Analiză: Care e treaba cu „gaura” din Bugetul României?

După noaptea furtunoasă în care Ministerul Finanțelor Publice a publicat proiectul bugetului de stat după miezul nopții, Funky Citizens a solicitat astăzi dezbaterea publică a proiectului Bugetului de stat pentru anul 2015, în baza art. 7 din Legea nr. 52/2003 republicată. Reamintim că acest prost obicei al încălcării legii se perpetuează de la an la an, într-o totală sfidare a plătitorilor de taxe și impozite. Ignorarea elementelor ce țin de respectarea legislației în vigoare poate duce la nulitatea unei eventuale adoptări a proiectului bugetului de stat dacă aceasta se întâmplă înainte de termenul legal de 10 zile de la publicarea acestuia și la încălcarea a nu mai puțin de trei legi în vigoare (Legea 500/2002 privind finanțele publice, Legea 69/2010 privind responsabilitatea fiscal bugetară și Legea 52/2003 privind transparența…

Una din corzile prin care Guvernul păpușar controlează primarii și consiliile locale se numește Fondul de Rezervă Bugetară și reprezintă o alocare discreționară chiar mai gravă decât celebrele PNDL.

Deoarece era prima dată în ultimii ani când Primăria chiar organiza dezbatere (ei au zis că de fapt sunt consultări, ok) pe buget, am trecut peste faptul că invitația de a participa a fost făcută abia cu 24 de ore înainte, așa că la ora 10 eram acolo, împreună cu încă vreo 10 cetățeni. Mai erau niște angajați ai Primăriei, și până la final numărul lor s-a dublat, așa că am ajuns să fim mai puțini cetățeni decât angajați. Nu (mai) e genul meu să critic până în pânzele albe. Instituțiile sunt alcătuite din oameni, oameni de toate felurile, cu convingeri, aspirații și interese, sunt greoaie, sunt rezistente la nou și la schimbare, dar sunt necesare, iar compromisul este de cele mai multe ori cheia. Pot totuși să remarc…

Avem peste 6000 de unități de învățământ preuniversitare de stat. Educația e unul dintre cele mai importante servicii publice ale unui stat, societatea nu se poate dezvolta fără ea. E important să știm cum e finanțată și unde se duc banii. În ultimul an am lucrat la o amplă cercetare despre finanțarea învățământului de stat, unde am analizat date din ultimii 7 ani, pentru o viziune mai amplă a ceea ce înseamnă finanțarea educației și cum a evoluat (sau nu) aceasta. Poți citi întreaga cercetare aici:

What has 465 workmates, an allowance of about 10,000 lei per month, an average age of 46 years and is most likely a man, in the sign of Virgo or Taurus? It is, of course, the Romanian MP, who today is starting the second parliamentary session of the year.

Aceasta este prima din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar. A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. Îmblânzim acest subiect copleșitor în prima parte a ghidului întocmit de colega Diana . Această primă parte te va trece prin definiții, termeni și câteva noțiuni de bază. Dacă acest ghid ți-a stârnit curiozitatea, află că e doar o…

Aceasta este ultima din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar.  A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. În ultima parte a ghidului, colega noastră Diana recapitulează cele mai importante informații despre bugetele publice locale și trage concluziile cu care ar trebui să rămânem în urma lecturii acestui mic ghid. Sperăm că aceste patru materiale educative v-au fost…

Pentru autoritățile locale, organizarea alegerilor care tocmai au trecut a fost una din cele mai costisitoare cheltuieli iar asta s-a văzut în contractele de achiziții publice încheiate. Noi am analizat cheltuielile făcute de nu mai puțin de 584 de autorități din București și Ilfov. Ce-am găsit? Risipă făcută din banul public și transparență îngropată în favoarea firmelor care s-au specializat brusc în producția de măști și alte materiale necesare pandemiei. Află mai multe din raportul de mai jos, o analiză atât cantitativă cât și calitativă, folosind informațiile ce reies din investigațiile Buletin de București. Raportul a fost realizat în cadrul proiectului „Buletin de București în pandemie” Proiectul este derulat de Funky Citizens și beneficiază de o finanțare în valoare de 13.460 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de…

