În contextul invaziei Ucrainei, a devenit o obişnuiţă ca orice voce critică Rusiei să primească propria doză de dezinformare – de la românii care nu sunt o naţiune şi care vorbesc limba moldovenească la Olena Zelenska şi Bugatti-ul cumpărat din banii contribuabililor americani. Aceste naraţiuni sunt contextuale şi au un public-ţintă bine definit, care să rezoneze cu mesajul propus. Dacă uneori povestea este falsă de la un capăt la celălalt şi se bazează pe documente fabricate (precum factura falsă a maşinii de lux), altele pornesc de la o imagine adevărată, distorsionată într-o naraţiune care nu mai are nimic de-a face cu realitatea. Şefa Guvernului estonian, Kaja Kallas, nominalizată pentru postul de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene după alegerile din 9 iunie, a fost ţinta unei campanii de dezinformare, pornind…
fake news
În decembrie 1989, în timp ce revoluția izbucnea pe străzile României, românii visau la o democrație autentică și o prosperitate pe măsură. Astăzi, la aproape 35 de ani distanță, ne confruntăm cu un paradox: în timp ce prosperitatea economică a depășit așteptările, fundația democratică pe care ar trebui să se sprijine această creștere pare tot mai instabilă. În timp ce datele ne arată un moment de grație statistică al României (PIB/capita 80% din media UE, consumul real individual nu doar peste Bulgaria și Ungaria ci peste Polonia și Spania*) și chiar un moment de fragilă speranță (34% din români cred că țara mege într-o direcție bună, cu peste 10% mai mult decât anul trecut**) clasa politică continuă să ignore acest potențial sau să profite de el fără a-și…
Lentila prin care ne vom uita la dezinformare în acest articol este cea a efectelor socio-afective – care este rolul pe care îl joacă emoțiile în determinarea verdictului nostru față de informația primită?
A discuta despre naraţiuni anti-occidentale este o temă de actualitate, dar nu una nouă.
După luni întregi de analiză, lansăm raportul regional despre dezinformare și societatea civilă pentru țările de lângă Marea Neagră, mai exact, pentru România, Bulgaria și Moldova. Ca un mic rezumat al raportului, deși te invităm să îl citești pe tot, începem cu asemănările și diferențele dintre cele trei țări, inclusiv performanța lor economică, peisajul politic și caracteristicile societății civile. Cu toate că sunt membre ale Uniunii Europene, România și Bulgaria rămân printre cele mai sărace țări din Europa, cu diviziuni economice semnificative între comunitățile urbane și cele rurale. În schimb, în Republica Moldova, situația economică este dificilă pentru că mulți oameni depind de banii trimiși de rude și cunoscuți din străinătate iar populația tânără este în scădere. Pe plan politic, cele 3 țări se confruntă atât cu corupția, cât…
De peste 8 ani Factual.ro se luptă cu dezinformarea prin fact-checking pe politicile și pe declarațiile publice făcute de politicieni. De astăzi, platforma noastră de fact-checking își extinde aria de acoperire prin alăturarea programului de verificare a informațiilor din social media derulat de Meta, unde suntem una din zecile de organizații parte din programul de „third-party fact-checkers”. Redactorii Factual vor începe în zilele următoare identificarea și verificarea postărilor de pe Facebook și Instagram care au conținut posibil fals sau scos din context. Mai departe, Meta va semnala ca atare postările raportate, le va micșora vizibilitatea și va impune limitări paginilor care au conținut raportat în mod constant. Factual are astfel o nouă metodă de a oferi utilizatorilor de social-media informație corectă și verificată independent, în ideea de a contribui…
De dimineață, la ora 6:30, apare „pe surse” și în exclusivitate pe profit.ro vestea că guvernul face și drege (prost) în lupta cu dezinformarea. Cităm din articol: Echipa de comunicare a Guvernului a cerut departamentelor de relații publice din toate ministerele, într-un mesaj comun transmis pe e-mail (detalii mai jos), să desemneze câte un reprezentant în grupul de lucru și să vină, până vineri, 11 martie, cu observații pe narativele și cuvinte cheie incluse în motoarele de căutare și în parametrii de analiză. Potrivit propunerilor transmise, prima dintre combinațiile de cuvinte care vor aprinde becuri roșii de posibilă dezinformare și propaganda rusă în algoritmii platformei este cea care ar asocia, în același text, Guvernul, premierul Nicolae Ciucă sau președintele Klaus Iohannis cu un context de “corupție” ori “incompetență”, având…
Precum virusul ce bântuie lumea în valuri, dezinformarea și știrile false au suferit mutații și au evoluat de la conspirații despre pandemia Covid-19 la versiuni adaptate contextului local. Această analiză se concentrează pe o tulpină anume: narațiunile anti-occidentale lansate și distribuite în România în ultimul an. Acest efort rău intenționat divide societatea și răspândește neîncredere în democrație și instituțiile acesteia. Rapoartele publicate în trecut au evidențiat pericolele pe care le prezintă acțiunile hibride îndreptate din Rusia și China, modul în care funcționează propaganda și implicațiile acesteia. De mai mulți ani combatem, ca ONG, efectele fake news iar prezentul raport promovează în continuare acest efort. Raportul se concentrează, în special, pe propaganda rusă și efectele sale. Suntem o „țară de mâna a doua”? „Colonie”? „Slugi” care „și-au vândut țara pe…
Dacă ai între 16 și 24 de ani, hai la un training online gratuit care să te ajute să filtrezi nenumăratele postări și articole de pe internet, să faci diferența între informațiile reale și cele false și să înveți să-ți alegi forma de media în care poți să ai încredere.
Când distanțarea fizică ne forțează să stăm mai mult între 4 pereți, ne îndreptăm către social media. Dar tot acolo se răspândesc știrile false cel mai ușor iar pandemia le-a accelerat propagarea. De câte ori ai avut tentația să dai click pe Share fără să cunoști sursa? Te-ai trezit vreodată în situația de a descoperi că acele imagini sau links duceau la informații falsificate? Am pregătit pentru tine un workshop care să te ajute să te descurci mai ușor în jungla rețelelor sociale. Invităm tinerii cu vârste între 16 și 24 de ani la un training despre combaterea dezinformării pe 11 februarie. Sesiunea online va fi ținută de Oana Despa, editorul publicației Buletin de București. Oana are o experiență de 24 de ani în jurnalism, a lucrat în televiziune…