România a intrat în 2026 fără buget. Aproape patru luni țara a funcționat pe pilot automat: nicio investiție nouă, nicio planificare reală, administrațiile locale blocate în așteptarea bugetului de stat. Când proiectul de buget a ajuns în sfârșit în Parlament, pe 13 martie, totul a mers pe repede-înainte: trei zile pentru depunerea amendamentelor (cu tot cu weekend), cinci zile pentru raportul comisiei, iar votul final pe 20 martie, în plenul celor două Camere. Sute de amendamente, votate în ritmul a câte un articol sau chiar un capitol la 30 de secunde.
Ministerul Finanțelor Publice nu a răspuns la cererea noastră pentru organizarea unei dezbateri publice pe proiectul de buget. Nu că ne-am fi așteptat neapărat la un răspuns afirmativ, dar absența oricărui răspuns e și un simptom în sine – nu avem o igienă a transparenței instituționale nici măcar la nivel declarativ.
Rezultatul a fost un buget adoptat fără dezbatere reală, într-un ritm care face imposibilă orice analiză serioasă, dar care polarizează și pentru că, în absența unei dezbateri, totul se reduce la o luptă politică presărată cu ceva trocuri.
Analiză amendamente buget 2026
Amendamentul care a deschis o cutie a Pandorei
În toată această grabă, un amendament a trecut pe sub radar și a creat un precedent pe care ar trebui să fie punctul de pornire al unei dezbateri mai ample despre alocările directe de la bugetul de stat.
Amendamentul 121, propus de deputatul Ilie-Alin Coleșa, prevedea alocarea sumei de 25.000 de lei direct din bugetul de stat către Asociația Clujul pentru Viață. Comisiile reunite de buget-finanțe l-au analizat și l-au respins. Povestea ar fi trebuit să se termine aici. Dar nu s-a terminat – amendamentul a fost readus la vot în plenul Parlamentului în plină noapte și a trecut cu 368 de voturi din 399 de parlamentari prezenți. Practic, aproape toată sala a votat pentru, fără să ridice semne de întrebare, nici procedural, nici pe fondul amendamentului.
De ce e o problemă? Pentru că Asociația Clujul pentru Viață este o persoană juridică de drept privat, nu o instituție publică bugetară. Nu are un statut special, nu face parte dintr-un program sau proiect al unei instituții publice, iar conducerea ei nu are calitate de ordonator de credite. Cu alte cuvinte, nu pare să existe, la o primă analiză, niciun mecanism legal clar prin care un ONG să primească bani direct prin legea bugetului de stat.
Legislația românească conține câteva prevederi cu privire la alocările directe. Dar aceste prevederi sunt vagi; nu stabilesc principii și criterii clare prin care astfel de situații pot fi prevenite sau reglementate. Ce se poate întâmpla în practică e că s-a ajuns la o situație de alocare nominală, directă, ignorând procedurile și regulile ce țin de competiție, proceduri de achiziție ori transparență.
Acest tip de alocare vine în contradicție cu principiile fundamentale ale finanțelor publice. Nici măcar nu contează suma, ci contează mecanismul prin care a fost lăsat precedentul să se întâmple. Pentru că dacă acceptăm că o entitate privată poate fi finanțată nominal prin bugetul de stat, fără nicio procedură competitivă, precedentul e deschis. Azi e o asociație din Cluj; mâine poate fi orice entitate care are relațiile politice potrivite. Și atunci nu mai vorbim despre politici publice, ci despre favoruri bugetare.
Am construit analiza de mai jos ca să înțelegem împreună ce s-a schimbat în acest buget, cine a primit bani, de unde au fost luați și ce înseamnă asta concret. Pentru că dincolo de a privi un buget ca pe un simplu tabel cu cifre, trebuie să îl vedem și ca pe un document programatic, cu prioritățile reale ale țării. Și merită citit cu atenție.
Și până la urmă, când vom avea buget?
Ieri, pe 23 martie, Parlamentul a trimis Legile bugetului de stat pe anul 2026 spre promulgare la Președintele României. Tot ieri, partidul AUR a atacat la CCR legile bugetului, urmând ca CCR să analizeze sesizările partidului pe 26 martie. Ce înseamnă asta ca timp pentru adoptarea bugetului?
În planul A – dacă Parlamentul trimitea spre promulgare la Președinte și 1) Nu exista o sesizare privind controlul constituționalității și/sau 2) Președintele nu trimitea legea înapoi la Parlament, am fi avut bugetul promulgat în maximum 20 de zile.
În planul B (cel în care de altfel ne și aflăm), CCR a primit o sesizare privind legile bugetului de stat, astfel, conform Constituției, „promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.” Termenul de 10 zile, teoretic, începe să se scurgă din 26 martie dacă CCR va da o decizie în baza sesizării AUR.
Procedura parlamentară și amendamentele Parlamentului la bugetul de stat
📌 Ce este un amendament și de ce contează? Când Guvernul trimite proiectul de buget la Parlament, parlamentarii pot propune modificări – acestea se numesc amendamente. Unele sunt admise (intră în lege), altele sunt respinse. Acest ghid explică, pe înțelesul tuturor, ce s-a propus, ce a trecut și ce nu.
