Analiză: bugetul de stat 2023

Bugetul de stat pe anul 2023 a fost adoptat ieri de Parlamentul României. Ca răspuns la crizele multiple cu care ne-am confruntat  în ultimii ani (pandemia de Covid-19, inflația, criza energetică generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei) bugetul arată o încercare de redresare, de micșorare a deficitului, și orientarea către investiții. 

Bugetul de stat nu reprezintă doar orice alt document administrativ, el ne arată de cele mai multe ori prioritățile țării pe anul următor și dă posibilitatea administrațiilor locale să știe din timp pe ce bani, veniți de la nivel central, se pot baza. 

De această dată, cea mai mare sumă din totalul de cheltuieli este reprezentată de cheltuielile de personal (63 de miliarde), urmată de cheltuielile pentru asistență socială. Prioritățile bugetare se observă totuși cel mai ușor în alocările pentru bugetele ministerelor. Bugetul propus pentru anul 2023 alocă cele mai mari sume de bani Ministerului Muncii, Ministerului Apărării Naționale (lucru previzibil în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei) și Ministerului Educației. Cea mai mare creștere o înregistrează Apărarea Națională, bugetul propus fiind cu peste 50% mai mare față de banii cheltuiți în 2022 de acest sector. Deși aflat pe locul al treilea, cu un buget propus cu 12% mai mare față de anul precedent, bugetul Ministerului Educației este de doar aproximativ 2,2% din PIB, alocare aflată mult sub angajamentul asumat legat, de minim 6% din PIB.

În ceea ce privește cheltuielile de investiții în anul 2023, ele ating 112 miliarde de lei, adică 7,22% din PIB.  În următorul an bugetar, se vor aloca, pentru investiții, 50,8 miliarde de lei din fondurile naționale, iar proiectele finanțate din fonduri externe și PNRR însumează 61,3 miliarde de lei. Totuși, aproape în fiecare an proiecțiile optimise ale bugetului de stat sunt departe de efectiva execuție bugetară, cea care ne arată cum au fost cheltuiți de fapt banii.

Bugetul de stat, în forma sa adoptată ieri, ne indică maximul sumelor pe care ordonatorii de credite le pot folosi în prima jumătate a anului viitor. Prima rectificare bugetară legală va putea fi făcută doar după data de 1 iulie, după cum ne spune Legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară, ceea ce însemnă că, pentru domenii precum educația ori sănătatea, lucrurile vor rămâne pentru moment încă subfinanțate. 

Analiza de față este prima din seria de analize a Centrului pentru Monitorizarea Transparenței și Responsabilității Fiscal-Bugetară. Instrumentele și materialele dezvoltate în cadrul acestui centru au ca scop și explicarea pe înțelesul tuturor a proceselor bugetare, astfel apreciem mult și vă îndemnăm să ne transmiteți feedback-ul vostru legat de analiză la adresa de e-mail diana@funky.ong.


Dezvoltarea capacității de advocacy a ong în politicile fiscale și bugetare

Proiect derulat de Funky Citizens cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Proiect derulat de

Related Posts

Leave a comment