Bine ați venit la cea de-a 8-a ediție a buletinului nostru! Ne propunem să oferim perspective asupra modului în care dezinformarea funcționează și se răspândește în România în săptămânile premergătoare alegerilor prezidențiale. La Funky Citizens, am monitorizat tendințele și narativele legate de dezinformare în ultimii ani și înțelegem cât de intensă este această perioadă crucială. Alături de briefing-ul nostru săptămânal privind evoluțiile știrilor electorale, oferim o analiză aprofundată asupra evoluției campaniilor de dezinformare în social media care vizează cursa prezidențială din România.
REZUMAT EXECUTIV
Cu doar cinci zile înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale din 18 mai, dinamica în perioada electorală din România rămâne tensionată și divizată. Sondajele actuale arată candidatul independent Nicușor Dan și liderul AUR George Simion la egalitate, fiecare cu 48,2%. Prima lor dezbatere a arătat diferențe majore privind sprijinul pentru Ucraina, gestionarea economică și numirile guvernamentale, în timp ce o a doua dezbatere planificată a devenit controversată când Simion a refuzat să participe și a publicat în schimb înregistrări filmate în secret cu jurnaliștii Digi24, fapt condamnat de CNA. Cursa a atras atenția internațională majoră, cu șapte foști ambasadori americani în România susținându-l public pe Nicușor Dan, în timp ce Marine Le Pen îl susține pe Simion. În același timp, informațiile false care vizează instituțiile românești și procesul electoral au crescut, identificând narațiuni organizate care promovează teorii ale conspirației despre controlul guvernamental, interferența străină și frauda electorală.
WEEKLY OVERVIEW
Digi24 a programat o dezbatere prezidențială luni la ora 19:00 între cei doi candidați. În timp ce Nicușor Dan și-a confirmat participarea cu zile înainte, tensiunile au escaladat când Simion a refuzat să participe, publicând în schimb imagini video înregistrate în secret în biroul său din Senat, arătând confruntarea sa cu cinci jurnaliști ai postului. Simion i-a acuzat că planifică un „asasinat mediatic” și că practică „jurnalism părtinitor”. Jurnaliștii Digi24 au răspuns în timpul emisiunii cu Nicușor Dan, afirmând că au fost filmați fără consimțământ și că George Simion le-a denaturat intențiile. Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a emis o reacție fermă, condamnând intimidarea jurnaliștilor ca fiind „grav contrară valorilor democratice” și exprimându-și îngrijorarea cu privire la „înregistrarea manipulată a unei conversații care nu era destinată difuzării publice.”
Cei doi candidați la președinția României au participat joi la prima dezbatere la Euronews. În privința aspectelor economice, Nicușor Dan a acuzat declarațiile destabilizatoare ale adversarului său de cauzarea deprecierii leului, în timp ce George Simion a negat responsabilitatea, susținând că Banca Națională a României prevăzuse deja această depreciere. Securitatea și sprijinul pentru Ucraina au reprezentat unul dintre cele mai tensionate momente, Nicușor Dan pledând pentru alocarea fondurilor UE către Ucraina în contextul agresiunii rusești, în timp ce Simion a declarat că nu va direcționa bani către Kiev și a sugerat chiar că Ucraina ar trebui să compenseze România pentru ajutorul oferit până acum. În ceea ce privește viitoarea conducere a guvernului, ambii candidați au făcut nominalizări: Simion l-ar numi pe Călin Georgescu prim-ministru, în timp ce Dan l-ar prefera pe actualul președinte interimar Ilie Bolojan. Programul de locuințe al lui Simion, care promitea case de 35.000 € pentru români, a fost recunoscut de el însuși ca fiind un plan de marketing.
Nicușor Dan și-a anunțat angajamentul de a participa la toate cele șase dezbateri televizate programate în această săptămână pe marile rețele: Digi24 (luni), Antena 3 (marți), RTV (miercuri) și TVR, Antena 1 și ProTV (vineri). Săptămâna trecută, Simion a declarat că este „disponibil să dezbată oricând” și va apărea „chiar și pe canale de televiziune deschis anti-naționale.”