Înainte de votul final, parlamentarii au propus sute de amendamente. Procesul a avut loc în două etape: în comisiile parlamentare (unde amendamentele au fost analizate și votate prima dată) și în plen (unde unele amendamente respinse în comisie au fost readuse la vot)
Proiectul legii bugetului de stat și Proiectul legii asigurărilor sociale de stat pentru anul 2026 au fost dezbătute în plen pe 20 martie și adoptate cu 319 voturi „pentru” și 104 „împotrivă”. Proiectul bugetului de stat, publicat pe 10 martie, a suferit modificări în urma celor 79 de amendamente admise de cele două Camere.
Înainte de a deveni documentul oficial pe baza căruia instituțiile publice din România își vor desfășura activitatea în 2026, legea trebuie promulgată de Președintele României (în termen de maximum 20 de zile de la primire) și publicată în Monitorul Oficial. Din acel moment, începe să curgă și termenul de maximum 45 de zile în care autoritățile locale și subordonatele autorităților centrale (termen de 30 de zile) sunt obligate să își definitiveze și să își aprobe propriile bugete.
Forma trimisă pentru promulgare prevede venituri de 390,6 miliarde de lei and cheltuieli de 526,29 miliarde de lei credite bugetareand the 713,2 miliarde de lei credite de angajament. Comparativ cu proiectul inițial de buget, atât veniturile, cât și cheltuielile (creditele bugetare) sunt mai mici cu 1,1 miliarde de lei, menținând deficitul bugetar la 135,68 miliarde pentru anul 2026. De altfel, Legea 500/2002 prevede că nu pot fi aprobate amendamente care determină majorarea deficitului bugetar (art. 17, alin. 3).
| Indicator | Proiect buget (forma inițială – miliarde lei) | Buget adoptat (miliarde lei) | Diferență (miliarde lei) |
| Total venituri | 391,7 | 390,6 | -1,1 |
| Cheltuieli – credite bugetare | 527,4 | 526,3 | -1,1 |
| Cheltuieli – credite de angajament | 712,6 | 713,2 | +0,6 |
| Deficit bugetar | 135,68 | 135,68 | 0 |
Cum se votează un buget de stat? – Mic ghid despre procedura parlamentară
| 13 martie | Guvernul trimite bugetul la Parlament Se stabilesc termenele și se distribuie la comisii |
| 16 martie | Sosesc avizele |
| 19 martie | Comisia de buget-finanțe depune raportul |
| 20 martie | Votul în plen Depunere la Secretarul General |
| 23 martie | Parlamentul trimite legile spre promulgare la Președintele României |
13 martie 2026 – Guvernul trimite bugetul la Parlament
Guvernul depune proiectul de lege la Birourile Permanente reunite ale celor două Camere. Este practic momentul în care mingea trece de la Executiv la Legislativ. Termenul constituțional pentru depunerea bugetului este 15 noiembrie, deci bugetul pe 2026 a fost depus cu aproape 4 luni întârziere.
Tot pe 13 martie – Se stabilesc termenele și se distribuie la comisii
Aici intervine un mecanism important cu două niveluri:
Comisia de fond (cea care face raportul) este Comisia pentru buget, finanțe și bănci – în regim de comisie comună Senat + Camera Deputaților. Bugetul este un proiect care aparține procedurii speciale – se dezbate în ședință comună a ambelor Camere. Ea analizează tot bugetul, primește amendamentele, le votează și produce raportul final.
Comisiile de aviz sunt toate celelalte — 25 la număr, fiecare avizând bugetul ministerului din domeniul lor de competență. De exemplu, Comisia pentru sănătate avizează bugetul Ministerului Sănătății și al CNAS, Comisia pentru apărare avizează MApN și MAI, Comisia pentru învățământ avizează Ministerul Educației etc. Avizele lor sunt consultative – comisia de fond nu e obligată să le urmeze, dar le ia în considerare.
16 martie – Sosesc avizele
Toate cele 25 de comisii de aviz și-au depus avizele în aceeași zi – termenul era ora 22:00. Fiecare aviz se referă la anexele specifice domeniului respectiv (ex.: Comisia pentru transporturi avizează Anexa 3/24 – bugetul ministerului de resort).
19 martie – Comisia de buget-finanțe depune raportul
Cu o zi întârziere față de termen (era prevăzut pentru 18 martie), comisia a finalizat raportul – adică documentul care conține toate amendamentele votate, atât cele admise, cât și cele respinse. Acesta este documentul-sursă pentru tot ce am analizat noi împreună.
20 martie, la prânz – Votul în plen
Ședința comună a celor două Camere. Se votează articol cu articol, anexă cu anexă – câteva zeci de voturi individuale și la final votul pe întreaga lege: 319 pentru, 104 contra, 1 abținere, 2 nu au votat.
