La un an de la invadarea Ucrainei, dezinformarea și narațiunile despre război au ocupat spațiul rețelelor sociale și se răspândesc constant în rândul tinerilor. Imaginați-vă că sunteți o persoană tânără, care trebuie să-și clădească un sistem de valori în asemenea vremuri tulburi, în timp ce expunerea la narațiunilor de dezinformare este una constantă.
Ne-am propus să explorăm și să cartografiem o tipologie specifică a dezinformarii și narațiunilor vehiculate în România după un an de război în Ucraina, pentru a crește gradul de conștientizare, a informa și a pleda pentru combaterea dezinformarii.
Citește varianta în limba engleză
Lansarea cercetării a avut loc în cadrul unei mese rotunde la care au participat reprezentanți ai tinerilor alături de parlamentari, mai precis:
- 17 parlamentari (din partea partidelor PSD, PNL, UDMR și USR)
- trei reporteri Gen, știri, doi delegați de tineret ai României la ONU, un reprezentant al Consiliul Tineretului din România, un reprezentant al Asociației Studenților la Științe Politice – Universitatea din București și un reprezentant European Youth Forum
Evenimentul de lansare a fost deschis de Excelența Sa, domnul Andrew Noble, Ambasador al Marii Britanii la București.
Pe parcursul discuțiilor parlamentarii prezenți au sugerat organizarea unui grup de lucru, respectiv unor întâlniri periodice pe tematica dezinformării, la care să participe atât parlamentarii, societatea civilă și tinerii.
Găsiți mai jos ideile principale consemnate în urma mesei rotunde:
- Există un consens în jurul faptului că dezinformarea are efecte nocive asupra societății, iar atunci când este folosită ca unealtă politică, poate vulnerabiliza democrația. Fie că vorbim de pandemie, de războiul din Ucraina, sau despre oricare alt subiect mai complex și predispus la controverse, dezinformarea este prezentă, iar lupta pentru combaterea sa devine din ce în ce mai dificilă.
- Tinerii își doresc mai multă responsabilitate din partea autorității statului atunci când vine vorba de subiectul dezinformării. Ei cred că este imperios necesar ca reprezentanții statului român să denunțe actele de dezinformare prezente în spațiul public prin mecanisme de argumentare logică și clară. De asemenea, tinerii subliniază importanța mecanismelor de sancțiune a dezinformării intenționate, în mod special când aceasta vine pe cale politică, prin reprezentanți ai partidelor politice, sau ai instituțiilor statului.
- A fost adusă în discuție organizarea unui grup de lucru, respectiv al unor întâlniri periodice pentru combaterea dezinformării, la care să participe parlamentarii, societatea civilă și tinerii.
- DIn partea tinerilor, a fost semnalată nevoia de a interveni în teritoriu pentru a analiza în mod comprehensiv cum putem interveni punctual în unitățile de învățământ pentru a aduce subiectul dezinformării în atenția tinerilor. Este nevoie astfel, atât din partea decidenților, cât și din partea societății civile, de eforturi care să sprijine actorii implicați în educație – elevi și cadre didactice, să abordeze subiectele ce țin de Media Literacy și protejarea asupra dezinformării. Aceste eforturi nu pot fi realizate doar dintr-o singură parte, așadar nevoia de a identifica și a sprijini instituțiile capabile să interprindă acești pași a fost semnalată. Cu siguranță, acest proces ar trebui să fie sprijinit constant de societatea civilă, punctând faptul că în ultimii ani au fost dezvoltate instrumente importante pentru combaterea dezinformării – fie că ne referim la cercetări, fie la instruire pentru susținerea training-urilor despre educație media.
- Nevoia de a sprijini cadrele didactice și actorii interesați de subiectul dezinformării în aplicarea la proiecte ce țin de acest subiect. În această situație, a fost menționată intervenția Ministerului Educației în susținerea financiară și logistică pentru desfășurarea acestor activități. În acest moment, ne confruntăm cu o reținere la un nivel ridicat față de implementarea proiectelor de educație media din lipsa unui managament școlar care să permită utilizarea acestor resurse, fie că ne referim la resursa umană ori financiară.
- Intervenția în spațiul mediatic a fost o altă temă abordată, atât în cadrul dezbaterii, cât și în cadrul cercetării noastre. Este important să identificăm sursele media care pun în pericol veridicitatea informației și să sprijinim cât mai vocal sursele de informare care prezintă informația în mod obiectiv și echidistant. În această dezbatere, a fost semnalată lipsa resurselor financiare din partea statului pentru combaterea dezinformării.
- Implicarea statului în verificarea informației a fost un punct atins în mai multe intervenții, dat fiind că va fi nevoie de mai multe întâlniri pe acest subiect pentru a identifica în ce măsura instituțiile statului specializate în subiectul siguranței digitale pot interveni punctual în combaterea fenomenului de dezinformare, astfel încât să ofere credibilitate și veridicitate în spațiul public.
Cercetarea nu ar fi fost posibilă fără sprijinul Ambasadei Marii Britanii la București.
Notă: viziunile și opiniile din această publicație aparțin autorilor și nu reflectă neapărat viziunile și poziția Ambasadei Marii Britanii în România.