Aceasta este cea de a doua din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar. A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. În cea de a doua parte a ghidului, colega noastră Diana explică diverse aspecte specifice bugetelor locale, pornind de la asemănări și ajungând la diferențe. Povestim despre regulile de formatare și avem în vedere acele aspecte care multora…

  Ieri, colega noastră Elena a primit un telefon mai mult decât neașteptat în care a fost invitată la ședința onor Comisiei de Buget chiar de către Președintele Consiliului General să vorbească despre cum vede ea rectificarea bugetară. Făcuse o cerere în legătură cu acest subiect acum o lună, la precedenta rectificare bugetară dar știți cum se zice, mai bine mai târziu decât niciodată. Zis și făcut, stă Elena să citească cele câteva sute de pagini de documentație, pregătește un document de poziție din partea Funky Citizens – varianta oficială, frumos cu antet, aici – Document pozitie – rectificare buget PMB, și se duce la ora 13:00 la ședința comisiei. De menționat este faptul că aceste ședințe sunt teoretic publice.

Poate nu-ți pasă că Guvernul nu reușește să potolească deficitul, mai ales când nu-ți plac politicienii care-l conduc. Dar probabil îți va păsa ce măsuri vor lua pentru a-l reduce.

UPDATE 2: Proiectul legilor justiției a ajuns în PArlament, unde a suferit modificări majore, pe care le-am analizat din nou. UPDATE: Dacă vă place munca noastră și vreți să ne susțineți, puteți face o donație aici. Am analizat punct cu punct ce vrea să facă Tudorel Toader cu noile legile ale justiției și putem spune că e rău, e cel puțin la fel de rău ca OUG13, doar că mult mai complicat. Am făcut ce-am știut mai bine, adică ne-am uitat atent peste fiecare măsură și am descoperit că Ministrul Justiției își dă control total asupra proceselor penale din România. Adică ar putea avea pârghii prin care să influențeze dosarul și atunci când acesta ajunge la procuror, dar și parțial când ajunge la judecător. Vedeți mai jos un rezumat…

Pe 26 ianuarie PMB a publicat proiectul de buget pe 2018. În urmă cu 10 zile, pe 6 februarie, am cerut primăriei o dezbatere pe buget. Deși este obligația legală a oricărei primării să organizeze o astfel de dezbatere, solicitarea noastră nu a primit vreun alt răspuns în afară de cel standard, anume că ni s-a dat un „număr de înregistrare”. Ne-am apucat deci să dezbatem bugetul între noi, căci credem că bugetul de circa un miliard de euro al capitalei merită să fie cunoscut de cetățenii plătitori de taxe și impozite.   Vezi sumarul de două pagini al analizei pe Infogr.am sau în PDF. Descarcă analiza pe bugetul Bucureștiului – 2018 PDF / DOCX   Bugetul centralizat al Municipiului București se bazează pe venituri de 7.36 miliarde de…

This document presents an analysis from both a budgetary and a legislative point of view of the implementation of the PNRR. Thus, this year we decided that the traditional analysis of parliamentary activity (Session 1, Session 2 and Session 3) should be based on the monitoring of the legislative reforms from the Recovery and Resilience Plan, following the legislative process for the milestones that had to be met in 2021 and 2022. If you are not familiar with the work of the Parliament, you can read more about how it works and what the parliamentary legislative process is here.

Introducere România se confruntă cu probleme semnificative din punct de vedere fiscal-bugetar. Acestea au la bază insustenabilitatea finanțelor publice, veniturile fiscale reduse și utilizarea inadecvată a fondurilor europene. Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor (MF) pentru a aborda aceste probleme sunt insuficiente și nu tratează problemele fundamentale. În schimb, este necesară o serie de dezbateri publice pentru a evalua prioritățile de finanțare, prioritizarea investițiilor și îmbunătățirea credibilității bugetului. Alocarea și distribuția bugetelor locale din România sunt insustenabile și ineficiente, ducând la cheltuieli mari cu personalul și la investiții publice reduse. Pentru a aborda aceste provocări, recomandăm evaluarea priorităților de finanțare, efectuarea unei evaluări transparente a cheltuielilor bugetare, prioritizarea investițiilor, stabilirea transparenței în contractele publice, colaborarea cu autoritățile locale și societatea civilă și realizarea unei evaluări oneste și a repoziționării realiste…