Decembrie 2023 – Guvernul a decis că Educația merită un buget de doar 3,7% din PIB. Proiectul bugetului de stat pentru 2024 merge acum în Parlament unde aleșii poporului pot implementa modificări. Este timpul să le scriem că finanțarea școlilor, universităților și educația adulților de mâine din România merită mai mult. Uite ce trebuie să faci:
- Descarcă acest model de scrisoare în format .docx și completează cu numele tău și data.
- Folosește această listă de emailuri pentru a trimite scrisoarea electronică parlamentarilor din comisiile ce pot decide mărirea finanțării Educației. Include și emailurile parlamentarilor din circumscripția ta precum și weare@funkycitizens în cc.
- Dă un share prietenilor ca să trimită și ei.
Este important să punem presiune pe politicieni să respecte țintele pe care ei singuri și le-au asumat. Există un angajament legal de a avea o finanțare pentru Educație de cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, adică tot ce vine din bugetul de stat, Fonduri Externe Nerambursabile și venituri proprii ale școlilor, cât și din bugetele locale. Anterior știai asta drept 6% din PIB. În forma actuală, bugetul de stat 2024 nu alocă suficiente fonduri pentru a se apropia de această țintă.
Nu uita că anul următor politicienii îți vor cere votul deci presiunea pe care o facem acum cântărește mai mult decât de obicei.
–
Finanțarea învățământului este un subiect pe care am început să-l urmărim intens. Centralizarea bugetului în Educație înseamnă mai puțină flexibilitate pentru școli și autorități locale atunci când alocă resurse pentru nevoi specifice. Elevii, profesorii și părinții sunt principalii beneficiari și este esențială o finanțare orientată către ei, pentru o societate democratică sănătoasă. Bugetul trebuie să fie analizat performant și să beneficieze de un plan coordonat între administrația centrală și cea locală pentru a reduce inechitățile sociale și pentru egalitate de oportunități în zonele rurale și urbane. Sistemul educațional din România suferă de subfinanțare, și ratează obiectivele naționale și standardele europene.
Analiza Funky Citizens despre finanțarea Educației preuniversitare în România (2016-2022) arată că execuțiile bugetare a peste 6.000 de unități de învățământ reprezintă circa 96% din bugetul Educației. Obiectivul de 6% din PIB impus de Legea Educației Naționale nu a fost niciodată atins, cea mai mare alocare fiind de 3,52% în anul 2020, înainte de a scădea la 3,13% din PIB în anul 2022 (noul obiectiv de referință reprezintă 15% din bugetul general consolidat, cu un vârf de 9,89% în anul 2019). Cheltuielile guvernamentale totale pentru educație au crescut constant în termeni nominali, de la 21,5 miliarde lei în 2016, la 44 miliarde lei în anul 2022.
Finanțarea medie per elev a crescut semnificativ pentru toate nivelurile de învățământ între 2016 și 2022 (creștere de 173% pentru învățământul profesional; 126% pentru cel secundar 126%; între 102% și 107% pentru învățământul primar, preșcolar, respectiv liceal), însă există diferențe majore între județe, alocarea per elev variind între 3.231 lei/elev (anul 2016, județul Ilfov) și 10.844 lei/elev (anul 2022, județul Covasna). O bună parte din cheltuielile unităților de învățământ este reprezentată de cheltuieli de personal (între 78% și 85% din totalul cheltuielilor).
Pentru identificarea și măsurarea mai clară a impactului finanțării Educației asupra abandonului școlar, performanței școlare, a bunăstării elevilor, sunt necesare studii calitative în profunzime. Acestea pot porni de la aspectele descoperite în această analiză urmărind execuțiile bugetare, detaliind asupra modului în care sunt utilizate resursele alocate.
Cheltuieli per elev
evoluția mediei pe județe, 2016-2022
Cheltuieli totale
din învățământul preuniv., % din PIB și BGC
Datele cheie
1.In 2022, unitățile de învățământ preuniversitar public din România au cheltuit 21.090.645.571 lei pentru personal, în timp ce pentru active nefinanciare au cheltuit 247.905.741 lei. Rareori investițiile sunt gestionate direct de către școli, acestea aflându-se în responsabilitatea autorităților locale.
2.In 2022, media cheltuielilor/elev realizate de școlile din mediul rural a fost de 3.590 lei/ elev, în timp ce în mediul urban această medie a urcat la 6.560 lei/elev
3.Regiunile cu cele mai mari cheltuieli pentru reparații curente, ca medie pe unitate de învățământ:
- Regiunea B-IF cu medie de 220.002 lei/UÎ;
- Regiunea Sud-Est – medie de 109.026 lei/UÎ;
- Regiunea Sud-Vest Oltenia – medie de 101.936 lei/UÎ.
4.Topul școlilor care, în termeni nominali, au alocat cele mai mari sume pentru cărți, publicații și materiale documentare în anul 2022
- 223.317 lei – Școala Gimnazială nr. 11 (județul Buzău)
- 153.184 lei – Liceul Pedagogic Spiru Haret (județul Buzău)
- 149.842 lei – Școala Gimnazială ”G. E. Palade” Buzău (județul Buzău)
Totuși, raportat la numărul elevilor înscriși în fiecare unitate de învățământ, top 3 arată altfel:
- 130.5 lei/elev – Școala Gimnazială Nr. 7 (Sectorul 1 al Municipiului București)
- 118 lei/elev – Școala Gimnazială Episcop Dionisie Romano (Buzău, județul Buzău)
- 118 lei/elev – Școala Gimnazială nr. 1 Liești (Liești, județul Galați)