Tot pe 20 martie – Depunere la Secretarul General
Imediat după vot, legea se depune pentru sesizarea Curții Constituționale. Orice grup parlamentar sau Președintele României poate contesta constituționalitatea legii în termen de 5 zile de la trimitere. Dacă nu există sesizare sau dacă CCR respinge sesizarea, legea merge la promulgare de către Președinte. Între timp, partidul AUR a sesizat CCR pentru neconstituționalitatea Legii privind bugetul de stat pe anul 2026 și a Legii asigurărilor sociale de la stat.
23 martie – Parlamentul trimite legile spre promulgare la Președintele României
Ce e neobișnuit la această procedură?
Câteva lucruri ies în evidență. Întârzierea față de termenul legal din Legea 500/2002 din 15 noiembrie înseamnă că România a funcționat aproximativ 3 luni și jumătate fără buget aprobat, pe baza regulii de 1/12 din bugetul aprobat pentru anul anterior. În această perioadă, nicio investiție nouă nu a putut fi planificată, iar administrațiile locale nu și-au putut planifica bugetele. Termenele de la Parlament au fost și ele comprimate la maxim – 3 zile pentru amendamente și 5 zile pentru raport – ceea ce explică de ce dezbaterea a fost superficială. La un volum de 500+ amendamente în 3 zile, pur și simplu nu există timp pentru analiză reală și avem un buget trecut pe repede-înainte.
Principalele modificări față de proiectul inițial
Cele 79 de amendamente admise asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2026 acoperă un spectru larg de modificări. O parte intervine asupra sumelor din anexele legii — majorând totalul sumelor defalcate din TVA pentru bugetele locale cu aproximativ 1,12 miliarde de lei, introducând o anexă nouă (Anexa 7/03) care distribuie peste un miliard de lei către sute de unități administrativ-teritoriale din toată țara și ajustând bugetele unor instituții publice centrale precum Ministerul Muncii, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției sau Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
O altă parte introduce articole noi în corpul legii, reglementând mecanisme juridice distincte: redistribuirea unui rest bugetar neutilizat din 2025, cheltuielile Curții Constituționale la Comisia de la Veneția și autorizarea creditelor de angajament pentru proiecte de infrastructură rutieră. Un număr semnificativ de amendamente — aproape jumătate din total — vizează bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, alocând fonduri pentru lăcașuri de cult, centre sociale și programe culturale din întreaga țară. Ultimele patru amendamente (76-79) sunt amendamente tehnice, necesare pentru asigurarea coerenței legii după adoptarea tuturor celorlalte modificări.
1. Sume defalcate din TVA pentru bugetele locale
Primul amendament prevede modificarea sumelor defalcate din TVA pentru bugetele locale, având un impact de aproximativ 1,12 miliarde de lei.
| Destinație | Proiect inițial (mii lei) | Forma finală (mii lei) | Diferența (mii lei) |
| TOTAL sume defalcate TVA bugete locale, din care: | 27.706.500 | 28.828.400 | +1.121.900 |
| – cheltuieli descentralizate județe (Anexa 4) | 4.445.700 | 4.446.600 | +900 |
| – cheltuieli descentralizate comune/orașe/municipii (Anexa 5) | 17.622.500 | 17.686.100 | +63.600 |
| – echilibrare bugete locale (Anexa 7) | 3.842.700 | 4.900.100 | +1.057.400 |
2. Modificări la impozitul pe venit pentru Municipiul București
Al doilea amendament prevede, în principal, respectarea parțială a rezultatului referendumului local din București, validat prin vot în 2024. Acest amendament nu are impact direct asupra sumelor prevăzute în bugetul de stat, dar schimbă mecanismul de repartizare a impozitului pe venit la nivelul Municipiului București. Concret, acest amendament presupune:
- Modificarea mecanismului de repartizare a cotei de 85% între Primăria Generală și primăriile de sectoare, prin transferarea deciziei de la Guvern către Consiliul General al Municipiului București;
- Introducerea unei cote de 1% din impozitul pe venit, care se repartizează județului Ilfov, pentru secțiunea de dezvoltare;
- Virarea unei sume de 150 de milioane de lei către Sectorul 4, pentru finanțarea investițiilor „Construire pasaj rutier intersecția strada Ion Iriceanu x strada Turnu Măgurele”, „Regenerarea spațiilor publice în zona Pasajul Unirii, prin realizarea lucrărilor de consolidare și reabilitare a planșeului de acoperire a râului Dâmbovița în Piața Unirii”.
3. Tichete sociale pentru copii din familii defavorizate
Amendamentele trei și patru prevăd majorarea sumelor alocate pentru finanțarea unor stimulente educaționale, prin realocarea de fonduri din bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, domeniul „Autorități publice și acțiuni externe”.
Amendamentul trei presupune suplimentarea cu 0,9 milioane de lei a sumelor defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor pentru „Finanțarea stimulentului educațional, sub formă de tichete sociale acordate copiilor din familii defavorizate în scopul stimulării participării în învățământul special preșcolar”, ceea ce aproape că dublează bugetul pentru acest stimulent.
