Cum arată proiectele de buget pe 2024 ale primăriilor din România

La finalul lunii aprilie 2026, să faci o supă rădăuțeană pentru 4-6 persoane costă 93,75 de lei, față de 62,40 de lei în iulie 2025, ultima lună înainte de intrarea în vigoare a primului pachet de măsuri fiscale de austeritate. Creșterea totală în nouă luni: 31,35 de lei, adică aproape 50%. După o lună de relativă stabilitate (în martie 2026 prețul crescuse cu doar 1,10 lei față de februarie), aprilie a adus o nouă accelerare. Față de martie, coșul s-a scumpit cu 3,74 de lei. Cele mai vizibile creșteri față de luna precedentă vin de la rădăcina de pătrunjel (de la 6,65 la 8,49 lei) și ardeiul gras roșu (de la 7,79 la 8,48 lei). Puiul întreg și smântâna pentru gătit rămân aproape neschimbate față de martie. Dacă ritmul…

Deficitul bugetar al României a atins un nivel alarmant de -2,06% din PIB în primul trimestru din 2024, cel mai mare deficit din ultimele două decenii pentru T1. Deși deficitul de -35,879 miliarde lei nu a coborât până la ținta  trimestrială de -41,312 miliarde lei, diferența rămâne îngrijorătoare. Cheltuind în acest ritm, statul ar putea ajunge la 8% deficit anul acesta, mult peste ținta de 5%. Datele istorice arată că acest scenariu nu e imposibil. Pe scurt, bugetul României din T1 2024 a înregistrat un deficit record, fiind pe cale să depășească semnificativ țintele anuale dacă tendințele se mențin. Veniturile din martie au scăzut față de ianuarie, în timp ce cheltuielile au crescut față de anul precedent, în special pentru serviciul datoriei și investiții. Datele din anii anteriori sugerează că menținerea deficitului anual…

Rezultatele studiului bianual Open Budget Survey au fost publicate astăzi, 15 aprilie, fiind realizat de către organizația International Budget Partnership. Principalele rezultate pentru România indică un scor de transparență bugetară de 62/100 puncte, la același nivel cu scorul obținut în 2023. Similar, scorul pentru supervizare bugetară rămâne la 48 de puncte, în timp ce scorul pentru participare publică crește de la 7/100 puncte în 2023 la 13/100 puncte în 2025.  Funky Citizens este partener de cercetare pentru România și a contribuit la realizarea studiului, alături de alte peste 100 de ONG-uri și instituții academice din lume. Open Budget Survey reprezintă un instrument de cercetare independent, comparativ și bazat pe date obiective, prin care se evaluează modul în care autoritățile publice cheltuie banii, prin măsurarea a trei indicatori: Transparency (transparență…

Anul trecut, doar 7,53% din bugetul Primăriei Capitalei a fost cheltuit pentru protecția mediului. Domeniul apare în bugetele tuturor celor 7 primării ale Bucureștiului. Este important să analizăm cum sunt cheltuiți acești bani în contextul în care suprafața spațiului verde din Capitală a scăzut cu 7% în ultimii 25 de ani. Analiza de față face parte din proiectul „Natura între blocuri” derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești și poate fi documentul de bază pentru identificarea sumelor de bani cheltuite pentru acest domeniu în Capitală și pentru găsirea de noi oportunități pentru lărgirea ariilor naturale urbane.  Câteva lucruri le vom lua în calcul: Starea actuală a mediului înconjurător local și consecințele potențiale ale neinvestirii în protecția mediului. Constrângerile bugetare ale guvernului local și prioritățile concurente pentru finanțare. Istoricul inițiativelor de…

