De dimineață, la ora 6:30, apare „pe surse” și în exclusivitate pe profit.ro vestea că guvernul face și drege (prost) în lupta cu dezinformarea. Cităm din articol:
Echipa de comunicare a Guvernului a cerut departamentelor de relații publice din toate ministerele, într-un mesaj comun transmis pe e-mail (detalii mai jos), să desemneze câte un reprezentant în grupul de lucru și să vină, până vineri, 11 martie, cu observații pe narativele și cuvinte cheie incluse în motoarele de căutare și în parametrii de analiză. Potrivit propunerilor transmise, prima dintre combinațiile de cuvinte care vor aprinde becuri roșii de posibilă dezinformare și propaganda rusă în algoritmii platformei este cea care ar asocia, în același text, Guvernul, premierul Nicolae Ciucă sau președintele Klaus Iohannis cu un context de “corupție” ori “incompetență”, având ca marker de dezinformare expresii precum “mizerie” sau “furtișag”. Pentru presa de investigație, spre exemplu, orice articol care ar semnala acte de corupție, incompetență sau alte deficiențe în Executiv l-ar face pe autor suspect de a fi agent al propagandei ruse în algoritmii platformei. La fel, orice postare similară pe bloguri sau pe rețele sociale.
În câteva ore apar și reacțiile: de la Global Focus, aici, unul din ONG-urile citate în articol, dar și de la Guvern, aici, care se leapădă de proiect și spune că acesta e inițiat, de fapt, de societatea civilă.
„Guvernul este deschis cooperării cu reprezentanții societății civile cât timp rezultatul cooperării este în interesul și beneficiul cetățeanului.Inițiativele ONG-urilor și experților media vor genera recomandări în domeniul combaterii dezinformării și știrilor false. Activitatea grupului este independentă de funcționarea și structurile Guvernului, produsele primite urmând a fi analizate și, eventual, valorificate. Proiectul este inițiat de societatea civilă, iar Guvernul nu a cerut monitorizarea vreunui termen specific.”, a transmis Guvernul.
Noi, de fel, suntem sceptici față de inițiativele guvernamentale care luptă cu dezinformarea prin cenzură, întrucât acțiunile trecute (de pildă cele din pandemie) au demonstrat o lipsă de înțelegere a fenomenului. Fie că vrem sau nu, trebuie să putem coopera cu guvernele, așa că ne dorim tare mult ca ele să ne dea motive să avem încredere în ele, lucru care s-a întâmplat prea rar în ultimii zece ani, de când suntem activi ca ONG. Nici n-ar fi greu să o facă – ar putea, dacă ar vrea, să fie transparente și să implice societatea civilă la consultări, înainte să ia astfel de decizii care, iată, sunt comunicate prost în spațiul public și creează controverse fix în momentele în care avem nevoie de unitate și încredere unii într-alții.
Apreciem reacția colegilor de la ActiveWatch, care-și pun onest cenușă în cap și pun un pic în context situația. Poate învață și autoritățile că nu e nicio rușine să spui „am greșit”, că oameni suntem și errre humanum est.
Suntem indignați inclusiv de felul în care au gestionat acest scandal al creării Ministerului Adevărului, mai ales în contextul în care știm cât de catastrofal, repetăm, catastrofal, au comunicat în ultimii doi ani de pandemie (dovadă stă „succesul” campaniei de vaccinare, de pildă), Da, dezinformarea va fi din ce în ce mai gravă, este fix o armă de luptă modernă. Nu, Guvernul nu are căderea să facă mare lucru în acest domeniu – ne-a dovedit-o prin ce-a făcut până acum.
Ne raliem, așadar, scrisorii deschise de mai jos, pe care o redăm în întregime:
Organizațiile și jurnaliștii semnatari cer Guvernului să nu instituie „Ministerul Adevărului” în numele protecției împotriva dezinformării și, indiferent de cine este inițiatorul demersului, să aibă grijă la implicațiile democratice ale acestuia.
Potrivit unui material publicat de profit.ro, Guvernul României, împreună cu Departamentul pentru Situații de Urgență și organizații ale societății civile, colaborează pentru realizarea unei platforme informatice dedicată identificării fake news și a surselor de dezinformare și propagandă, în contextul războiului din Ucraina.