George Simion a publicat o postare pe blog atacând votanții care îl susțin pe Nicușor Dan, acuzându-i de rasism, homofobie și atacarea familiei sale. Postarea conținea ceea ce unii au interpretat ca limbaj amenințător: „Ce mă tulbură acum este ce facem cu voi după 19 mai.” El a susținut în continuare că deține dovezi de fraudă în finanțarea electorală și a afirmat că cei care speră să-l învingă o pot face doar prin fraudă.
Pe 9 mai (Ziua Europei), Bucureștiul a găzduit o demonstrație majoră pro-europeană. Demonstrații similare au fost anunțate pentru vineri în Timișoara, Brașov, Iași și Oradea, rapoartele indicând peste 15.000 de participanți doar în Piața Victoriei. Mii de oameni s-au adunat și în Piața Victoriei pentru demonstrația „România în Lumină” organizată de campania lui Nicușor Dan duminică.
Ilie Bolojan, președintele interimar al României, și-a anunțat sprijinul personal pentru Nicușor Dan într-un interviu acordat Europa Liberă. Aceasta vine după ce Dan a menționat în timpul dezbaterii Euronews că ar dori să-l vadă pe Bolojan prim-ministru dacă ar fi ales președinte. Bolojan a subliniat că, deși respectă libertatea fiecărui român de a vota cum alege, analiza sa personală l-a determinat să-l susțină pe Dan. „Cel mai mare pericol este să ne ciocnim cap în cap și să creăm diviziuni”, a declarat el, subliniind că misiunea principală a viitorului președinte ar trebui să fie unirea românilor pentru a crea condiții de dezvoltare.
Banca Națională a României a raportat un curs de schimb de 5,0993 lei pentru un euro luni, marcând o scădere (îmbunătățire) de 0,34% față de cursul de vineri de 5,1165 lei. Aceasta reprezintă a doua zi consecutivă de întărire a monedei românești după deprecierea fără precedent de săptămâna trecută, când euro a depășit pragul de 5 lei pentru prima dată în istorie marți. Deprecierea monedei are implicații practice pentru români, afectând prețurile pentru alimente, servicii, abonamente telefonice și crescând plățile pentru cei cu împrumuturi denominate în euro sau contracte de închiriere.
Popularul dicționar online românesc Dexonline a creat controverse prin realizarea unui sondaj care întreba utilizatorii despre intențiile lor de vot, urmat de un mesaj care îi încuraja pe cei care nu-l susțin pe Nicușor Dan să-și reconsidere poziția. Utilizatorii care au indicat că nu vor vota pentru Dan au primit un mesaj pop-up care spunea: „Oh! Nu ai vrea să te mai gândești puțin? Viitorul nostru și al copiilor noștri este în joc. Să alegem mintea deschisă și calculată a unui matematician, nu izolarea care ne-ar lăsa afară, la ușa Europei. Ce zici?” Mesajul putea fi închis doar făcând clic pe un buton etichetat „OK, ai dreptate, mă voi gândi mai mult.”
Cursa electorală a atras o atenție internațională semnificativă. Marine Le Pen, liderul opoziției de extremă dreapta din Franța, și-a anunțat duminică sprijinul pentru George Simion, referindu-se la alegerile prezidențiale anulate anterior câștigate de Călin Georgescu: „În România, alegerile prezidențiale au fost pur și simplu anulate, cu binecuvântarea Comisiei Europene.” În schimb, Valérie Hayer, europarlamentar din partidul Renaissance al președintelui Macron și lider al grupului Renew în Parlamentul European, și-a declarat sprijinul pentru Nicușor Dan.
Într-un gest fără precedent, șapte foști ambasadori americani în România (numiți atât de președinți democrați, cât și republicani, inclusiv Donald Trump) au publicat o scrisoare comună îndemnând românii să-și considere votul cu atenție, avertizând despre riscul ca România să revină în sfera de influență a Rusiei. „Astăzi, toate acestea sunt în pericol. Sub Putin, Rusia este din nou în ofensivă. Mai întâi, invadând Ucraina. Va fi România următoarea sa țintă, așa cum a fost în timpul lui Stalin?” se întreabă scrisoarea, afirmând explicit că „doar candidatul Nicușor Dan apără interesele alianței româno-americane.”
