de denumirea actului normativ menționat în lista actelor adoptate de Guvern publicată pe site-ul acestuia. Între aceste modificări, Guvernul își acordă o derogare de la legea ce l-ar obliga să țină sub control deficitul bugetar. Practic, Guvernul strecoară prevederi legislative cel puțin periculoase, care nu au fost în prealabil publicate sau dezbătute, folosindu-se de paravanul unui alt proiect de OUG. Cronologia: 26 august, Ministerul Investițiilor și Proiectelor…

Acest document de poziție oferă o analiză critică a Raportului Comisiei Europene privind Statul de Drept în România pentru anul 2024. Funky Citizens a trimis o contribuție scrisă în timpul consultărilor deschise de Comisia Europeană și a participat la întâlnirile de evaluare. Considerăm că rezultatul final este unul deosebit de îngăduitor în ceea ce privește statul de drept în România.  În timp ce raportul oferă o privire de ansamblu asupra situației statului de drept în România, există numeroase domenii în care evaluarea este superficială sau în care provocările persistente necesită o atenție mult mai mare. Această analiză evidențiază principalele constatări, examinează zonele de progres și îngrijorare și oferă recomandări pentru consolidarea statului de drept în România. 

Stimate domnule ministru, Având în vedere publicarea Proiectului de Ordonanţă de urgență a Guvernului privind stabilirea cadrului instituţional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă pe website-ul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, vă solicităm organizarea unei dezbateri publice privind conținutul acestuia, în conformitate cu prevederile Legii 52/2003 privind transparența decizională. Pe lângă obligația din legislația națională de publicare și dezbatere a proiectului de act normativ, dorim să vă amintim că Planul Național de Redresare și Reziliență se supune unui cadru european care pune implicarea societății civile și a partenerilor sociali într-o poziție foarte importantă pentru buna elaborare și implementare a acestor fonduri. Astfel, însuși Regulamentul pe care proiectul de OUG îl operaționalizează (Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European şi al Consiliului  din…

Situația economică a României s-a deteriorat semnificativ, conform celui mai recent raport al Comisiei Europene și a datelor recente privind execuția bugetară. Țara noastră se confruntă cu „dezechilibre macroeconomice excesive” (singurul stat membru UE aflat în această situație!), o categorie care indică riscuri grave pentru economia națională.   Deficitul bugetar a ajuns la -60,1 miliarde lei la finalul lunii mai, reprezentând -3,40% din Produsul Intern Brut al țării. Această cifră este alarmantă, mai ales în comparație cu obiectivul de -3% din PIB pe care trebuie să îl îndeplinim, conform cerințelor tratatului Uniunii Europene. De ce să-ți pese că statul are deficit Poate nu-ți pasă că Guvernul nu reușește să potolească deficitul, mai ales când nu-ți plac politicienii care-l conduc. Dar probabil îți va păsa ce măsuri vor lua pentru a-l…

Colega Alis a lucrat la această laborioasă analiză la final de decembrie, când Comitetul Executiv al PSD a hotărât în unanimitate că adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru modificare Codurilor Penale este oportună. N-au acționat (încă) în acest sens, așa că publicăm și noi acum această analiză, să știți de ce e rea o astfel de ordonanță. Citește toată analiza

Colegii Codru, Alina și Ovidiu recidivează: iar au lucrat „fără număr” pentru a vedea ce a apărut și ce a dispărut în noul proiect de modificare a legilor justiției, în drumul lor de la Ministerul Justiției către Parlament. Puteți naviga prin stufoasa analiză comparativă folosind gsheet-ul embeduit mai jos sau puteți descărca varianta PDF a analizei (English version here). Un rezumat grafic cu principalele modificări (verde = nou / roșu = mai rău / gri = atrofiat) Noua propunere de modificare a „legilor justiției” – asumată acum de un grup de parlamentari, în locul ministrului de resort – reprezintă deopotrivă o metamorfoză și o temporizare în raport cu proiectul anterior (pe care l-am analizat la început de septembrie). În rândurile următoare, explicăm din ce motive credem că sunt potrivite aceste…

