Cum arată proiectele de buget pe 2024 ale primăriilor din România

Anul trecut, doar 7,53% din bugetul Primăriei Capitalei a fost cheltuit pentru protecția mediului. Domeniul apare în bugetele tuturor celor 7 primării ale Bucureștiului. Este important să analizăm cum sunt cheltuiți acești bani în contextul în care suprafața spațiului verde din Capitală a scăzut cu 7% în ultimii 25 de ani. Analiza de față face parte din proiectul „Natura între blocuri” derulat de Asociația Parcul Natural Văcărești și poate fi documentul de bază pentru identificarea sumelor de bani cheltuite pentru acest domeniu în Capitală și pentru găsirea de noi oportunități pentru lărgirea ariilor naturale urbane.  Câteva lucruri le vom lua în calcul: Starea actuală a mediului înconjurător local și consecințele potențiale ale neinvestirii în protecția mediului. Constrângerile bugetare ale guvernului local și prioritățile concurente pentru finanțare. Istoricul inițiativelor de…

  Ieri, colega noastră Elena a primit un telefon mai mult decât neașteptat în care a fost invitată la ședința onor Comisiei de Buget chiar de către Președintele Consiliului General să vorbească despre cum vede ea rectificarea bugetară. Făcuse o cerere în legătură cu acest subiect acum o lună, la precedenta rectificare bugetară dar știți cum se zice, mai bine mai târziu decât niciodată. Zis și făcut, stă Elena să citească cele câteva sute de pagini de documentație, pregătește un document de poziție din partea Funky Citizens – varianta oficială, frumos cu antet, aici – Document pozitie – rectificare buget PMB, și se duce la ora 13:00 la ședința comisiei. De menționat este faptul că aceste ședințe sunt teoretic publice.

Anghel Saligny – inginer român, popular prin Fetești-Cernavodă în sec. XIX și, mai nou, nume la care coalițiile politice tremură iar cetățenii implicați își pun mâinile în cap. A trecut aproape o lună de când participam la dezbaterea Ministerului Dezvoltării privind ceea ce urma să devină OUG pentru aprobarea Programului Național de Investiţii „Anghel Saligny”. Ne îngrozeam atunci văzând cum se planuia ca 50 de miliarde de lei să fie alocați superficial și sub riscul unor abuzuri și politizări grave. Fast-forward și acum ordonanța a fost adoptată, în ciuda protestelor noastre, iar MDLPA a organizat o nouă dezbatere privind normele metodologice de aplicare. Un lucru e cert – sunt încă foarte multe neclarități cu privire la cum anume se vor finanța mai exact proiectele din Programul Anghel Saligny. Mai mult,…

Deoarece era prima dată în ultimii ani când Primăria chiar organiza dezbatere (ei au zis că de fapt sunt consultări, ok) pe buget, am trecut peste faptul că invitația de a participa a fost făcută abia cu 24 de ore înainte, așa că la ora 10 eram acolo, împreună cu încă vreo 10 cetățeni. Mai erau niște angajați ai Primăriei, și până la final numărul lor s-a dublat, așa că am ajuns să fim mai puțini cetățeni decât angajați. Nu (mai) e genul meu să critic până în pânzele albe. Instituțiile sunt alcătuite din oameni, oameni de toate felurile, cu convingeri, aspirații și interese, sunt greoaie, sunt rezistente la nou și la schimbare, dar sunt necesare, iar compromisul este de cele mai multe ori cheia. Pot totuși să remarc…

Am participat astăzi, 23 august (sic!) 2021 la dezbaterea organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei privind proiectul de Ordonanță de Urgență pentru aprobarea Programului Național de Investiţii „Anghel Saligny”. Acest program, estimat la 50 de miliarde de lei, ar trebui să ajute la dezvoltarea comunităților locale în perioada 2021-2028. În fapt, deși nevoia de investiție este un reală și este necesară o intervenție, programul a fost făcut pe genunchi, este nedetaliat și lasă loc unor abuzuri și politizări care cu siguranță nu vor scoate comunitățile locale din sub-dezvoltare. Solicităm MDLPA și Guvernului să nu adopte prin Ordonanță de urgență un program atât de important, cu atât mai mult cu cât acesta oricum nu pare a putea fi operaționalizat mai devreme de finalul anului. Credem că adoptarea unui…

Cu un buget general de aproximativ 1 miliard de euro și fără a-l supune dezbaterii publice, Primăria Municipiului Bucureşti reuşeşte să arate, din nou, nu doar o flagrantă lipsă de trasparenţă față de cetățeni, ci şi de viziune pentru cheltuirea banilor în folosul acestora. Ne-am mobilizat și am lucrat în ultimele zile la această analiză pe care vă invităm s-o descărcați [PDF]   Principalele probleme identificate sunt:

Pentru că ținem tare la mult la transparență, mai ales când vine vorba de cheltuirea banului public (inclusiv cel european), am contribuit la prima analiză făcută de noua coaliție Open Procurement EU. De asemenea, în calitate de co-autori ai portalului pan-european de achiziții publice Tenders.Guru, am contribuit și la o serie de recomandări detaliate pentru o mai bună transparență a achizițiilor legate de redresare și reziliență – o puteți citi aici (în engleză).