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București a oferit detalii despre o investigație în curs privind acuzațiile că o fată de 17 ani a fost agresată sexual în timp ce participa la școala de vară AUR de la Olimp în septembrie 2023. Potrivit procurorilor, trei suspecți sunt investigați pentru viol. Acest caz a revenit în atenția publică după victoria lui Simion în primul tur și a fost menționat în timpul dezbaterii Euronews când Nicușor Dan a întrebat de ce cazul continuă să se prelungească.
Fostul candidat Călin Georgescu a rupt tăcerea din primul tur într-o emisiune Realitatea Plus, fără a-l susține explicit pe Simion, dar folosind o retorică similară despre „sistemul” care etichetează adversarii drept „extremiști și pleava societății.” Georgescu a făcut apel la solidaritate, spunând că „adevărul a fost mereu viu” și îndemnând românii să demonstreze că sunt „puternici, uniți și stăpâni ai propriului destin.”
Un sondaj recent realizat de AtlasIntel în colaborare cu Politica la Minut între 25 aprilie și 2 mai 2025 evidențiază un climat democratic fragil în România înaintea reluării alegerilor prezidențiale. Deși doar 28% dintre respondenți sunt mulțumiți de modul în care funcționează democrația în țară, 53% cred încă că democrația se dezvoltă — deși într-o formă instabilă. Încrederea publică rămâne scăzută: doar 21% cred că viitoarele alegeri prezidențiale vor fi complet libere și corecte, în timp ce 48% consideră justificată anularea alegerilor din decembrie 2024 de către Curtea Constituțională. Corupția este percepută ca fiind cea mai presantă problemă de 88,5% dintre respondenți, iar peste 70% cred că majoritatea politicienilor sunt corupți, jurnaliștii și funcționarii publici fiind, de asemenea, larg neîncrezători. În ciuda acestui scepticism instituțional, peste 50% dintre români își exprimă încrederea puternică în Uniunea Europeană și NATO, subliniind aceste alianțe ca ancore ale stabilității. Sondajul a eșantionat 1.773 de participanți (±2% marjă de eroare).
Cu doar cinci zile înainte de turul doi prezidențial, un sondaj AtlasIntel realizat pentru HotNews îi arată pe George Simion și Nicușor Dan la egalitate, fiecare cu 48,2%. Sondajul, realizat între 9-12 mai cu 3.995 de respondenți și o marjă de eroare de ±2%, arată că majoritatea votanților din primul tur se realiniază previzibil: 91,7% dintre votanții lui Crin Antonescu și 96,7% dintre susținătorii Elenei Lasconi îl favorizează pe Dan, în timp ce Simion câștigă ușoare avantaje în rândul votanților lui Victor Ponta (22,6%).
DEZINFORMARE PE REȚELELE DE SOCIALIZARE
Setul de date cuprinzând cele mai recente postări raportate prezintă în mod expres o convergență a mai multor narațiuni către subminarea încrederii în autoritățile române, delegitimarea procesului electoral, semănarea neîncrederii în instituțiile românești și defăimarea candidaturii lui Nicușor Dan.
Fig. 1 Total URL-uri raportate după narațiune.
O temă recurentă în toate codurile este controlul extern sau subjugarea străină, cum ar fi în „UE subjugă RO” sau afirmații despre interferența politică străină. Aceste rezumate descriu adesea România ca lipsită de agenție, manipulată de actori externi precum UE, Franța sau organizații globale. Aceasta se suprapune cu narațiuni conspirative și antisemite, întărind ideile de pierdere a suveranității și existența unor agende ascunse conduse de forțe oculte și ilegitime. O altă tendință notabilă implică delegitimarea instituțiilor — sisteme electorale, media sau judiciare — portretizate ca fiind corupte sau complice la comploturi mai mari, consecvente atât în narațiunile conspiraționiste, cât și în cele defăimătoare.
Pe scurt, deși codurile specifice diferă în țintă și ton, narațiunile globale converg frecvent spre teme de neîncredere, manipulare și polarizare. Fie că promovează un actor politic prin afirmații premature de sondaj (PPC), atacă adversarii (defăimare) sau invocă conspirații mai largi, rezumatele tind să simplifice probleme complexe în mesaje încărcate emoțional care divid audiențele și erodează încrederea în instituții.
