Analiza execuției bugetului de stat pentru prima jumătate a anului 2024 dezvăluie o situație financiară alarmantă, cu provocări majore în gestionarea deficitului și a cheltuielilor publice în an electoral.
Deficitul bugetar: o depășire semnificativă a țintelor
Prima jumătate a anului 2024 s-a încheiat cu un deficit bugetar de –63,65 miliarde lei, reprezentând –3,6% din PIB. Acest deficit depășește considerabil ținta de –3,15% asumată pentru primele două trimestre ale anului (T1 și T2), indicând o incapacitate îngrijorătoare de a menține disciplina fiscală. Veniturile în valoare de 275,5 miliarde lei sunt substanțial mai mici față de cheltuielile efectuate (339,16 miliarde).
Deficitul de –3,6% din PIB marchează un record negativ, fiind cel mai mare înregistrat în perioada ianuarie – iunie din ultimii opt ani, cu excepția anului pandemic 2020. Este alarmant faptul că, în perioada 2017-2023, nu a fost niciodată depășită ținta asumată pentru primele două trimestre, nici măcar în contextul crizei Covid-19 2020. Această situație subliniază gravitatea problemelor structurale ale bugetului de stat.
Venituri: performanță sub așteptări
În perioada ianuarie – iunie 2024, statul a încasat 275,5 miliarde lei, reprezentând 15,6% din PIB. Deși acest procent este ușor mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut (15,1% din PIB), veniturile din primele șase luni ale anului acoperă 94,5% din planificările bugetare pentru această perioadă. Cele mai mari surse de venit:
- impozite și taxe (veniturile fiscale): 136,32 miliarde lei
- contribuțiile de asigurări: 92,75 miliarde lei
- venituri nefiscale: 26,63 miliarde lei.
Deși se observă o ușoară creștere a veniturilor fiscale înregistrate în luna iunie (23,99 miliarde lei), față de luna mai (22,08 miliarde), această ameliorare este insuficientă pentru a recupera din deficitul acumulat Fluctuațiile în colectarea contribuțiilor de asigurări, cu o scădere în luna iunie (14.57 miliarde lei) față de maximul din mai (16.73 miliarde lei) este un semn de instabilitate pe niște bugete deja întinse la maxim – bugetul de pensii deja a avut nevoie de o subvenție de peste 10 miliarde de lei din bugetul de stat, iar bugetul asigurărilor de sănătate este pe deficit cu aproape 4 miliarde lei (și va avea, probabil, nevoie de o subvenție suplimentară pe lângă 1.5 miliarde deja transferate).
Cheltuieli: presiune continuă asupra bugetului
Cheltuielile totale din T1 și T2 s-au ridicat la 339,16 miliarde lei, reprezentând 98% din suma planificată pentru această perioadă. Acest nivel de cheltuieli, echivalent cu 19,2% din PIB, marchează o diferență de aproape două procente față de cheltuielile efectuate în aceeași perioadă a anului 2023. Cele mai mari sume de bani au fost cheltuite, până la final de iunie, pentru:
- asistență socială: 109,75 miliarde lei;
- cheltuieli de personal: 77,65 miliarde;
- bunuri și servicii: 45,07 miliarde lei.
- Cheltuieli de capital, pentru care s-au alocat 26,80 miliarde lei în primele două trimestre, depășind planificarea de 18 miliarde pentru această perioadă.
Deși îmbucurător că a fost depășită planificarea pentru investițiile din bani naționali, este îngrijorător că absorbția fondurilor din PNRR rămâne extrem de scăzută. Pentru proiectele cu finanțare nerambursabilă din PNRR s-au cheltuit 2,73 miliarde lei din cele 20,92 miliarde planificate. Similar, pentru proiectele aferente componentei de împrumut a PNRR s-au cheltuit 3,62 miliarde lei în primele două trimestre, cu o rată de absorbție de 53% din suma planificată pentru T1+T2 (6,83 miliarde lei).
O situație fiscală precară care necesită acțiuni urgente
Atât valoarea cheltuielilor, cât și cea a veniturilor se plasează sub limitele planificate pentru primele două trimestre ale anului. Depășirea semnificativă a țintei de deficit, combinată cu performanța sub așteptări în colectarea veniturilor și presiunea continuă a cheltuielilor, indică probleme structurale profunde în gestionarea finanțelor publice.
În ciuda măsurilor fiscal-bugetare impuse la finalul anului 2023, statul nu a reușit să își accelereze suficient ritmul de încasare a banilor la bugetul de stat și nici performanța fiscală per ansamblu. Această situație subliniază necesitatea urgentă a unor reforme structurale profunde și a unei discipline fiscale mai stricte pentru a evita o deteriorare și mai gravă a situației financiare în a doua jumătate a anului 2024, o perioadă în care și tentațiile accentuate de campaniile electorale își vor face simțită prezența.
