Partea 4 – Ghid despre bugete locale

Good news, everyone! Am pus în trei fișiere editabile (într-un folder arhivat – format .zip, dimensiune 161 MB) toate datele privind achizițiile făcute în pandemie, pentru toată țara, în intervalul ianuarie – septembrie 2020. Găsiți în arhivă 543 de instituții din sistemul sanitar: spitalele, Ministerul Sănătății, ambulanță, DSP etc. Concret, arhiva conține trei fișiere .xlsx: 1. Achiziții directe – în valoare de peste 1.3 miliarde de lei. Sunt toate datele acolo, dar și un sheet separat cu Spitalul Judeațean de Urgență Neamț, topul contractorilor, topul autorităților după cât au cumpărat. 2. Contracte achiziții – în valoare de peste 350 de miliarde lei. Și acolo sunt toate datele (nu vă lăsați induși în eroare de coloana „valoare totală”, unde nu apare nimic, acelea sunt acordurile cadru, deci urmează contracte subsecvente)….

În iulie 2025, ultima lună înainte de intrarea în vigoare a primului pachet de măsuri fiscale de austeritate, să faci o supă rădăuțeană pentru 4-6 persoane costă 62,40 de lei. La finalul lunii martie 2026, același coș de ingrediente a ajuns la 90,01 lei – o creștere de 27,61 de lei, adică aproape 44% în opt luni. Cele mai mari scumpiri față de iulie 2025 se văd la puiul întreg (de la 17,06 la 29,35 lei), smântâna pentru gătit (de la 7,87 la 17,72 lei) și ardeiul gras roșu (de la 4,36 la 7,79 lei). Dacă ritmul mediu de creștere se menține, până în iulie 2026 – la exact un an de la adoptarea primului pachet de măsuri de austeritate – prețul ar putea depăși 100 de lei.  …

Cu ajutorul participanților la trainingurile CMTRFB, am analizat proiectele de buget ale mai multor localități din România.

Am participat astăzi, 23 august (sic!) 2021 la dezbaterea organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei privind proiectul de Ordonanță de Urgență pentru aprobarea Programului Național de Investiţii „Anghel Saligny”. Acest program, estimat la 50 de miliarde de lei, ar trebui să ajute la dezvoltarea comunităților locale în perioada 2021-2028. În fapt, deși nevoia de investiție este un reală și este necesară o intervenție, programul a fost făcut pe genunchi, este nedetaliat și lasă loc unor abuzuri și politizări care cu siguranță nu vor scoate comunitățile locale din sub-dezvoltare. Solicităm MDLPA și Guvernului să nu adopte prin Ordonanță de urgență un program atât de important, cu atât mai mult cu cât acesta oricum nu pare a putea fi operaționalizat mai devreme de finalul anului. Credem că adoptarea unui…

Deoarece era prima dată în ultimii ani când Primăria chiar organiza dezbatere (ei au zis că de fapt sunt consultări, ok) pe buget, am trecut peste faptul că invitația de a participa a fost făcută abia cu 24 de ore înainte, așa că la ora 10 eram acolo, împreună cu încă vreo 10 cetățeni. Mai erau niște angajați ai Primăriei, și până la final numărul lor s-a dublat, așa că am ajuns să fim mai puțini cetățeni decât angajați. Nu (mai) e genul meu să critic până în pânzele albe. Instituțiile sunt alcătuite din oameni, oameni de toate felurile, cu convingeri, aspirații și interese, sunt greoaie, sunt rezistente la nou și la schimbare, dar sunt necesare, iar compromisul este de cele mai multe ori cheia. Pot totuși să remarc…

Deficitul bugetar din primele două luni ale anului 2024 a atins –28,98 miliarde lei (-1,67% din PIB). Este cel mai mare deficit înregistrat vreodată până la finalul lunii februarie. Cele mai apropiate valori au fost înregistrate în anul 2021, când deficitul bugetar atinsese -1,14% din PIB (respectiv –12,76 mld lei) în aceeași perioadă. Totuși, în acel an, deficitul bugetar din primele două luni ale anului reprezenta numai 53,81% din ținta pentru primul trimestru. În comparație, deficitul înregistrat la bugetul general consolidat până la finalul lunii februarie 2024 reprezintă 70,16% din ținta de –41,31 mld lei planificată pentru primul trimestru al acestui an.  Ținta de deficit bugetar pentru anul 2024 este de –5% din PIB. Aceasta trebuie respectată cu strictețe pentru a asigura redresarea economică și scăderea ratei inflației și pentru a…

This document presents an analysis from both a budgetary and a legislative point of view of the implementation of the PNRR. Thus, this year we decided that the traditional analysis of parliamentary activity (Session 1, Session 2 and Session 3) should be based on the monitoring of the legislative reforms from the Recovery and Resilience Plan, following the legislative process for the milestones that had to be met in 2021 and 2022. If you are not familiar with the work of the Parliament, you can read more about how it works and what the parliamentary legislative process is here.