Amendamentul patru prevede suplimentarea cu 63,58 milioane lei a sumelor defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și Municipiului București pentru „Finanțarea stimulentului educațional, sub formă de tichete sociale acordate copiilor din familii defavorizate în scopul stimulării participării în învățământul preşcolar”, crescând bugetul de la 63,1 milioane lei în proiectul inițial, la 126,7 milioane lei.
| Amendament | Proiect inițial (mii lei) | Forma finală (mii lei) | Diferența (mii lei) |
| Amendamentul 3 – suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul județelor pentru „Finanțarea stimulentului educațional, sub formă de tichete sociale acordate copiilor din familii defavorizate în scopul stimulării participării în învățământul special preșcolar” | 963 | 1.935 | +972 |
| Amendamentul 4 – suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și Municipiului București pentru „Finanțarea stimulentului educațional, sub formă de tichete sociale acordate copiilor din familii defavorizate în scopul stimulării participării în învățământul preşcolar” | 63.109 | 126.693 | +63.584 |
4. Introducerea unei noi anexe privind sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale
Amendamentul 6 introduce o nouă anexă (anexa nr.7/03), care prevede introducerea unor noi alocări defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (pentru cheltuieli curente și de capital). Noua anexă prevede alocarea a 1,05 miliarde lei pentru bugetele locale, prin reducerea cu:
- 0,77 miliarde lei a bugetului pentru cheltuieli de personal destinat Înaltei Curți de Casație și Justiție;
- 0,28 miliarde de lei din bugetul pentru personal sunt destinați Ministerului Public.
În timp ce amendamentul 6 introduce noua anexă și prezintă noile alocări defalcate pe unități administrativ-teritoriale și pe tipuri de cheltuieli, amendamentul 5 presupune modificarea anexei 7 (existentă deja în proiectul inițial de buget) – document care prezintă totalul sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea județelor locale, defalcate pe alocări totale pe județe.
5. Articole noi introduse în legea bugetului de stat
Amendamentele 7, 8 și 9 introduc articole noi în corpul legii bugetului de stat.
| Amendament | Articol nou | Conținut/ Explicație |
| 7 | Art. 4^1 | Noul articol completează mecanismul de alocare a sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, vizând îndeosebi noua anexă introdusă prin amendamentul 6 (anexa nr. 7.03). Acest amendament prevede redistribuirea unei sume de 3 milioane lei, alocate anterior Municipiului Oradea în anul 2025 și rămasă neutilizată, către alte UAT-uri, după cum urmează:
|
| 8 | Art. 54^1 | Bugetul Curții Constituționale include 95 mii lei pentru cheltuielile deplasărilor externe ale judecătorilor constituționali desemnați membri ai Comisiei de la Veneția (60 mii lei personal + 35 mii lei bunuri și servicii). Modul de utilizare se stabilește prin ordin al președintelui CC. Admis cu 34 de voturi pentru, 11 împotrivă. |
| 9 | Art. 78^1 | Autorizarea ordonatorilor principali de credite să introducă pe tot parcursul anului 2026 credite de angajament pentru proiecte noi finanțate din fonduri UE 2021-2027, Mecanismul CEF și instrumentul SAFE, inclusiv pentru următoarele proiecte de infrastructură specificate nominal: Autostrada Timișoara-Moravița, Autostrada Craiova-Filiași, Drum Expres Filiași-Târgu Jiu, Autostrada Pașcani-Suceava, Drum Expres Suceava-Siret, varianta ocolitoare Târgu Mureș (tronsoane 1-7), varianta ocolitoare Odorheiu Secuiesc, drum expres Baia Mare-Satu Mare. Propus de grupurile parlamentare PSD. |
6. Modificări în bugetele instituțiilor publice centrale
Amendamentele 10-75 vizează modificarea bugetelor unor instituții publice centrale și prevăd, în principal, majorări. Cea mai mare majorare din pachet vizează Ministerul Muncii, al cărui buget crește cu 1,1 miliarde lei (de la 91,8 miliarde în proiectul inițial, la 92,9 miliarde în forma propusă spre promulgare). Suma este destinată acordării unui ajutor financiar pentru aproximativ 2,8 milioane de pensionari din sistemul public de pensii și unor măsuri de sprijin pentru familiile cu copii cu venituri reduse și pentru familiile care au în îngrijire copii cu dizabilități.
Acest amendament a fost propus de grupurile parlamentare reunite: PSD, PNL, USR, UDMR, Minorități și admis cu 40 de voturi „pentru” și 3 „împotrivă”. Tot în categoria sprijinului social se înscriu și majorările de +12,6 milioane lei for the Ministerul Apărării Naționale (se modifică bugetul inițial de la 49,37 miliarde lei la 49,38 miliarde lei) și de +10,5 milioane lei for the Ministerul Afacerilor Interne (buget inițial: 35,75 miliarde lei; proiect final: 35,76 mld), ambele destinate acordării unui ajutor financiar pensionarilor militari cu pensii de până la 3.000 lei. Amendamentele pentru MApN și MAI au fost propuse de grupurile parlamentare PSD și admise cu câte 26 de voturi „pentru”, 20 „împotrivă” și 3 abțineri (amendamentul 15 – MApN), respectiv 18 voturi „împotrivă” și 3 abțineri (amendamentul 16 – MAI).
