În declarațiile oficialilor guvernamentali (Primul Ministru, Ministrul de Finanțe) au apărut în ultimele zile informații privind o rectificare bugetară care ar avea loc vineri, într-o ședință extraordinară de guvern.
Procedura, bat-o vina!
Reamintim că, prin Legea 500/2002 privind finanțele publice se specifică faptul că ”Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exerciţiului bugetar prin legi de rectificare, elaborate cel mai târziu până la data de 30 noiembrie. Legilor de rectificare li se vor aplica aceleaşi proceduri ca şi legilor bugetare anuale iniţiale, cu excepţia termenelor din calendarul bugetar”.
Ce înseamnă asta? Ni se spune în aceeași lege la Art. 9. 1 ”Sistemul bugetar este deschis şi transparent, acestea realizându-se prin: a) dezbaterea publică a proiectelor de buget, cu prilejul aprobării acestora”. Adică proiectul de rectificare bugetară ar trebui să respecte legea transparenței decizionale (52/2003) – să fie publicat pe website-ul Ministerului Finanțelor și să fie în dezbatere publică cel puțin 10 zile.
Ce este de ascuns?
Pentru că nici măcar cu mai puțin de 48 de ore înainte de ședința de guvern nu este public proiectul de rectificare, eram curioși ce se ascunde acolo.
Din fericire, am primit pe surse o variantă de proiect de buget pe care o puteți descărca, în variantă scanată, din păcate, de AICI.
Cele mai importante lucruri observate de noi sunt:
- În ciuda faptului că declarațiile publice sună de tipul ”Este o rectificare pozitivă”, realitatea este că bugetele ministerelor și autorităților (locale, mai ales) cresc din cauza dezastrului de la Transporturi.
Cea mai mare creștere se înregistrează la Ministerul Finanțelor Publice – acțiunile generale ale acestuia. Potrivit proiectului de rectificare, fondul de rezervă urmează să fie suplimentat cu 1.175.770.000 lei. Reamintim faptul că fondul de rezervă este printre cele mai puțin transparent mecanisme de alocare bugetară, fiind utilizat în ultimii ani cvasi-subiectiv.
Cea mai mare scădere se înregistrează la Ministerul Transporturilor – per total, bugetul transporturilor scade cu peste 1,6 miliarde. Ceea ce este mai dramatic este însă faptul că această influență ascunde o neputință și mai mare: sunt tăiate de la acest buget aproape 2,8 miliarde lei (mai precis, -2.763.402.000 lei) pe care guvernul miza să îi atragă din fonduri europene și sunt în schimb suplimentate investițiile din bani de la bugetul de stat cu aproape 600 milioane de lei.
Influențele bugetare pentru fiecare dintre ordonatorii de credite arată astfel:
| INSTITUȚIA | INFLUENȚE |
| Ministerul Finanțelor Publice – acțiuni generale | 1,054,294,000 |
| Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale | 769,485,000 |
| Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice | 762,674,000 |
| Ministerul Fondurilor Europene | 729,567,000 |
| Ministerul Apărării Naționale | 558,074,000 |
| Ministerul Educației și Cercetării Științifice | 271,440,000 |
| Ministerul Afacerilor Interne | 269,150,000 |
| Ministerul Justiției | 243,466,000 |
| Serviciul Român de Informații | 140,440,000 |
| Ministerul Afacerilor Externe | 132,790,000 |
| Ministerul Public | 111,225,000 |
| Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice | 80,088,000 |
| Serviciul de Telecomunicații Speciale | 65,143,000 |
| Secretariatul General al Guvernului | 43,998,000 |
| Ministerul Tineretului și Sportului | 16,086,000 |
| ANSVSA | 15,399,000 |
| Academia Română | 12,688,000 |
| Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului | 12,000,000 |
| Ministerul Culturii | 8,708,000 |
| Ministerul Finanțelor Publice | 7,961,000 |
| Serviciul de Informații Externe | 5,900,000 |
| ÎCCJ | 5,786,000 |
| Serviciul de Protecție și Pază | 5,000,000 |
| Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului | 3,192,000 |
| Senatul României | 3,000,000 |
| Societatea Română de Radiodifuziune | 2,900,000 |
| Institutul Cultural Român | 2,800,000 |
| Autoritatea Electorală Permanentă | 2,162,000 |
| Consiliul Superior al Magistraturii | 1,644,000 |
| Administrația prezidențială | 1,583,000 |
| Consiliul Economic și Social | 986,000 |
| CNSAS | 750,000 |
| Consiliul Concurenței | 568,000 |
| CCR | 300,000 |
| Secretariatul de Stat pentru Recunoașterea Meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist | 222,000 |
| ONPCSB | 210,000 |
| Camera Deputaților | 190,000 |
| CNCD | 71,000 |
| Avocatul Poporului | 0 |
| CNA | 0 |
| ANSPDCP | 0 |
| ORNIS | -240,000 |
| Agenția Națională de Integritate | -316,000 |
| Curtea de Conturi | -5,845,000 |
| Ministerul Sănătății | -7,606,000 |
| Societatea Română de Televiziune | -13,021,000 |
| Ministerul pentru Societatea Informațională | -23,995,000 |
| Ministerul Energiei, IMM și Mediului de afaceri | -108,115,000 |
| Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor | -120,190,000 |
| Ministerul Transporturilor | -1,608,673,000 |
- Sunt nenumărate derogări de la reglementările în vigoare, mai ales de la legea 69/2010 a responsabilității fiscal bugetare. Cele mai importante reglementări pentru care guvernul își dă clemență și vor fi ignorate sunt:
Art 12
- a) soldul bugetului general consolidat şi cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent în produsul intern brut, nu pot depăşi plafoanele anuale stabilite în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru primii 2 ani acoperiţi de aceasta;
- b) soldul şi, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, luând în considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar următor, nu vor putea depăşi plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară, aprobată de către Parlament;
- c) cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori şi cheltuielile de personal, luând în considerare bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele instituţiilor autofinanţate, bugetele fondurilor speciale şi alte bugete componente, nu vor depăşi plafonul specificat în cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetară pentru anul bugetar următor;
Art. 17.
(2) Totalul cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat nu poate fi majorat pe parcursul anului bugetar, cu ocazia rectificărilor bugetare.
Art. 24.
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzând asistenţa financiară din partea Uniunii Europene şi a altor donatori, pot fi suplimentate cu ocazia rectificărilor bugetare numai pentru plata serviciului datoriei publice şi pentru plata contribuţiei României la bugetul Uniunii Europene.
Art. 26.
(4) Limitele pentru soldul total şi cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a) şi c), aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru următorii 2 ani bugetari.
(5) Limitele prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. d) -i), aprobate de Parlament, sunt obligatorii pentru anul bugetar următor.
[Aceste două alineate au mai fost derogate și în 2013 prin OUG 103/2013]
De asemenea, prin proiectul de ordonanță de urgență privind rectificarea, se modifică Legea 182/2014 și prin modificarea valorii de maximum 100 milioane de lei cu care se putea împrumuta autoritățile locale în anul 2015.
Practic, toate aceste prevederi de la care se dă derogare înseamnă că nu mai este respectat niciun plafon pentru cheltuieli, dându-se liber în același timp la creșterea datoriei publice a autorităților locale.
- Tot la capitolul autorități locale, bugetele acestora sunt suplimentate cu 1.897.500.000 lei numai din TVA. În aceste suplimentări sunt incluse cheltuieli cu servicii descentralizate, însă cele mai interesante alocări sunt cele pentru echilibrarea bugetelor locale.
