Pe lângă observațiile despre implicarea cetățenească și încrederea cetățenilor în autoritățile publice, discuțiile avute cu organizațiile locale norvegiene ne-au dus și la subiecte legate de sistemul de educație.
Citește despre tot ce am învătat
în vizita noastră exploratorie
Studii, articole și opinii despre performanțele sistemului lor de educație se găsesc din abundență pe internet. Nu dorim să le analizăm aici, mai ales că nu asta a făcut obiectul scurtei noastre vizite.
Fiind unul dintre cele mai lăudate sisteme de educație din lume, te-ai aștepta ca elevul norvegian să fie cel mai lăudat din curtea școlii.
În schimb, am rămas plăcut impresionați de sentimentul sincer de asumare al istoriei și cât de conștienți sunt de defectele actualei societăți. La nivel de societate, sunt conștienți atât de punctele tari, cât și de cele slabe; ba chiar nu le este rușine să spună că au și ei nevoie de ajutor. În cele 3 zile petrecute în Norvegia am văzut un real interes față de societatea românească, nu doar în sensul în care ei ar putea să ne ajute, ci și în sensul în care ei ar putea să învețe de la noi.
Cu toate că noi, ca societate, suntem obișnuiți să ne subestimăm, ei au observat un lucru la noi pe care nu-l conștientizăm de cele mai multe ori: faptul că în ultima vreme am fost puși față în față cu tot felul de evenimente politice fortuite, a fost nevoie de o societate care să știe să reacționeze cât mai repede posibil. Într-o societate în care democrația funcționează ca un mecanism bine uns, ca cea norvegiană, în situația în care una dintre rotițe se blochează, puterea de reacție din partea societății s-ar putea să nu apară foarte repede.
Scurt istoric
Lucrurile nu au fost întotdeauna roz pentru Norvegia. Din contră, a avut un parcurs cu destul de multe suișuri și coborâșuri.
Fără a ne întoarce atât de mult în trecut încât să ajungem la epoca vikingilor, menționăm că, spre exemplu, la începutul secolului trecut, Norvegia era una dintre cele mai sărace țări din Europa.
Lucrurile s-au schimbat cel mai mult în anii ‘60, când Norvegia a tras lozul cel mare – începutul extracției de petrol din Marea Nordului. Chiar dacă face parte din clubul celor bogați, fiind cel mai mare producător mondial de petrol și gaze naturale în afară de Orientul Mijlociu, de-a lungul timpului Norvegia s-a făcut remarcată și în alte domenii. În prezent, sunt binecunoscute condițiile bune de trai pe care le au norvegienii, educația de înaltă calitate și faptul că sunt unul dintre cele mai democratice state din Europa.
Evident, progresul societății nu s-a datorat doar extracției de petrol, ci s-a împletit cu mai mulți factori economici, politici și sociali care au adus Norvegia în poziția în care se află acum.
Discuțiile despre importanța educației au avansat mai ales în anii ‘90, când aceasta a devenit o prioritate în dezbaterile politice din Norvegia, fiind considerată cheia pentru dezvoltarea economică, socială și culturală a țării.
Chiar dacă e important să avem în vedere o privire de ansamblu a societății și a parcursului ei, dacă ne uităm la Norvegia nu vedem o țară răzgâiată, plină de bani, care nu-și vede lungul nasului și se uită cu aroganță la alții. Ce am văzut noi în acele 3 zile este o țară care-și recunoaște norocul istoric, atunci când a fost cazul, dar nu stagnează.
Au petrol, da. Dar cer mai mult de la ei și își îndreaptă atenția și înspre energia regenerabilă, gândind lucrurile în perspectivă. Au unul dintre cele mai mari bugete pentru educație raportat la produsul intern brut, dar sistemul lor de educație totuși e departe de perfecțiune și de performanță. Chiar dacă Norvegia nu se regăsește printre țările cu o performanță școlară ridicată, ea este recunoscută la nivel internațional pentru mediul școlar propice unei dezvoltări armonioase a elevului. Cu toate acestea, autoritățile continuă să implementeze măsuri în domeniile în care constată deficiențe.
Norvegienii testează, prin proiecte pilot și neapărat cu cercetare în spate, după care legiferează. Legile, împreună cu o programă bine stabilită și profesori bine pregătiți pot face cu adevărat diferența.
În concluzie, sunt multe lucruri pe care le putem învăța de la Norvegia ( ex: cum să ne asumăm trecutul, cum să fim proactivi în prezent), dar, să nu uităm că și istoria noastră ne-a oferit câteva lecții care merită date mai departe (ex: cum să fim reactivi în cazul în care democrația e pusă la încercare).