Defăimare: ND (Nicușor Dan) apare cel mai frecvent și include numeroase narațiuni care caută să discrediteze candidatul. Acestea descriu reacții publice, presupuse infracțiuni comise de candidat sau presupuse dezvăluiri care îl prezintă pe candidat ca manipulator, necinstit sau incompetent. Aceste narațiuni includ în mod obișnuit acuzații de trădare, insinuări de cumpărare de voturi sau afirmații despre conduită neetică. În multe dintre texte, există o utilizare repetată a acuzațiilor încărcate emoțional și a încadrării conspirative pentru a-l picta pe candidat drept un dușman al poporului și un obstacol pentru democrație.
Complotul statului paralel se concentrează pe ideea că un „stat profund” sau un guvern din umbră manipulează sistemul politic din România. Rețele de structuri de putere ascunse, servicii de securitate sau actori judiciarii care acționează independent de supravegherea democratică sunt menționate ca subminând traiul românilor. Elementele comune includ acuzații că deciziile sunt luate cu ușile închise, afirmații că anumiți oficiali sunt simple marionete și afirmații că autoritatea legitimă este subminată de forțe nealese.
Elec.delay/canc. (Afirmații despre amânarea sau anularea alegerilor) acoperă afirmații despre alegeri amânate sau anulate, care sunt adesea prezentate ca tactici folosite de cei aflați la putere pentru a controla sau sabota rezultatul. Aceste postări menționează frecvent scuze logistice, plasarea vinei și manipularea calendarelor electorale. Ideea de negare a drepturilor democratice este centrală, cu teme repetate de obstrucție strategică, tergiversare intenționată și schimbări de reguli în ultimul moment.
Footage din cabina de vot include postări care se învârt în jurul filmărilor sau imaginilor care fie pretind fraudă electorală, fie promovează ilegal preferințele de vot.
Complotul evreiesc împotriva RO prezintă conținut antisemit care acuză indivizi sau grupuri evreiești de orchestrarea declinului României sau manipularea politicii sale. Rezumatele descriu frecvent influență ascunsă, control economic sau loialitate străină atribuită evreilor. Elementele comune includ referințe la George (sau Alex) Soros, agende globaliste și planuri coordonate pentru a submina valorile naționale.
UE subjugă RO este folosit pentru conținut care sugerează că suveranitatea României și traiul românilor sunt compromise de apartenența sau interacțiunile României cu Uniunea Europeană. Narațiunile încadrează tipic implicarea UE ca fiind coercitivă, exploatatoare sau moralmente coruptă, descriind scenarii în care liderii români acționează sub presiune străină, sau deciziile naționale sunt anulate de Bruxelles. Fraze recurente evidențiază pierderea independenței, interferența externă și manipularea de către puterile occidentale, prezentând UE și actorii UE precum Franța ca o forță imperială mai degrabă decât o instituție colaborativă.
Afirmațiile de fraudare a alegerilor includ narațiuni care susțin că procesul electoral din România a fost și va fi manipulat pentru a produce rezultate ilegitime. Postările au prezentat în mod constant acuzații de voturi furate, buletine manipulate și fraudă sistematică. Frecvent, aceste povești fac referire la probleme de ștampilă sau procedurale, votanți fantomă sau dovezi ignorate de oficiali.
Fig. 2 Narațiuni după temă și zi de raportare.
C.G. ca președinte se concentrează pe narațiuni care îl promovează pe Călin Georgescu drept candidat prezidențial legitim. Narațiunile fac referire la alegeri furate, prezentându-l ca victimă a sabotajului politic sau singura opțiune rațională pentru salvarea națiunii românești. Aceste narațiuni folosesc tactici de frică și dezinformare puternică pentru a submina încrederea în instituții și procesele electorale pe de o parte, și pentru a-l susține pe George Simion ca candidat la președinție pe de altă parte.
Reluarea turului 2 conține narațiuni care cer și prezic o continuare a turului doi anterior între candidații (foști) Elena Lasconi și Călin Georgescu, care a fost anulat din cauza acuzațiilor de interferență străină printr-o ordonanță a Curții Supreme. Un element consistent este insistența că un al doilea tur este singura soluție corectă și că autoritățile au decis să-l reia legal.
