România înregistrează scăderi la transparența și supervizarea bugetară față de anii trecuți

Astăzi au fost publicate rezultatele studiului Open Budget Survey 2021 pentru România (#OpenBudgets). Este un studiu care apare o dată la 2 ani, desfășurat de ONG-ul International Budget Partnership. Rezultatele sunt însoțite de recomandări pe care România ar trebui să le urmeze pentru un buget de stat mai transparent și aproape de interesul nostru, al cetățenilor.

Funky Citizens este partener de cercetare pentru România, alăturându-se celor peste o sută de alte ONG-uri și instituții academice din lume care contribuie la studiu. Acesta este un instrument de cercetare independent, comparativ și bazat pe date obiective, prin care se evaluează modul în care autoritățile cheltuie banii publici prin măsurarea a trei indicatori macro, acceptați la nivel internațional:

  1. Transparență – în ce măsură are publicul acces la informații legate de bugetul de stat
  2. Participarea publicului – în ce măsură există oportunități formale prin care cetățenii pot lua parte la procesul bugetar
  3. Supervizare bugetară – care este aportul Parlamentului (legiuitorul) și al Curții de Conturi (auditorul) în tot procesul

Puteți accesa toate materialele de cercetare (în Engleză) pe site-ul International Budget Partnership unde puteți vedea și evoluția în timp a scorurilor pe care le-a avut România.

„Din păcate, România a sacrificat principiul transparenței sub pretextul pandemiei și acum al războiului. De asemenea, înregistrăm scăderi la partea de supervizare a procesului bugetar, deciziile luate pe repede-înainte nelăsând prea mult loc de prea multe analize nici măcar Parlamentului sau altor instituții cu rol în proces. Aceste două elemente trebuie îmbunătățite, mai ales acum când ne-am asumat angajamente precum aderarea la OCDE, organism care analizează și aceste aspecte ale bugetelor publice.” spune Elena Calistru, președintele Funky Citizens.

Transparență: 63/100

În anul 2021, România se clasează pe locul 29 din cele 120 țări măsurate, între Ucraina și Republica Cehă, în scădere față de 2019, când măsura 64/100. Indicatorul “Transparență” măsoară accesul publicului la informații despre cum guvernul strânge și cheltuiește banii publici. Un scor de 61 sau mai mult ne indică situația unei țări care publică suficiente materiale încât să sprijine o dezbatere publică informată despre buget. Concret, evaluează, pe o scară de la 1 la 100, disponibilitatea online a bugetului de stat, publicarea la timp a acestuia și comprehensivitatea a 8 documente bugetare cheie, folosind 109 indicatori cu greutate egală. 

Recomandări

România își poate îmbunătăți transparența bugetară prin publicarea propunerii de buget online la timp, producerea și publicarea la timp a unui buget într-o versiune mai simplă și mai puțin tehnică pentru cetățeni și prin includerea în raportul anual privind execuția bugetară a estimărilor cheltuielilor, informațiile despre performanță și îndatorare, precum și date despre politici care au intenția de a ajuta direct cele mai vulnerabile segmente ale populației.

Participare Publică: 7/100

Cu un scor de 7/100, este singurul indicator la care țara noastră și-a îmbunătățit poziția față de 2/100, în 2019. Ne situăm sub Moldova și Republica Cehă care au 11, respectiv 15. Indicatorul „Participare publică” examinează practicile executivului, legislativului și a Curții de Conturi față de oportunitățile formale pe care publicul le are pentru a participa semnificativ în stadii diferite ale procesului bugetar. Evaluarea se realizează pe o scară de la 1 la 100 pentru fiecare țară, folosind 18 indicatori cu greutate egală, urmând Inițiativa Globală pentru Principiile Transparenței Fiscale ale Participării Publice în Politici Fiscale.