Ministerul Justiției își majorează bugetul de la 4,3 miliarde lei la 4,4 miliarde, primind o suplimentare de 94 milioane, destinată obiectivului de investiții „Reparații capitale și modernizare Palatul de Justiție Cluj” – o lucrare pentru care autorizația de construcție fusese deja emisă în 2025. Amendamentul a fost propus de deputatul PSD Radu Marinescu și admis cu 26 de voturi „pentru”, 20 „împotrivă” și 2 abțineri. Autoritatea Electorală Permanentă beneficiază de o majorare de 15,6 milioane de lei pentru serviciile de mentenanță ale Sistemului Informatic Registrul Electoral (SIRE), infrastructura informatică folosită în administrarea proceselor electorale. Astfel, bugetul AEP crește de la 289,71 milioane lei (proiect inițial) la 305,31 milioane. Amendamentul a fost propus de un deputat și un senator PSD și admis cu 41 de voturi pentru și o abținere.
Sume mai mici, dar cu destinații precise, ajung la Ministerul Afacerilor Externe — două contribuții voluntare la Consiliul Europei, de câte 102.000 de lei fiecare: una pentru Rețeaua Parlamentară care urmărește situația copiilor ucraineni răpiți și deportați în Rusia, alta pentru susținerea învățământului în limba română în școlile din Ucraina. Ambele amendamente au avut inițiatori comuni din mai multe grupuri parlamentare — PSD, PNL, UDMR, USR și AUR — și au fost admise cu majoritate largă.
Ministerul Educației primește 541.000 de lei pentru dotarea unui laborator la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești și pentru activități de cercetare arheologică la Centrul Universitar Pitești — amendamente propuse de deputați din grupul Minorități, respectiv din grupul AUR, ambele admise cu unanimitate.
Ministerul Sănătății primește 1,4 milioane de lei (bugetul rămâne la aproximativ 28,78 miliarde lei credite bugetare) distribuite între repararea și dotarea secției de nefrologie și dializă de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, dotarea ambulanțelor Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani și demararea documentației pentru viitorul Institut Regional de Medicină Cardiovasculară Iași — toate trei propuse de grupul AUR și admise cu unanimitate.
Secretariatul General pentru Culte este instituția cu cel mai mare număr de amendamente din pachet — 49 de amendamente distincte, grupate în patru categorii. Primele patru (amendamentele 24-27) alocă sume individuale mai mari pentru obiective specifice, printre care 15 milioane de lei pentru Catedrala Ortodoxă Episcopală din Baia Mare și 3,5 milioane de lei pentru lăcașuri de cult ale Arhiepiscopiei Craiovei, totalizând 19,15 milioane de lei.
Urmează 28 de amendamente (28-55) cu alocări mici pentru reparații la diverse biserici și lăcașuri de cult din toată țara — total 4,97 milioane de lei — și 16 amendamente (56-71) pentru continuarea unor lucrări de construire și dotare a unor centre sociale și biserici — total 3 milioane de lei. Amendamentul 72 suplimentează cu 100 de milioane de lei Programul 255 „Lăcașuri de cult”, al cărui buget fusese redus cu peste 51% față de nivelul din 2025. Totalul majorărilor la SSC se ridică la 127,12 milioane de lei, modificând proiectul de buget de la 2,67 miliarde lei la 2,79 miliarde.
Ministerul Finanțelor — Acțiuni Generale este singura instituție al cărei buget crește și scade simultan prin același pachet de amendamente: fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se majorează cu 750 de milioane de lei — amendament propus fără autor individual specificat și finanțat din reducerea contribuțiilor suplimentare și neprevăzute la bugetul UE — în timp ce contribuțiile estimate la bugetul UE pe resursa VNB se diminuează pentru a finanța cea mai mare parte a celorlalte amendamente.
Singurul amendament care nu implică bani noi este cel care vizează Casa Națională de Asigurări de Sănătate, propus de membrii comisiilor pentru sănătate din Senat și Camera Deputaților și admis cu unanimitate: cei 800 de milioane de lei sunt redistribuiți intern — din alocarea pentru medicamente în programele naționale cu scop curativ — către asistența medicală primară și ambulatoriul de specialități clinice, pentru a acoperi costurile impuse de două legi adoptate ulterior elaborării bugetului.
Singurele instituții ale căror buget scade sunt Înalta Curte de Casație și Justiție and Ministerul Public, ambele prin amendamentul 75, propus de comisiile reunite de buget-finanțe. Bugetul de personal al ICCJ se reduce cu 1,57 miliarde de lei— de la 4,49 la 2,92 miliarde — iar cel al Ministerului Public cu 587 milioane, de la 2,25 la 1,67 miliarde. Cele 2,16 miliarde de lei eliberate astfel finanțează, în întregime, Anexa 7/03 (1,057 miliarde de lei pentru UAT-uri) și suplimentarea bugetului Ministerului Muncii (1,1 miliarde de lei). Astfel, bugetul total al ICCJ scade de la un proiect inițial de 4,99 miliarde lei, la 3,43 miliarde lei pentru anul 2026. În același timp, bugetul total al Ministerului Public ajunge la 2,29 miliarde lei, de la un proiect inițial de 2,87 miliarde.