UPDATE: dezbaterea publică va avea loc joi, 30 aprilie, începând cu ora 10, în Sala de Consiliu (înscrieri aici).   Primăria Capitalei a mutat dezbaterea pe buget, doar că a uitat să le spună și cetățenilor. Acum câteva zile, anunțam că Primăria Municipiului București a programat dezbaterea publică pe bugetul capitalei pentru 30 aprilie, ora 12:00. Astăzi, constatăm că dezbaterea a fost mutată, cu doar două zile înainte, pe 24 aprilie, ora 11:00. Fără niciun anunț de actualizare pe paginile de comunicare ale primăriei. Fără nicio notificare pentru cetățeni. Doar un update discret la o postare veche și o schimbare silențioasă a datei pe site. Analizăm bugetele publice de ani de zile și recunoaștem acest tipar. Multe primării din România mimează dezbaterile publice cu cetățenii, iar una dintre practici…

Scrisoare deschisă către Guvernul României și către europarlamentarii români: Vă rugăm să folosiți solidaritatea europeană pentru a gestiona pandemia de coronavirus. În aceste zile în care întreaga Europă este lovită de pandemia generată de COVID-19, este esențial să nu uităm că trebuie să fim solidari, dar și că nu suntem singuri. Comisia Europeană a anunțat recent o serie de măsuri menite să ajute statele membre să gestioneze pandemia. Autoritățile sunt chemate în această perioadă să gestioneze nu doar o criză de sănătăte publică, ci și începuturile unei crize care va afecta angajații, economia și standardele de viață din țara noastră și din întreaga Europă. Vă cerem, așadar, să profitați la maximum mecanismele de solidaritate europene. La fel ca resursele oricărui stat în vremuri de pandemie, și resursele statului român…

Alături de Spania și Republica Cehă, România e singura țară din UE aflată în penultimul eșalon al clasamentului Open Budget Survey – Modulul Covid-19. Acest studiu a analizat 120 de țări pentru a vedea cât de responsabile au fost guvernele cu măsurile de sprijin financiar adoptate la declanșarea pandemiei.  Guvernele țărilor au fost evaluate, prin 26 de indicatori, la trei mari capitole, derivate din metodologia Open Budget Survey:  TransparențăAccesul publicului la informații relevante Participare publicăExistența unor oportunități pentru implicarea cetățenilor SupervizareExistența unor instrumente adecvate de supraveghere Studiul împarte țările în 5 eșaloane, în funcție de informațiile existente pentru cele trei capitole: minimale limitate câteva adecvate substanțiale Rezultate La nivel internațional: Mai mult de două treimi din guverne nu au reușit să își gestioneze pachetele de măsuri de urgență într-un…

Situația economică a României s-a deteriorat semnificativ, conform celui mai recent raport al Comisiei Europene și a datelor recente privind execuția bugetară. Țara noastră se confruntă cu „dezechilibre macroeconomice excesive” (singurul stat membru UE aflat în această situație!), o categorie care indică riscuri grave pentru economia națională.   Deficitul bugetar a ajuns la -60,1 miliarde lei la finalul lunii mai, reprezentând -3,40% din Produsul Intern Brut al țării. Această cifră este alarmantă, mai ales în comparație cu obiectivul de -3% din PIB pe care trebuie să îl îndeplinim, conform cerințelor tratatului Uniunii Europene. De ce să-ți pese că statul are deficit Poate nu-ți pasă că Guvernul nu reușește să potolească deficitul, mai ales când nu-ți plac politicienii care-l conduc. Dar probabil îți va păsa ce măsuri vor lua pentru a-l…

Pentru că ținem tare la mult la transparență, mai ales când vine vorba de cheltuirea banului public (inclusiv cel european), am contribuit la prima analiză făcută de noua coaliție Open Procurement EU. De asemenea, în calitate de co-autori ai portalului pan-european de achiziții publice Tenders.Guru, am contribuit și la o serie de recomandări detaliate pentru o mai bună transparență a achizițiilor legate de redresare și reziliență – o puteți citi aici (în engleză).

