Deficitul bugetar al României a atins un nivel alarmant de -2,06% din PIB în primul trimestru din 2024, cel mai mare deficit din ultimele două decenii pentru T1. Deși deficitul de -35,879 miliarde lei nu a coborât până la ținta trimestrială de -41,312 miliarde lei, diferența rămâne îngrijorătoare. Cheltuind în acest ritm, statul ar putea ajunge la 8% deficit anul acesta, mult peste ținta de 5%. Datele istorice arată că acest scenariu nu e imposibil.
Pe scurt, bugetul României din T1 2024 a înregistrat un deficit record, fiind pe cale să depășească semnificativ țintele anuale dacă tendințele se mențin. Veniturile din martie au scăzut față de ianuarie, în timp ce cheltuielile au crescut față de anul precedent, în special pentru serviciul datoriei și investiții. Datele din anii anteriori sugerează că menținerea deficitului anual la 5% din PIB va fi extrem de dificilă, riscând instabilitatea fiscală și austeritatea. Sunt necesare acțiuni urgente pentru a închide deficitul.
De ce să-ți pese că statul are deficit
Poate nu-ți pasă că Guvernul nu reușește să potolească deficitul, mai ales când nu-ți plac politicienii care-l conduc. Dar probabil îți va păsa ce măsuri vor lua pentru a-l reduce. Deficitul poate duce la o inflație mai mare și implicit un bon fiscal mai consistent pentru tine. Un exemplu foarte bun este chiar anul trecut, când s-au impus noi taxe și impozite pentru combaterea deficitului. Asta a dus la mărirea prețurilor pe anumite bunuri și servicii. Deci plătim mai mult statului acum, cu miza de a nu plăti mai mult pe termen lung. Desigur, dacă nici acum deficitul nu se mai încadrează în țintele Guvernului, poate fi un semn că măsurile pentru care plătești deja sunt ineficiente.
Despre deficit
Primul trimestru al anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de –2,06% din PIB. Este cel mai mare deficit bugetar înregistrat în ultimele aproape două decenii în primul trimestru al anului. Totuși, deficitul de –35,879 milioane lei se plasează sub ținta trimestrială de –41,312 milioane lei (-2,4% din PIB). Primul trimestru al anului are însă și cea mai mare țintă de deficit bugetar. Dacă pentru ianuarie – martie deficitul nu ar fi trebuit să depășească -2,4% din PIB, ținta de deficit bugetar pentru perioada aprilie – iunie (T2) este de numai –0,8% din PIB, -1,4% pentru T3 și -0,4% pentru T4. Dacă statul se încadrează în aceste ținte asumate, ar putea să încheie anul cu un deficit de cel mult –5% din PIB. Contrar, dacă statul menține un ritm similar cu cel din T1, deficitul bugetar ar putea ajunge până la –8% din PIB. Pe scurt, pentru restul anului, România nu ar trebui să depășească -2,94% deficit, o valoare de 1,4 ori mai mare pentru o perioadă de 3 ori mai lungă.
Ce ne arată realitatea anilor anteriori?
În ultimii 7 ani (2017-2023), deficitul bugetar din T1 s-a plasat întotdeauna sub ținta stabilită. Însă nu în fiecare an a fost respectată și ținta anuală:
- Deficitul anual a fost mai mare decât cel planificat în anii: 2023, 2022, 2020 și 2019
- Pentru acești ani, deficitul înregistrat în perioada aprilie – decembrie a fost, în medie, de 4,8 ori mai mare față de deficitul înregistrat în perioada ianuarie – martie;
- În 2018 și 2021, când s-au respectat ambele ținte, deficitul pentru perioada aprilie – decembrie a fost mai mare de 4,9, respectiv 4,4 ori, față de deficitul înregistrat în primul trimestru al anului.
Pornind de la datele din anii anteriori, iată câteva scenarii despre creșterea deficitului bugetar:
- Dacă deficitul bugetar ar crește în următoarea perioadă cu media anilor anteriori, respectiv de 4,8 ori până la finalul anului, statul ar ajunge la un deficit de –9,8% din Produsul Intern Brut.
- Anul trecut, deficitul a crescut de 3 ori în perioada aprilie – decembrie, față de perioada ianuarie – martie. Dacă s-ar menține același ritm și în anul curent, deficitul bugetar ar ajunge până la finalul anului la -6,18% din PIB.
- În perioada 2021-2023, deficitul bugetar a crescut, în medie, de 4 ori în ultimele trei trimestre ale anului. În această perioadă, cel mai mic deficit bugetar înregistrat în primul trimestru al anului a fost de –1,19% din PIB în 2022, iar cel mai mare de -1.67% din PIB în 2020, fiind perioada cu cele mai apropiate valori față de anul curent. Dacă deficitul bugetar ar crește de 4 ori până la finalul anului, statul ar încheia exercițiul financiar cu un deficit de -8,24% din PIB.
Desigur, datele din anii precedenți nu reprezintă o certitudine în ceea ce privește realitatea anului curent. Totuși, ne pot indica că este dificil ca statul să nu depășească până la finalul anului ținta asumată de –5% din PIB deficit bugetar.
Cum a evoluat execuția bugetară față de primele două luni ale anului?