Tabelul de mai jos listează amendamentele care vizează modificări în bugetul instituțiilor publice centrale.
| Instituție vizată | Amendament (nr crt. Conform tabel final) | Impact bugetar (mii lei) | Conținut | Sursa de finanțare
(de unde se redistribuie fondurile) |
| Secretariatul General al Guvernului(majorare) | 10 | +6.000 | Alocarea unei sume de 6 milioane lei pentru înființarea „Programul pentru înființarea și cofinanțarea centrelor comunitare românești din Roma, Londra și Castellón de la Plana”.
Amendamentul 11 prevede o modificare a textului legislativ, care să permită alocări bugetare pentru sedii și activități desfășurate în afara României. Vine, practic, în completarea amendamentului 10, care prevede reașezarea bugetară propriu-zisă. |
Bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, domeniul „Autorități Publice și acțiuni externe”, linia 55.03.06 „Contribuții din resursa VNB”. |
| Ministerul Afacerilor Externe
(majorare)
|
TOTAL | +204 | / | |
| 12 | +102 | „ Alocarea în bugetul MAE a sumei de 102 mii lei, pentru realizarea unei contribuții voluntare din partea României la bugetul Consiliului Europei, pentru finanțarea activităților și acțiunilor Rețelei Parlamentare pentru situația copiilor ucraineni (răpiți și deportați în Rusia), din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).” | Bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, domeniul „Autorități Publice și acțiuni externe”, linia 55.03.06 „Contribuții din resursa VNB”. | |
| 13 | +102 | „ Alocarea sumei de 102 mii lei pentru efectuarea unei contribuții voluntare din partea României la bugetul Consiliului Europei pentru sustinerea învățământului în limba română din școlile din Ucraina, pentru finanțarea editării manualelor în limba română sau a altor materiale necesare procesului educațional în limba română pentru copiii etnici români din Ucraina.” | Bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, domeniul „Autorități Publice și acțiuni externe”, linia 55.03.06 „Contribuții din resursa VNB”.
|
|
| Ministerul Justiției
(majorare) |
14 | +94.000 | Suplimentarea bugetului pentru obiectivul de investiții „Reparații capitale și modernizare Palatul de Justiție Cluj”, domeniul „Ordine publică și siguranță națională”, capitolul economic 71 „Active nefinanciare” | Bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, domeniul „Autorități Publice și acțiuni externe”, linia 55.03.06 „Contribuții din resursa VNB”.
|
| Ministerul Apărării Naționale (majorare)
|
15 | +12.667 | Prevede atât credite bugetare, cât și suplimentarea creditelor de angajament, pentru acordarea unui ajutor financiar în anul 2026 pentru pensionarii militari aflați în evidența Casei de Pensii Sectoriale a M.A.P.N., ale căror pensii sunt în cuantum de 3.000 lei.
Modificarea pentru MApN se face pe domeniul „Asigurări și asistență socială, linia economică „Ajutoare sociale în numerar”. |
Bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, domeniul „Autorități Publice și acțiuni externe”, linia 55.03.06 „Contribuții din resursa VNB”.
|
| Ministerul Afacerilor Interne (majorare)
|
16 | +10.588 | Suplimentarea bugetului atât pentru credite bugetare, cât și pentru credite de angajament. Vizează acordarea unui ajutor financiar pensionarilor militari aflați în evidența Casei de Pensii Sectoriale a M.A.I., ale căror pensii sunt în cuantum de până la 3.000 lei. | Bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, domeniul „Autorități Publice și acțiuni externe”, linia 55.03.06 „Contribuții din resursa VNB”.
|
| Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (majorare)
|
17 | +1.100.000 | Modificare atât pentru credite bugetare, cât și pentru credite de angajament. Suplimentare a bugetului „ în vederea acordării unor măsuri de sprijin pentru familiile cu copii și venituri reduse, pentru familiile care au în întreținere copii cu handicap, precum și acordarea unui ajutor financiar pentru aproximativ 2,8 milioane de pensionari din sistemul public de pensii, estimat pentru anul 2026 la aproximativ 2.350.000 mii lei.” | Înalta Curte de Casație și Justiție -800.000 mii lei, de la cheltuieli de personal
Ministerul Public – 300.000 mii lei de la cheltuieli de personal |
| Ministerul Educației și Cercetării (majorare) | TOTAL | +541 | / | |
| 18 | +191 | Pentru învățământul universitar, „ dotări ”Laborator de încercări mase plastice” pentru disciplinele inginerești de la Facultatea de Inginerie Mecanică și Electrică din cadrul Universității Petrol-Gaze din Ploiești (Bd. București nr. 39, Ploiești, jud. Prahova)” | Bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, domeniul „Autorități Publice și acțiuni externe”, linia 55.03.06 „Contribuții din resursa VNB”.