Pentru mulți români, pericolul anului 2020 nu a fost doar Covid-19, ci și sistemul de sănătate în sine. Probleme vechi – suprasolicitarea, lipsa personalului, politizarea managerilor – au sporit neîncrederea în sistem pe fondul unui mediu mustind a dezinformare și coronascepticism. Pandemia a adâncit și mai mult distanța între cetățean și stat, prin neîncrederea populației în instituțiile statului. Un exemplu grăitor vine chiar din partea Companiei Naționale Unifarm, o companie esențială în criza sanitară, dar care și-a arătat eșecul în gestionarea crizei. Investigațiile jurnaliștilor au arătat de unde a pornit acest management defectuos și care au fost consecințele asupra fondurilor publice.  Mai mult decât oricând, anul trecut am văzut care este impactul uman al instituțiilor care fac achiziții publice defectuos, dacă nu chiar fraudulos; aceleași instituții care aveau (și…

Anghel Saligny – inginer român, popular prin Fetești-Cernavodă în sec. XIX și, mai nou, nume la care coalițiile politice tremură iar cetățenii implicați își pun mâinile în cap. A trecut aproape o lună de când participam la dezbaterea Ministerului Dezvoltării privind ceea ce urma să devină OUG pentru aprobarea Programului Național de Investiţii „Anghel Saligny”. Ne îngrozeam atunci văzând cum se planuia ca 50 de miliarde de lei să fie alocați superficial și sub riscul unor abuzuri și politizări grave. Fast-forward și acum ordonanța a fost adoptată, în ciuda protestelor noastre, iar MDLPA a organizat o nouă dezbatere privind normele metodologice de aplicare. Un lucru e cert – sunt încă foarte multe neclarități cu privire la cum anume se vor finanța mai exact proiectele din Programul Anghel Saligny. Mai mult,…

Primele șapte luni ale anului s-au încheiat cu un deficit bugetar de –4,02% din PIB (-71,04 miliarde lei), aproape dublu față de cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut (-2,4% din PIB, respectiv –38,59 mld lei). Având în vedere ritmul accelerat de cheltuire a banilor de la bugetul de stat, ținta anuală de –5% din PIB pare puțin probabil de a fi respectată. De altfel, am avertizat încă din luna martie faptul că bugetul de stat se află într-un ritm record de adâncire a diferențelor dintre gradul de încasare al veniturilor și ritmul de cheltuire a banilor disponibili. Noile măsuri fiscal-bugetare propuse prin Ordonanța de Urgență promit să readucă deficitul la „nivel rezonabil” până la finalul anului, prin limitarea cheltuielilor cu bunuri și servicii, eșalonarea unor plăți salariale,…

La finalul lunii mai 2026, să faci o ciorbă rădăuțeană pentru 4-6 persoane costă 85,73 de lei, față de 62,40 de lei în iulie 2025, ultima lună înainte de intrarea în vigoare a primului pachet de măsuri fiscale de austeritate. Creșterea totală în zece luni rămâne consistentă: 23,33 de lei, adică aproape 38%. Pentru prima dată de când urmărim acest coș, prețul a scăzut față de luna precedentă, cu 8,03 lei față de cei 93,75 de lei din aprilie. Înainte de a trage concluzia că scumpirile s-au oprit, merită să ne uităm de unde vine scăderea. Aproape toată reducerea vine din legumele de sezon. Ardeiul gras roșu a scăzut de la 8,48 la 6,18 lei, țelina de la 4,82 la 3,69 lei, iar rădăcina de pătrunjel de la 8,49…

După noaptea furtunoasă în care Ministerul Finanțelor Publice a publicat proiectul bugetului de stat după miezul nopții, Funky Citizens a solicitat astăzi dezbaterea publică a proiectului Bugetului de stat pentru anul 2015, în baza art. 7 din Legea nr. 52/2003 republicată. Reamintim că acest prost obicei al încălcării legii se perpetuează de la an la an, într-o totală sfidare a plătitorilor de taxe și impozite. Ignorarea elementelor ce țin de respectarea legislației în vigoare poate duce la nulitatea unei eventuale adoptări a proiectului bugetului de stat dacă aceasta se întâmplă înainte de termenul legal de 10 zile de la publicarea acestuia și la încălcarea a nu mai puțin de trei legi în vigoare (Legea 500/2002 privind finanțele publice, Legea 69/2010 privind responsabilitatea fiscal bugetară și Legea 52/2003 privind transparența…