The state budget for 2023 was adopted yesterday by the Romanian Parliament. In response to the multiple crises we have faced in recent years (the Covid-19 pandemic, inflation, the energy crisis generated by Russia's aggression against Ukraine), the budget shows an attempt to recover, to reduce the deficit, and to focus on investments. The state budget is not just any other administrative document, it often shows us the country's priorities for the following year and enables local administrations to know in advance what money, coming from the central level, they can rely on. This time, the largest amount of total expenditure is represented by personnel expenditure (63 billion), followed by social assistance expenditure. Budget priorities are however most easily seen in…

Aceasta este prima din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar. A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. Îmblânzim acest subiect copleșitor în prima parte a ghidului întocmit de colega Diana . Această primă parte te va trece prin definiții, termeni și câteva noțiuni de bază. Dacă acest ghid ți-a stârnit curiozitatea, află că e doar o…

Deficitul bugetar al României a atins un nivel alarmant de -2,06% din PIB în primul trimestru din 2024, cel mai mare deficit din ultimele două decenii pentru T1. Deși deficitul de -35,879 miliarde lei nu a coborât până la ținta  trimestrială de -41,312 miliarde lei, diferența rămâne îngrijorătoare. Cheltuind în acest ritm, statul ar putea ajunge la 8% deficit anul acesta, mult peste ținta de 5%. Datele istorice arată că acest scenariu nu e imposibil. Pe scurt, bugetul României din T1 2024 a înregistrat un deficit record, fiind pe cale să depășească semnificativ țintele anuale dacă tendințele se mențin. Veniturile din martie au scăzut față de ianuarie, în timp ce cheltuielile au crescut față de anul precedent, în special pentru serviciul datoriei și investiții. Datele din anii anteriori sugerează că menținerea deficitului anual…

Primele șapte luni ale anului s-au încheiat cu un deficit bugetar de –4,02% din PIB (-71,04 miliarde lei), aproape dublu față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut (-2,4% din PIB, respectiv –38,59 mld lei). Având în vedere ritmul accelerat de cheltuire a banilor de la bugetul de stat, ținta anuală de –5% din PIB pare puțin probabil de a fi respectată. De altfel, am avertizat încă din luna martie faptul că bugetul de stat se află într-un ritm record de adâncire a diferențelor dintre gradul de încasare al veniturilor și ritmul de cheltuire a banilor disponibili. Noile măsuri fiscal-bugetare propuse prin Ordonanța de Urgență promit să readucă deficitul la „nivel rezonabil” până la finalul anului, prin limitarea cheltuielilor cu bunuri și servicii, eșalonarea unor plăți salariale,…

Deficitul bugetar a ajuns la un nivel îngrijorător de –3,24% din Produsul Intern Brut (PIB), până la finalul lunii aprilie. Acest deficit este cel mai mare înregistrat în ultimele aproape două decenii pentru această perioadă a anului. Similar, la finalul lunii martie, deficitul de -2,06% din PIB era cel mai mare din aceeași perioadă a anilor 2008-2024. Luna aprilie înregistrează cel mai mare deficit de la începutul anului, în valoare de –21,41 miliarde lei, adică -1,18% din PIB, depășind cu mult ținta din Trimestrul II (T2) de –0,76% din PIB deficit bugetar. Ritmul alert de adâncire a deficitului bugetar ar trebui să ridice semne serioase de întrebare cu privire la respectarea țintei de –5% deficit pentru întregul an 2024.  De ce să-ți pese că statul are deficit Poate nu-ți…

Ai auzit și tu de așa-zisa „gaură” din buget? Declarațiile contradictorii și lipsa generală de transparență nu ne ajută să înțelegem ce se întâmplă așa că ne-am propus să aducem puțină lumină în acest subiect. În analiza de față, explicăm modul în care s-a ajuns aici, cum ar fi putut Ministerul Finanțelor să „greșească” bugetul, compară bugetul 2023 cu cele din anii trecuți și încercăm să explicăm situația curentă în contextul unor ani cu deficite asumate tot mai mari. Analiza face parte din proiectul „Dezvoltarea capacității de advocacy a ong în politicile fiscale și bugetare”. Proiect derulat de Funky Citizens cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor…

Autor: Mike Drulă În iulie 2025, înainte de intrarea în vigoare a primului pachet de măsuri de austeritate, să faci o supă rădăuțeană (4–6 porții) costa, în medie, puțin peste 62 de lei. La finalul lunii ianuarie 2025, costul a ajuns la 84,98 lei. A trecut deja jumătate de an de la aplicarea primelor măsuri de austeritate, iar efectul lor asupra vieții de zi cu zi este vizibil cu ochiul liber. Totuși, datele arată și o temperare a creșterilor spre finalul anului, cel puțin în cazul ingredientelor pe care le-am monitorizat pentru o simplă ciorbă rădăuțeană.  Deficitul uriaș cu care ne confruntăm astăzi nu a apărut peste noapte și nu ar fi trebuit să fie o surpriză pentru autorități. Este rezultatul direct al deciziilor fiscale iresponsabile din ultimul deceniu. Prețul…

Pe 9 decembrie, de Ziua Internațională Anticorupție, am invitat membri ai autorităților locale la un webinar pe subiectul transparenței în achiziții publice din prisma prezentării open contracting. Acest set de principii, implementate cu succes în țări din estul și vestul Europei deopotrivă, au fost explicate în detaliu de Karolis Granickas de la Open Contracting Partnership iar participanților li s-a prezentat un studiu de caz pe platforma de achiziții ProZorro, prezentată de Serhii Pavliuk, Transparency International Ucraina. Webinarul a fost precedat de o conferință publică pe același subiect, la care au participat parlamentari din partea PSD, PNL și USR, precum și Ambasadoarea Franței în România și un reprezentant al Agenției Franceze Anticorupție. Puteți urmări conferința mai jos. Open Contracting în România Joi, 9 decembrie, de Ziua Internațională a Anticorupției, vă…