|
|
| 19 | +350 | „pentru susținerea activității de cercetare științifică, arheologică și de patrimoniu desfășurate de Centrul de Cercetare Istorică, Arheologică și de Patrimoniu „Gheorghe I. Brătianu” din cadrul Centrului Universitar Pitești.” | Bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, domeniul „Autorități Publice și acțiuni externe”, linia 55.03.06 „Contribuții din resursa VNB”.
|
|
| Ministerul Sănătății (majorare) | TOTAL | 1.400 | / | |
| 20 | +700 | „ pentru realizarea lucrărilor de reparații capitale și dotarea Compartimentului de Nefrologie și a stației de dializă din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș.” | Bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, domeniul „Autorități Publice și acțiuni externe”, linia 55.03.06 „Contribuții din resursa VNB”.
|
|
| 21 | +350 | „ pentru înlocuirea echipamentelor medicale uzate sau defecte specifice intervențiilor de urgență din ambulanțele aflate în dotarea Serviciului Județean de Ambulanță Botoșani, precum și pentru lucrări de întreținere ale ambulanțelor necesare remedierii defecțiunilor tehnice și menținerii acestora în stare optimă de funcționare.” | Bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, domeniul „Autorități Publice și acțiuni externe”, linia 55.03.06 „Contribuții din resursa VNB”.
|
|
| 22 | +350 | „ pentru obiectivul de investiții „Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară Iași – construire sediu nou”, destinată finanțării serviciilor necesare pregătirii și demarării procedurilor de achiziție publică, incluzând, fără a se limita la, elaborarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic, precum și a oricăror alte documentații tehnico-economice și administrative prevăzute de lege, inclusiv organizarea și derularea procedurii de licitație.” | Bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, domeniul „Autorități Publice și acțiuni externe”, linia 55.03.06 „Contribuții din resursa VNB”.
|
|
| Autoritatea Electorală Permanentă (majorare) | 23 | +15.684 | Pentru bunuri și servicii | Bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, domeniul „Autorități Publice și acțiuni externe”, linia 55.03.06 „Contribuții din resursa VNB”. |
| Secretariatul de Stat pentru Culte (majorare) | TOTAL | 127.124 | / | |
| 24 – 27 | +19.150 | Suplimentarea bugetului pentru domeniul „Cultură, recreere și religie”, codul economic 59.12 „Susținerea cultelor”.
Sume alocate, defalcate pe amendamente:
|
Bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, domeniul „Autorități Publice și acțiuni externe”, linia 55.03.06 „Contribuții din resursa VNB”.
|
|
| 28 – 55 | +4.974 | Suplimentarea bugetului pentru domeniul „Cultură, recreere și religie”, codul economic 59.12 „Susținerea cultelor”.
Majoritatea fondurilor sunt alocate pentru reparații ale unor biserici sau lăcașuri de cult. |
Bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, domeniul „Alte servicii publice generale”, linia 50.01 „Fond de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului”.
|
|
| 56 – 71 | +3.000 | Pentru continuarea unor lucrări de construire și dotare a unor centre sau biserici. | Bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, domeniul „Autorități Publice și acțiuni externe”, linia 55.03.06 „Contribuții din resursa VNB”. | |
| 72 | +100.000 | Pentru suplimentarea creditelor bugetare și creditelor de angajament pentru programul „Lăcașuri de cult”, destinat susținerii cultelor recunoscute din România pentru restaurarea patrimoniului religios, construirea și repararea lăcașurilor de cult, asistența socială organizată de culte și activități culturale cu caracter național și internațional. Motivația pentru propunerea acestui amendament sugerează că inițială alocată acestui program fusese redusă cu peste 51% față de nivelul din 2025, amendamentul corectând această alocare. | Bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, domeniul „Autorități Publice și acțiuni externe”, linia 55.03.06 „Contribuții din resursa VNB”.
|
|
| Ministerul Finanțelor – Acțiuni Generale (majorare) | 73 | +750.000 | Se majorează bugetul pe codul economic „Fond de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului” | Bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale, domeniul „Autorități Publice și acțiuni externe”, linia 55.03.07 „Contribuții suplimentare și neprevăzute”.
|
| Casa Națională de Asigurări de Sănătate
(redistribuire sume) |
TOTAL | 0 | Redistribuire internă, fără noi alocări | |
| 74 | +367.959 | Suplimentarea bugetului pentru bunuri și servicii, pentru domeniul sănătății, subcapitolul „Servicii medicale în ambulator”, paragraful „Asistență medicală primară”. | Amendamentul 74 operează o redistribuire internă în bugetul FNUASS, în cadrul Titlului II „Bunuri și servicii”, fără a modifica limita totală de cheltuieli aprobată de Guvern pentru anul 2026. Cei 800.000 mii lei eliberați prin diminuarea alocării pentru medicamente destinate bolilor cronice cu risc crescut utilizate în programele naționale cu scop curativ — de la 14.323.394 la 13.523.394 mii lei — sunt redistribuiți integral pe două linii din același titlu de cheltuieli (bunuri și servicii).