Introducere România se confruntă cu probleme semnificative din punct de vedere fiscal-bugetar. Acestea au la bază insustenabilitatea finanțelor publice, veniturile fiscale reduse și utilizarea inadecvată a fondurilor europene. Măsurile propuse de Ministerul Finanțelor (MF) pentru a aborda aceste probleme sunt insuficiente și nu tratează problemele fundamentale. În schimb, este necesară o serie de dezbateri publice pentru a evalua prioritățile de finanțare, prioritizarea investițiilor și îmbunătățirea credibilității bugetului. Alocarea și distribuția bugetelor locale din România sunt insustenabile și ineficiente, ducând la cheltuieli mari cu personalul și la investiții publice reduse. Pentru a aborda aceste provocări, recomandăm evaluarea priorităților de finanțare, efectuarea unei evaluări transparente a cheltuielilor bugetare, prioritizarea investițiilor, stabilirea transparenței în contractele publice, colaborarea cu autoritățile locale și societatea civilă și realizarea unei evaluări oneste și a repoziționării realiste…

Mulțumim tuturor celor care au intrat pe www.banipierduti.ro/atlas și au completat varianta lor de buget. Iată ce ne iese dacă tragem linie și adunăm.

Documentul de față prezintă o analiză atât din punct de vedere bugetar cât și legislativ al implementrării PNRR. Astfel, anul acesta am decis ca tradiționala analiză a activității parlamentare (Sesiunea 1, Sesiunea 2 și Sesiunea 3) să se bazeze pe monitorizarea reformelor legislative din Planul de Redresare și Reziliență, urmărind procesul legislativ pentru jaloanele ce trebuiau îndeplinite în 2021 și 2022. Dacă nu ești familiarizat cu activitatea Parlamentului, poți citi pe larg cum funcționează acesta și care este procesul legislativ parlamentar aici.

Aceasta este ultima din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar.  A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. În ultima parte a ghidului, colega noastră Diana recapitulează cele mai importante informații despre bugetele publice locale și trage concluziile cu care ar trebui să rămânem în urma lecturii acestui mic ghid. Sperăm că aceste patru materiale educative v-au fost…

Continuăm tradiția noastră anuală de a cere dezbatere pe proiectul de buget al Capitalei. Anul acesta, PMB a publicat proiectul cu 30 de zile întârziere și doar cu o zi înainte de termenul de 12 februarie când legea spune că toate bugetele locale trebuie aprobate. Analiza noastră privind proiectul o găsești aici iar mai jos poți citi solicitarea trimisă săptămâna asta Primăriei Municipiului București. Domnule Primar General, Asociația Funky Citizens își manifestă prin prezenta solicitare interesul față de procedura de consultare publică cu privire la Proiectul de buget al Municipiului București pe anul 2024. De-a lungul timpului, ne-am făcut cunoscută poziția cu privire la administrație publică deschisă și transparentă, care să mizeze pe implicarea cetățenilor și care să demonstreze constant responsabilitatea față de comunitate.  Proiectul de buget al Municipiului…

Aceasta este cea de a doua din cele patru părți ale unui ghid menit să familiarizeze cetățenii implicați cu noțiunea de buget local. Bugetul public local reprezintă documentul de bază pentru gestionarea fondurilor în cadrul unei unități administrativ-teritoriale (UAT). Este redactat, de obicei, sub formă de tabel și reprezintă veniturile și cheltuielile pe care le anticipează primăria într-un an bugetar. A înțelege bugetul local este un avantaj atunci când participi la redactarea lui. De asemenea, poți înțelege mai bine și cum sunt cheltuiți banii pe care primăria îi colectează prin taxe, de exemplu. În cea de a doua parte a ghidului, colega noastră Diana explică diverse aspecte specifice bugetelor locale, pornind de la asemănări și ajungând la diferențe. Povestim despre regulile de formatare și avem în vedere acele aspecte care multora…

După noaptea furtunoasă în care Ministerul Finanțelor Publice a publicat proiectul bugetului de stat după miezul nopții, Funky Citizens a solicitat astăzi dezbaterea publică a proiectului Bugetului de stat pentru anul 2015, în baza art. 7 din Legea nr. 52/2003 republicată. Reamintim că acest prost obicei al încălcării legii se perpetuează de la an la an, într-o totală sfidare a plătitorilor de taxe și impozite. Ignorarea elementelor ce țin de respectarea legislației în vigoare poate duce la nulitatea unei eventuale adoptări a proiectului bugetului de stat dacă aceasta se întâmplă înainte de termenul legal de 10 zile de la publicarea acestuia și la încălcarea a nu mai puțin de trei legi în vigoare (Legea 500/2002 privind finanțele publice, Legea 69/2010 privind responsabilitatea fiscal bugetară și Legea 52/2003 privind transparența…