Crimele guvernului, lovitura de stat grupează narațiuni care acuză guvernul român de comiterea de crime împotriva poporului său și de organizarea unei preluări neconstituționale a puterii prin anularea turului doi anterior de alegeri. Aceste rezumate afirmă adesea o acaparare ilegală a puterii, destabilizare intenționată și manipulare a sistemului judiciar și a presei. Ele includ acuzații senzaționale, precum „guvernul a orchestrat o lovitură de stat tăcută” sau „trădare sponsorizată de stat” și subliniază în mod repetat comportamentul criminal al oficialilor publici, apelând la emoții precum trădarea și teama de tiranie.
PPC (Afirmații premature de sondaj) a inclus postări care vizau să ridice sau să susțină anumite figuri sau partide politice prin prezentarea de presupuse sondaje favorabile pentru un candidat. Aceste narațiuni au inclus adesea laude din partea unor presupuși experți, declarații din instrumente AI sau surse străine, referindu-se la date de sondaj din surse neoficiale.
EIC: Blackout (Afirmații de interferență electorală) include afirmații că guvernul va interfera cu procesul electoral. Aceste narațiuni au fost prezente în perioadele anterioare de raportare și sunt foarte specifice, susținând un plan deliberat al guvernului (sau al statului paralel) de a crea o pană de curent la nivel național pentru a interfera cu procesul electoral, potențial anulând alegerile dacă rezultatul nu ar fi în favoarea „lor”.
O caracteristică cheie a narațiunilor false care vizează unul dintre candidații prezidențiali este că nu este doar cea mai frecventă din corpus, ci și cea mai interconectată cu celelalte narațiuni, precum „Complotul statului paralel”, „Complotul evreiesc împotriva RO”, „UE subjugă RO”, „RO merge la război”, „Crimele guvernului, lovitura de stat”, precum și altele.
Luând în considerare perioadele anterioare de raportare și proiectele anterioare de monitorizare, putem afirma cu fermitate că această narațiune particulară, în acest moment, este grefată pe narațiuni populare anterioare, acționând ca dispozitive retorice de amorsare a audienței. Având în vedere particularitățile conținutului tematic raportat, precum și comportamentul inautentic coordonat identificat în perioadele anterioare de raportare, ies în evidență unele aspecte deosebit de alarmante Persistența și popularitatea temelor legate de:
- Amânarea, anularea procesului electoral și afirmațiile de fraudare a alegerilor;
- Un stat paralel și forțe oculte care vizează instaurarea unei dictaturi în România;
- Narațiunile despre români amenințați, cuplate cu îndemnuri la acțiune.
creează un mediu extrem de volatil unde dezordinea publică și interferența electorală ar putea avea loc dacă evenimentele menționate în narațiuni (de exemplu, o pană de curent) s-ar întâmpla cu adevărat.
FACT-CHECKING CORNER
Factual a monitorizat prima dezbatere prezidențială dintre Nicușor Dan și George Simion, relevând mai multe afirmații care necesită verificarea faptelor. Nicușor Dan a făcut o afirmație parțial adevărată despre modul în care momentul alegerilor afectează ratele dobânzilor la obligațiuni și o afirmație adevărată, citându-l corect pe Simion cu privire la reducerea locurilor de muncă din sectorul public. Simion, însă, a făcut două afirmații false: negând promisiunile sale de locuințe în ciuda dovezilor video și reprezentând greșit serviciile pentru persoanele cu dizabilități din București. Simion a făcut afirmații false suplimentare, inclusiv susținând că UE nu are existență legală (în ciuda Tratatului de la Lisabona care acordă personalitate juridică din 2009), negând remarcile înregistrate ale lui Călin Georgescu despre prim-ministrul italian Meloni și afirmând incorect că parlamentarul AUR Mugur Mihăescu nu avea legături cu Securitatea.
Alte verificări au abordat afirmații înșelătoare din social media: o acuzație parțial falsă că Dan a tăiat alocațiile pentru persoanele cu dizabilități (doar suplimentele municipale au fost întârziate, nu beneficiile naționale) și o altă afirmație parțial falsă că președintele interimar Bolojan și premierul Predoiu dețin funcțiile în mod ilegal (numirile lor au respectat prevederile constituționale pentru guvernarea interimară).
Acest buletin face parte din munca noastră continuă cu Observatorul Bulgar-Român al Mediei Digitale, membru al EDMO.