Prima destinație primește 367.959 mii lei, necesari pentru punerea în aplicare a OUG nr. 91/2025, care stabilește că în asistența medicală primară fondul destinat plății per capita și plății pe serviciu medical se distribuie în proporție de 25%, respectiv 75% — față de structura anterioară. Fără această suplimentare, mecanismele de plată stabilite prin actul normativ nu ar fi putut fi aplicate, afectând funcționarea cabinetelor de medicină de familie. A doua destinație primește 432.041 mii lei, necesari pentru aplicarea Legii nr. 163/2025 coroborate cu Legea nr. 141/2025, care fixează valoarea garantată a punctului pe serviciu medical în ambulatoriul de specialități clinice la 6,5 lei de la 1 ianuarie 2026 — cu 1,5 lei mai mult față de 2025. Fără această alocare, decontarea serviciilor la valoarea prevăzută de lege ar fi fost imposibilă, generând riscul refuzului furnizorilor de a contracta cu casele de asigurări și, implicit, nerespectarea drepturilor asiguraților. Cele două sume însumate dau exact 800.000 mii lei, confirmând că amendamentul nu creează niciun impact net asupra echilibrului bugetului FNUASS — este exclusiv o corecție tehnică de repartizare între indicatori bugetari, impusă de cadrul normativ intrat în vigoare ulterior elaborării proiectului de buget. |
|
| +432.041 | Suplimentarea bugetului pentru domeniul sănătății, subdomeniul „servicii medicale în ambulator”, linia „asistență medicală pentru specialități clinice”. | |||
| -800.000 | Reducerea bugetului pentru domeniul sănătății, subdomeniul „produse farmaceutice, materiale sanitare speifice și dispozitive medicale”, linia „medicamente pentru boli cronice cu risc crescut utilizate în programele naționale cu scop curativ.” | |||
| Înalta Curte de Casație și Justiție
(diminuare) |
75 | -1.570.000 |
Reducerea cheltuielilor de personal de 4,49 miliarde lei la 2,92 miliarde lei pentru Înalta Curte de Casație și Justiție.
(textul amendamentului precizează că scăderea se face la 3,37 miliarde lei, greșind calculul. Suma de 1,57 miliarde lei este cea corectă, deoarece adună scăderile realizate pentru amendamentele 5-6, privind suplimentarea sumelor defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, cu 0,77 miliarde lei, respectiv amendamentul 17, care mărește bugetul Ministerului Muncii cu 0,8 miliarde lei. |
Acest amendament este corelat cu amendamentele 5, 6 și 17, care presupun suplimentarea altor linii bugetare din sumele redistribuite de la bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție și de la bugetul Ministerului Public. |
| Ministerul Public
(diminuare) |
-587.397 | Reducerea cheltuielilor de personal de la 2,25 miliarde lei la 1,67 miliarde pentru Ministerul Public. | ||
Ce ne spune bugetul de anul ăsta, de fapt
Bugetul pe 2026 este un document financiar-politic care a arătat câteva limitări majore ale guvernării din România.
Procedural, e o radiografie a modului în care se iau decizii în România — în grabă, fără dezbatere și fără tragere la răspundere. Un buget întârziat cu patru luni din cauza amânării unor decizii (i.e. reforma administrativă, pensiile magistraților), care a ținut în loc planificarea în toată țara și a fost apoi votat pe repede înainte, deși România are nevoie de un proces bugetar așezat tocmai din cauza unei situații extrem de sensibile în care ne aflăm.
Din cele 79 de amendamente admise, mai mult de jumătate (49) vizează un singur beneficiar: biserica prin Secretariatul de Stat pentru Culte. 127 de milioane de lei alocați pentru lăcașuri de cult, centre sociale ale cultelor și programe religioase. Nu e vorba că aceste alocări nu pot avea justificare, precum nu sunt nici cele mai mari sume realocate prin amendamente – e vorba că volumul lor, raportat la restul bugetului, arată unde sunt prioritățile reale ale parlamentarilor la nivel local atunci când au puterea să intervină.
Iar la celălalt capăt al spectrului, amendamentul care alocă bani publici direct unei asociații private, fără competiție, fără procedură și fără bază legală clară, rămâne cel mai periculos semnal. Nu din cauza sumei, ci pentru că transformă bugetul de stat dintr-un instrument de politici publice într-un mecanism de favoruri. Și odată ce un astfel de precedent trece cu 368 de voturi din 399, întrebarea nu mai e dacă se va repeta, ci cât de curând.
Asta ne duce la concluzia esențială. Este normal ca un buget să fie subiectul unor negocieri politice. Important este însă ca acestea să fie cât mai transparente, dar și să se uite cu responsabilitate către problemele cele mai urgente ale țării. Iar acestea NU au făcut obiectul principal al dezbaterilor – în societate, dezbaterea publică a lipsit; în Parlament, s-a limitat la elemente minore, așa cum se reflectă în amendamentele care au dus până la urmă la consens.