Pe 20 martie 2024, reprezentanța Comisiei Europene în România a invitat reprezentanții societății civile la Conferința anuală privind implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență.  Implementarea PNRR în țara noastră este un proces îngreunat de lipsa capacității administrative. În plus, autoritățile publice nu sunt întru totul transparente cu privire la stadiul de implementare a reformelor și investițiilor, iar dialogul cu societatea civilă intervine abia după luarea deciziilor.   Concret: Lipsește o platformă completă unde cetățenii să poată urmări evoluția proiectelor finanțate prin PNRR Platforma curentă nu marchează precis stadiile proiectelor și nu este prietenoasă cu utilizatorul Absorbția fondurilor în acest punct este foarte mică: 5%  Privind obiectivul C8, reforma sistemului de pensii și taxe, există o întârziere în atingerea celor 50 de ținte/jaloane asumate de țara noastră Un traseu îngreunat are și atingerea obiectivului…

Analiza execuției bugetului de stat pentru prima jumătate a anului 2024 dezvăluie o situație financiară alarmantă, cu provocări majore în gestionarea deficitului și a cheltuielilor publice în an electoral.  Deficitul bugetar: o depășire semnificativă a țintelor  Prima jumătate a anului 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar de –63,65 miliarde lei, reprezentând –3,6% din PIB. Acest deficit depășește considerabil ținta de –3,15% asumată pentru primele două trimestre ale anului (T1 și T2), indicând o incapacitate îngrijorătoare de a menține disciplina fiscală. Veniturile în valoare de 275,5 miliarde lei sunt substanțial mai mici față de cheltuielile efectuate (339,16 miliarde).  Deficitul de –3,6% din PIB marchează un record negativ, fiind cel mai mare înregistrat în perioada ianuarie – iunie din ultimii opt ani, cu excepția anului pandemic 2020. Este alarmant faptul…

The European Commission has just published its annual report on the state of the rule of law. The recommendations for Romania are things that we have been insisting on throughout the last year. Let's hope that the governors will be more open to listen to the recommendations if they come from the Commission. Here they are: let's make sure that the justice laws (yes, those broken by Dragnea & co in 2018) provide guarantees for the independence of the judiciary. Keywords: disciplinary measures against magistrates, special section, European standards, opinions of the Venice Commission. to regulate lobbying for parliamentarians. to solve the DNA's operational challenges, including the recruitment of prosecutors + closely monitoring the impact of the new system for investigating magistrates' corruption. strengthening the rules so as to ensure the independence of the public media, according to European standards. to ensure "real" public consultation before we…

Aceasta este cea de a treia din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar. A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. În cea de a treia parte a ghidului, colega noastră Diana prezintă exemple concrete de bugete publice locale, le examinează și le disecă într-o amplă lecție de anatomie bugetară. Explică specificațiile și exemplifică situațiile în care bugetele publice…

Executive summary Romania experienced an exceptionally intense electoral year in 2024, with local, European Parliament (EP), general, and presidential elections all scheduled. Although the local and EP elections in June were marked by some controversy, they paled in comparison to the unprecedented events surrounding the presidential elections. The first-round votes were recounted, and subsequently, the elections were annulled due to allegations of foreign interference. The situation remains fluid, with some individuals feeling that democracy was saved at the last moment, while others believe it died with the annulment. Recently, social media has seen a surge in calls for action and protest, accompanied by an increase in false narratives. The unprecedented annulment of Romania’s 2024 presidential election first round marks a critical moment in European democracy, revealing how social media…

The state budget for 2023 was adopted yesterday by the Romanian Parliament. In response to the multiple crises we have faced in recent years (the Covid-19 pandemic, inflation, the energy crisis generated by Russia's aggression against Ukraine), the budget shows an attempt to recover, to reduce the deficit, and to focus on investments. The state budget is not just any other administrative document, it often shows us the country's priorities for the following year and enables local administrations to know in advance what money, coming from the central level, they can rely on. This time, the largest amount of total expenditure is represented by personnel expenditure (63 billion), followed by social assistance expenditure. Budget priorities are however most easily seen in…