Recapitulare: reacțiile Funky pe niște legi ale justiției nu atât de funky

S-au agitat serios apele în ultimele zile de când cu proiectul lui Tudorel Toader de modificare a legilor justiției. Ne-am agitat și noi la unison (bine, nu chiar la unison) să facem tot ce era civic și omenește posibil pentru ca traiectoria acestui proiect de modificare a legilor justiției să fie transparentă și să ia în considerare toți actorii implicați. Mai ales justițiabilii, oamenii care se adresează unei instanțe de judecată sau sunt judecați, direct afectați de orice modificare a legii. Pe noi toți, adică. Așa că am analizat pe parcurs toate informațiile care au apărut pe acest proiect legislativ și am scris solicitări. Multe.

Când nu aveam decât un PPT maro cu trei dragoni ascunși în el

Inițial, ministrul doar a anunțat ce are de gând să facă (23 august), pentru ca ulterior (24 august) să publice o prezentare Powerpoint (faimosul PPT maro) cu principalele modificări pe care le propune. Am analizat atunci punct cu punct propunerile ministrului, chiar dacă nu aveam în față proiectul propriu zis, ci doar PPT-ul. Am identificat trei mari probleme, „dragoni” le-am zis noi pentru că ramificațiile și consecințele lor sunt multiple și puternice. Le reluăm aici:

  • Mutarea Inspecției Judiciare din zona puterii judecătorești în cea a puterii Executive. Prin preluarea acestui mecanism de control și verificare disciplinară la Ministerul Justiției, Executivul devine „tătucul” carierelor magistraților, dându-și astfel control cvasi-total asupra deciziilor lor. Puțin neconstituțional, așa…
  • Introducerea obligației de verificare ierarhică a TUTUROR actelor/măsurilor/soluțiilor dispuse de procurorii de caz. Independența lor, pentru care societatea a luptat ani de zile, este în pericol, din moment ce șefii procurorilor vor viza munca lor atât pe legalitate cât și pe temeinicie. Adică PE FOND. Puțin neeuropean, așa…
  • Aducerea prerogativei de numire a procurorilor-șefi de la Președinte la Ministerul Justiției. Pe principiul „îi avem pe cei care te controlează dacă nu ești ascultător, acum să îi numim și pe șefii tăi, cei de care trebuie să asculți”. Puțin abuziv, așa…

Întreaga analiză o găsiți aici, realizată de colegii noștri Codru Vrabie și Ovidiu Vanghele.

Când proiectul de lege a ajuns la CSM

La o săptămână de la conferința de presă despre modificările la legile justiției, Tudorel Toader a anunțat – finalmente – că proiectul de lege a fost trimis la CSM. Întrucât proiectul de lege nu era încă public, am făcut o solicitare la CSM ca să vedem și noi proiectul, pe baza legii accesului la informațiile de interes public. Puteți citi aici solicitarea și aici răspunsul prompt al CSM-ului (mulțumim). Seara, la câteva ore după ce-am făcut solicitarea, proiectul apare în sfârșit pe site-ul just.ro. Ne amintim și că Tudorel Toader declara pe 25 august următoarele „este adevărat că eu, ca ministru al Justiției, puteam foarte simplu ca propunerile de modificare pe care le-am formulat să le inserez în proiectul de lege, să le trimit la CSM, dumneavoastră, societatea nici să nu cunoască acest lucru, după care să aflați conținutul, să vă vedeți în fața unui fapt împlinit. Asta e tehnica, asta e regula. Așa ați văzut de fiecare dată. Ai proiectul de lege, avizare, modificări, îl pui pe circuit și îl trimiți la Guvern și Parlament.” Declarația este falsă, așa cum au demonstrat colegii de la Factual.

Când Ministerul Justiției evită dezbaterea publică

Ura, proiectul de lege a fost făcut public! Conform legii, Ministerul este obligat să organizeze o dezbatere pe tema acestor modificări, pentru ca actorii implicați să își exprime opinia despre cele propuse acolo. Ținând cont de importanța acestui proiect legislativ, ni se pare inadmisibil ca acesta să treacă fără o dezbatere publică serioasă. Așa că am trimis o solicitare la Ministerul Justiției pentru organizarea acestei dezbateri, inclusiv cu recomandări de cum credem noi că ar trebui să se desfășoare. Puteți citi solicitarea noastră aici

Referitor la dezbatere, Tudorel Toader a spus că proiectul a fost afișat pe site-ul Ministerului Justiției în octombrie 2016 și că acest lucru înseamnă că a fost supus dezbaterii publice. Noi spunem că asta-i o glumă bună. Subliniem că Ministerul Justiției ar fi trebuit – conform legii – să publice versiunile îmbunătăţite ale proiectului de act normativ în diverse etape ale elaborării. Astfel, chiar și în ipoteza că actualul proiect ar fi versiunea care a rezultat în urma „dezbaterii publice”, acesta ar fi trebuit la rândul lui adus la cunoștința publicului. Acest lucru nu s-a întâmplat. Dar, pentru a verifica acest lucru, am trimis o solicitare la Ministerul Justiției prin care le-am cerut să ne trimită toate documentele și dovezile că proiectul de lege a fost pus în dezbatere publică, precum și propunerile, sugestiile sau opiniile cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice consemnate. O puteți citi aici

Pentru că nu ni se pare normal și democratic-sănătos să avem un proiect legislativ de o amploare atât de mare și cu un asemenea impact fără o dezbatere publică serioasă, am trimis o nouă scrisoare deschisă, de data aceasta la CSM, prin care le solicităm să nu ia în calcul avizarea proiectului de act normativ privind legile justiției până când Ministerul Justiției nu face dovada respectării tuturor etapelor premergătoare circuitului de avizare, inclusiv respectarea prevederilor din Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. O puteți citi în întregime aici.

Menționăm și faptul că, într-o situație similară, atunci când Ministerul Finanțelor își propunea să schimbe Codul Fiscal, Tudorel Toader, de data aceasta în calitate de profesor universitar doctor, pe lângă Ministru al Justiției, cum chiar se semnează, „îi urechează” pe cei de la finanțe, spunând că transparența decizională în administrația publică nu se limitează la publicarea pe pagina de internet a proiectului. Nu prea înțelegem, adică pentru profesorul Tudorel Toader transparența nu înseamnă publicare pe internet și pentru ministrul Tudorel Toader e ok?

Dovadă (click pe imagini pentru varianta full-size):

Proba a: document al Ministerului Justiției din 24.08 privind modificarea Codului Fiscal semnat de Prof. Univ. Dr. Tudorel Toader

Proba b: captură din proiectul publicat (cel cu modificarea legilor justiției), secțiunea transparență

I-am mai trimis o scrisoare și Președintelui Klaus Iohannis în care îi solicităm, în calitatea de mediator între puterile statului, precum şi între stat şi societate, să prezideze ședința CSM de la finalul lunii septembrie, în care este anunțată avizarea proiectului de modificare a legilor justiției. Integral aici.

Așteptăm răspunsuri și, mai mult decât atât, așteptăm dezbaterea publică.

Pupici.

 

Related Posts

Comments (1)

[…] când ministrul Tudorel Toader propunea modificarea legilor justiției printr-un proiect care greu a apărut public. Noi am dezbătut, am analizat, răs-analizat, explicat și făcut o cronologie pe modificările, […]

Leave a comment