Funky Citizens consideră supunerea spre dezbatere publică a Hotărârii privind organizarea, funcţionarea și atribuțiile Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic (MCPDC) un act de legalitate care merită lăudat pentru că, în ultimii ani, ne-a fost dat să vedem rar acest tip de normalitate.
Salutăm potențialul pe care înființarea MCPDC îl are, din din perspectiva asigurării oportunităților de consultare publică și dialog civic pentru fiecare act normativ propus de Guvern, însă credem că doar înființarea acestei structuri nu este suficientă.
Facem apel la Guvernul României și ministerele de linie să nu mai promoveze proiecte de acte normative elaborate fără respectarea Legii 24/2000 privind normele de tehnică legislativă și să nu mai accepte introducerea pe agenda ședinței de Guvern a proiectelor de acte normative care nu fac dovada respectării Legii 52/2003 privind transparența decizională. De asemenea, îi solicităm Guvernului României să nu mai adopte ordonanțe de urgență care nu respectă condițiile prevăzute de art. 115, alin. 4 din Constituția României.
Facem apel la Parlamentul României, prin Birourile Permanente ale celor două Camere, să nu mai accepte pe ordinea de zi și să nu mai repartizeze către comisiile permanente niciun proiect de act normativ inițiat de Guvern, dacă anexele acelui proiect nu fac dovada respectării legilor invocate mai sus. Mai exact,
- referatul de necesitate trebuie să citeze statistici relevante, din surse oficiale, disponibile publicului în format deschis;
- analiza cost-beneficiu a opțiunilor de reglementare trebuie să susțină argumentele din expunerea de motive;
- studiul de impact al efectelor intenționate și neintenționate ale reglementării propuse trebuie să fie disponibil public;
- raportul de transparență trebuie să facă dovada că participanții la procedura de consultare au avut acces cel puțin la aceste trei documente.
Facem apel la Președintele României să nu mai promulge actele normative care nu au respectat cerințele legale în faza de proiect, la nivelul Guvernului, respectiv actele normative pentru care Parlamentul nu a complinit lipsurile în timpul procedurii parlamentare. Odată cu solicitarea reexaminării actelor normative respinse de la promulgare, Parlamentului i se poate cere sau sugera și care dintre pașii de mai sus ar putea fi compliniți, fie cu ajutorul Consiliului Legislativ, fie cu ajutorul serviciilor de studii, documentare și analiză ale celor două Camere, fie cu ajutorul partenerilor sociali, în cadrul consultărilor publice organizate de comisiile de specialitate.
Aceste solicitări sunt motivate de sentimentul că delegarea legislativă este abuzată la nivelul Guvernului, respectiv că legiferarea propriu-zisă este defectuoasă la nivelul Parlamentului. Amintim că ultimul raport de progres privind Mecanismul de Cooperare și Verificare atrăgea atenția asupra deficiențelor din procedura de adoptare a actelor normative, iar cea mai recentă misiune GRECO, din cea de-a patra rundă de evaluare, a studiat inclusiv transparența procesului de legiferare. Avem convingerea că, prin conlucrarea Guvernului, Parlamentului și Președinției, în litera și în spiritul legilor invocate mai sus, România va avea parte de legislație mai bună, mai stabilă, mai predictibilă.
Transmitem în continuare observații privind proiectul de Hotărâre privind organizarea, funcţionarea și atribuțiile Ministerului pentru consultare publică și dialog civic cu speranța că așteptările cetățenilor și ale societății civile vor beneficia de o voință politică reală în ceea ce privește deschiderea guvernării și de un partener de dialog în noul Minister. Primul test cu privire la această voință politică va constitui, cu siguranță, adoptarea Bugetului de Stat pentru 2016.