Platforma ar urma să funcționeze în baza unor „markeri” – combinații de cuvinte care ar indica elemente de propagandă pro-rusă. Din informațiile din spațiul public, în această categorie ar putea intra și materialele jurnalistice, dar și postările pe rețelele sociale sau bloguri, care atrag atenția asupra faptelor de corupție sau incompetență ale autorităților.
Considerăm că o astfel de inițiativă este inacceptabilă și că prezintă un risc major la adresa libertății de exprimare a cetățenilor români în general, și mai ales a jurnaliștilor care expun probleme din societate. Informațiile apărute în spațiul public arată o profundă neînțelegere a rolului pe care guvernanții trebuie să îl aibă în lupta împotriva dezinformării. În plus, determinarea narativelor și a cuvintelor printr-un proces arbitrar, făcut în grabă și fără o metodologie transparentă este extrem de periculoasă.
Atragem atenția guvernanților că „marcarea” discursului critic din societate la adresa autorităților drept propagandă inamică face parte din instrumentele represive ale guvernelor autoritare și plasează România în situația de risc de a deveni chiar societatea antidemocratică pe care guvernanții clamează că vor să o combată.
Derapajul democratic pe care existența unei astfel de platforme îl presupune este foarte periculos. Nu există nicio rețetă după care o dezinformare să poată fi identificată în mod automat. Iar etichetarea drept „fake news” a oricărui conținut neconvenabil este deja un fenomen și în România.
Rolul autorităților într-un stat democratic nu este să crească nivelul de cenzură a informației, ci să guverneze în mod responsabil și înțelept, luând măsuri în beneficiul cetățenilor pe care îi reprezintă. Și mai ales, să le protejeze acestora libertatea, sub toate formele ei, chiar și atunci când nu sunt personal de acord cu asta.
Înțelegem circumstanțele excepționale în care ne aflăm și nevoia evidentă de protejare a spațiului informațional public, dar această protecție trebuie realizată altfel decât prin crearea unei platforme online și pornirea unei „vânători de vrăjitoare”. E nevoie de autorități care să comunice prompt, coerent și transparent în situații de criză și nu numai, care să furnizeze informații atunci când le sunt solicitate și care să nu trebuiască să își ascundă incompetența și corupția prin reducerea numărului de materiale „critice” la adresa guvernanților.
Orice demers care poate limita libertatea de exprimare și impune anumite restricții în numele combaterii dezinformării trebuie să se realizeze transparent și cu maximă răspundere din partea tuturor organizațiilor implicate. Este dreptul oricărei organizații să facă ce activități are în mandat, dar în momentul în care decid un mecanism asumat guvernamental, întregul demers trebuie să fie desfășurat cu maximă transparență.
Semnatari:
- Centrul pentru Jurnalism Independent
- Funky Citizens
- Expert Forum
- Comunitatea Declic
- Factual.ro
- Sindicatul Roman al Jurnaliștilor – MediaSind
- Codruța Simina, Misreport
- Oana Despa, Buletin de București
- Ana Poenariu, reporter RISE Project
- Bianca Albu, Buletin de București
- Dragoș Stanca, Upgrade 100
- Venera Dimulescu, Scena9
- Andreea Dogar, greatnews.ro
- Anamaria Nedelcoff, Buletin de București
- Florin Râșteiu, Buletin de București
- Simona Cârlugea – Buletin de București
[…] pentru Jurnalism Independent, Funky Citizens, Expert Forum ori Comunitatea Declic) și jurnaliști au cerut public vineri Guvernului să nu instituie „Ministerul Adevărului” în numele protecției împotriva […]
[…] pentru Jurnalism Independent, Funky Citizens, Expert Forum ori Comunitatea Declic) și jurnaliști au cerut public vineri Guvernului să nu instituie „Ministerul Adevărului” în numele protecției împotriva […]
[…] pentru Jurnalism Independent, Funky Citizens, Expert Forum ori Comunitatea Declic) și jurnaliști au cerut public vineri Guvernului să nu instituie „Ministerul Adevărului” în numele protecției împotriva […]