Veniturile totale încasate la bugetul general consolidat în primul trimestru al anului însumează 132,16 miliarde lei, în timp ce cheltuielile se ridică la 168,04 miliarde. Valoarea veniturilor este cu 6,5% mai mică în realitate față de ținta trimestrială (141,36 mld lei). Cheltuielile primului trimestru sunt mai mici cu 8% față de cele estimate (182,67 mld lei). Astfel, deficitul bugetar mai mic față de cel asumat pentru primele trei luni ale anului 2024 este cauzat mai degrabă de un ritm mai lent de cheltuire a banilor disponibili la bugetul general consolidat, decât de o încasare accelerată a veniturilor.
Veniturile încasate în luna martie (45,48 miliarde lei) sunt cu 16% mai mari față de cele încasate în februarie (39,28 mld lei), dar cu 4% mai mici față de veniturile încasate în luna ianuarie (47,38 miliarde lei). Veniturile curente reprezintă peste 90% (119,42 mld lei) din totalul încasat în primul trimestru. În luna martie au fost încasate mai multe venituri fiscale decât în februarie (creștere de 21,9%), dar mai puține față de ianuarie (scădere de 7,14%). Totuși, a crescut ritmul de încasare a veniturilor nefiscale, din care s-au adunat la bugetul general consolidat 4,08 miliarde lei în ianuarie, 2,52 miliarde lei în februarie și 4,38 miliarde lei în martie, înregistrând o creștere de 7,3%, respectiv 73,3% față de primele două luni ale anului.
Ritmul de cheltuire a banilor din bugetul general consolidat a scăzut în martie, atât raportat la luna februarie, cât și la luna ianuarie. Dacă în prima lună a anului s-au cheltuit 55,27 miliarde lei, iar în februarie 60,38 miliarde, în luna martie s-au cheltuit 52,38 miliarde lei. O diferență semnificativă față de luna precedentă poate fi remarcată în cazul dobânzilor, pentru care s-au cheltuit 965 milioane lei în martie, o scădere de 80,74% față de sumele cheltuite în februarie (5.012 milioane lei). A scăzut, de asemenea, ritmul de cheltuire a fondurilor de investiții, cheltuielile de capital din martie (2,94 miliarde lei) înregistrând o scădere de 44,3% față de ianuarie, respectiv de 54,5% față de luna februarie.
Este importantă, de asemenea, raportarea cheltuielilor realizate la valoarea cheltuielilor planificate. Statul Român înregistrează un ritm foarte lent de cheltuire a banilor europeni. De pildă, pentru proiectele cu finanțare din Fonduri Externe Nerambursabile ar fi trebuit să fie cheltuite 11,55 miliarde lei în primul trimestru al anului, din care s-au cheltuit însă numai 4,64 miliarde lei, reprezentând 40,1% din repartizarea trimestrială. Situația cheltuirii fondurilor aferente PNRR este și mai gravă: din cele 13,8 miliarde lei repartizate din componenta nerambursabilă pentru primul trimestru s-au cheltuit 1,24 miliarde lei (9%), iar din componenta de împrumut (3,8 miliarde lei planificate pentru T1) s-au cheltuit 2,03 miliarde lei (53,3%).
Cum arată execuția față de aceeași perioadă a anului anterior?
Față de aceeași perioadă a anului anterior, veniturile totale de la bugetul general consolidat au crescut cu 17,99 miliarde, în timp ce cheltuielile au crescut cu 31,12 miliarde lei. Deficitul este mai mare anul acesta, ajungând la –2,06% din PIB, față de –1,42% în 2023. Veniturile care au crescut cel mai mult, procentual, în primul trimestru din 2024, față de aceeași perioadă a anului trecut sunt:
- Veniturile din impozit pe profit – creștere de 164,5% (1,5 miliarde lei încasate anul acesta, față de 0,56 miliarde în 2023).
Cea mai mare scădere procentuală față de aceeași perioadă a anului trecut este de –46,2%, în cazul veniturilor provenite din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii, din care s-au încasat 4,4 mld lei în primul trimestru al anului 2023, față de 2,38 miliarde lei în acest an.
Cheltuielile realizate în primul trimestru al anului 2024 sunt mai mari cu 22,7% față de cheltuielile realizate în primul trimestru al anului 2023. Chiar dacă poate fi observată o creștere de 15,8% în cazul cheltuielilor curente, proporția ocupată de acestea în execuția primului trimestru scade în 2024 la 91,7%, de la 97,2% în 2023. În plus, cheltuielile de capital au crescut de la 4,53 miliarde lei în 2023, la 14,69 miliarde lei în 2024 (+223,8%), ocupând 8,7% din totalul cheltuielilor (față de 3,3% în 2023).
Aș începe cu concluzia principală: “Deficitul bugetar al României a atins un nivel alarmant de 2,06% din PIB în primul trimestru din 2024, cel mai mare deficit din ultimele două decenii pentru Q1. Deși deficitul de -35,879 miliarde lei nu a atins ținta trimestrială de -41,312 miliarde lei, diferența rămâne îngrijorătoare. Dacă cheltuielile statului continuă în acest ritm, deficitul anual ar putea ajunge la 8% din PIB, depășind cu mult ținta de 5%.”
Apoi aș băga ceva gen rezumat executiv după introducere: “Pe scurt, bugetul României din Q1 2024 a înregistrat un deficit record, fiind pe cale să depășească semnificativ țintele anuale dacă tendințele se mențin. Veniturile din martie au scăzut față de ianuarie, în timp ce cheltuielile au crescut față de anul precedent, în special pentru serviciul datoriei și investiții. Datele din anii anteriori sugerează că menținerea deficitului anual la 5% din PIB va fi extrem de dificilă, riscând instabilitatea fiscală și austeritatea. Sunt necesare acțiuni urgente pentru a închide deficitul.”