Recomandări

Pentru a-și îmbunătăți participarea publică în procesul bugetar, autorităților le sunt recomandate următoarele măsuri: Ministerul Finanțelor Publice ar trebui să piloteze mecanisme de implicare a publicului încă din stadiul propunerii de buget și să monitorizeze implementarea bugetară. Este recomandată implicarea activă a comunităților vulnerabile sau mai puțin reprezentate, prin participare directă ori prin intermediul organizațiilor societății civile care le reprezintă; Parlamentul ar trebui să asigure participarea și intervenția publicului sau a societății civile în cadrul audierilor pentru adoptarea proiectului de buget, dar și în timpul ședințelor în care se primește raportul Curții de Conturi; iar Curtea de Conturi ar trebui să dezvolte mecanisme eficiente și formale pentru contribuirea publicului în cadrul procesului de audit, precum și să asigure actualizări transparente și la timp asupra rezultatelor audierilor.

Supervizare: 43/100

Studiul evaluează, de asemenea, rolul pe care legiuitorii și Curtea de Conturi îl dețin în procesul bugetar și măsura în care acestea asigură supervizarea. Indicatorul „Supervizare” este compozit, iar evaluarea se realizează pe o scară de la 1 la 100, folosindu-se de 18 indicatori cu greutate egală și de colectarea unor informații suplimentare din instituțiile fiscale independente. Parlamentul României oferă o supervizare limitată în faza de planificare din ciclul bugetar și  supervizare slabă în etapa de implementare. În anul 2021, România are un scor de 43/100, înregistrând o scădere față de 2019, când scorul îndica 50/100.

Recomandări

Pentru a îmbunătăți supervizarea în instituțiile legislative, Parlamentul ar trebui să dezbată politica bugetară înainte de a primi propunerea de buget de la Guvern (propunerea de buget ar trebui transmisă Parlamentului cu cel puțin două luni înainte de începerea anului bugetar) și să aprobe recomandări pentru bugetul viitor. Comitetele legislative ar trebui să examineze execuția bugetară pe parcursul anului, dar și raportul de audit, apoi să publice rapoarte ale analizelor sale online. În final, pentru a asigura independența auditorului și a dezvolta supervizarea de către Curtea de Conturi, trebuie să ne asigurăm că procesul de audit este verificat de o agenție independentă.

Consiliul Fiscal este instituția fiscală indepndentă a României. Independența sa este prevăzută în lege și se raportează legislativului și executivului. Consiliul publică propriile sale prevederi fiscale și macroeconomice, dar și propriile estimări ale costurilor în cadrul noilor propuneri de politici. Indicatorii asupra Consiliului Fiscal nu sunt evaluați în studiul Open Budget Survey.

De ce merită să deschidem bugetele?

Guvernul influențează direct bunăstarea cetățenilor atunci când hotărăște ce impozite trebuie percepute, ce servicii să furnizeze sau cât de mult se îndatorează. Deciziile bugetare au impact mai ales în rândul categoriilor cele mai defavorizate. Vor avea cetățenii cei mai vulnerabili oportunități pentru o viață mai bună în urma acestor deciziilor bugetare? Cresc șansele ca răspunsul să fie „da”, dacă guvernele informează proactiv și implică cu adevărat publicul în luarea acestor decizii vitale care le afectează viața.

Mai mult, deschiderea bugetelor vine la pachet cu o democrație mai incluzivă și economii mai stabile, atrăgătoare pentru investitori. Țările care își deschid bugetele au deficit mai mic, costuri de împrumut mai mici, bugete mai credibile, instituții democratice mai puternice, colectarea de venituri mai solidă și rezultate de dezvoltare mai bune. 


Despre Open Budget Survey

Studiul face parte din Open Budget Initiative, un program global de cercetare și advocacy al ONG-ului International Budget Partnership (https://www.internationalbudget.org). Lansat în 2006 și realizat bianual, studiul este singurul instrument global de cercetare independent, comparativ și bazat pe fapte care măsoară cele trei aspecte de mai sus, esențiale unei bune guvernări. Studiul constă într-un chestionar de 228 de întrebări la care răspund instituții academice sau membri ai societății civile din țările vizate. Rezultatele sunt analizate de către experți independenți folosind o metodologie obiectivă și riguroasă

Related Posts

Leave a comment