Analiză: posibil OUG pe codurile penale

Autori: Călin Georgia, Matei Vrabie, Iosif Prodan În contextul alegerilor locale din București, din data de 7 decembrie, Funky Citizens monitorizează modul în care candidații își construiesc și își transmit mesajele în spațiul digital. Ne interesează în special ce teme propun, cum vorbesc despre București și despre bucureșteni, ce tip de promisiuni formulează, dar și cum se raportează la adversari, la instituții și la regulile jocului democratic. Acest document oferă o primă radiografie a discursului public al candidaților la Primăria Municipiului București și la primăriile de sector, așa cum apare el în comunicarea online. Analiza nu își propune să măsoare popularitatea candidaților sau șansele lor electorale, ci să surprindă principalele teme, narațiuni și strategii de comunicare folosite în campania pentru București. Studiul de față se concentrează pe postările publice…

Ce are 465 de colegi, o indemnizație de vreo 10.000 de lei pe lună, o vârstă medie de 46 de ani și e cel mai probabil bărbat, în zodia fecioară sau taur? E, desigur, parlamentarul român, care începe astăzi a doua sesiune parlamentară a anului. Ne-am uitat la activitatea aleșilor din intervalul februarie – iunie 2021, ca să vedem ce și cum au legiferat. Am observat și trei mari teme ratate: Desființarea Secției Speciale Sistematizări legislative prin codificare (codurile penale, codul administrativ) Pensiile speciale Punem la dispoziție pentru cei curioși datele sursă, adică un tabel care conține lista completă cu parlamentarii și inițiativele legislative, ca să puteți naviga din link în link către fiecare expunere de motive din cele 474 de proiecte de lege inițiate în sesiunea trecută (sunt…

Găsiți pe www.penalistan.ro exemplele și articolele buclucașe folosite în exemple.  Găsiți aici și varianta condensată, în A4, bun de tipărit și răspândit offline.   Mulțumim mult specialiștilor care ne-au ajutat să formulăm aceste exemple. Modificări Cod de Procedură Penală – explicate pe înțelesul tuturor Dacă apreciați ce facem și vreți să ne susțineți, ne bucurăm tare mult de orice donație. CONTEXT: De când a preluat puterea după parlamentarele din 2017, coaliția PSD + ALDE e extrem de preocupată de a modifica radical sistemul de justiție, deși în programul cu care au candidat nu apărea nicio prevedere despre sistemul de justiție. E adevărat că în programul de guvernare aprobat de Parlament în 2017, imediat după alegeri, există un capitol „justiție”, care are doar 5 pagini (162-167). Ni se promitea combaterea corupției,…

Citește raportul scris de colegele Elena și Alis pentru a afla despre: Campania pe rețele sociale și mass-media (inclusiv sumele cheltuite de candidați pe Facebook ads, de pildă) Misterul sursei banilor din campania electorală achizițiile publice în context de pandemie și în prag de locale promisiunile electorale organizarea și observarea și rezultatele alegerilor Principalele recomandări pe care le facem sunt: Transparență, transparență, transparență – atât la nivel central, cât și la nivel mediu și local.  Comunicarea în timp util a informațiilor de interes public și menținea dialogului cu societatea pentru a preîntâmpina sau a combate anumite informații false care circulă la un moment dat la nivelul societății. Facem trimitere în special la Autoritatea Electorală Permanentă și la Biroul Electoral Central care ar trebui să-și regândească modalitatea de comunicare și…

Bugetul de stat pe anul 2023 a fost adoptat ieri de Parlamentul României. Ca răspuns la crizele multiple cu care ne-am confruntat  în ultimii ani (pandemia de Covid-19, inflația, criza energetică generată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei) bugetul arată o încercare de redresare, de micșorare a deficitului, și orientarea către investiții.  Bugetul de stat nu reprezintă doar orice alt document administrativ, el ne arată de cele mai multe ori prioritățile țării pe anul următor și dă posibilitatea administrațiilor locale să știe din timp pe ce bani, veniți de la nivel central, se pot baza.  De această dată, cea mai mare sumă din totalul de cheltuieli este reprezentată de cheltuielile de personal (63 de miliarde), urmată de cheltuielile pentru asistență socială. Prioritățile bugetare se observă totuși cel mai ușor în…

Deficitul bugetar al României a atins un nivel alarmant de -2,06% din PIB în primul trimestru din 2024, cel mai mare deficit din ultimele două decenii pentru T1. Deși deficitul de -35,879 miliarde lei nu a coborât până la ținta  trimestrială de -41,312 miliarde lei, diferența rămâne îngrijorătoare. Cheltuind în acest ritm, statul ar putea ajunge la 8% deficit anul acesta, mult peste ținta de 5%. Datele istorice arată că acest scenariu nu e imposibil. Pe scurt, bugetul României din T1 2024 a înregistrat un deficit record, fiind pe cale să depășească semnificativ țintele anuale dacă tendințele se mențin. Veniturile din martie au scăzut față de ianuarie, în timp ce cheltuielile au crescut față de anul precedent, în special pentru serviciul datoriei și investiții. Datele din anii anteriori sugerează că menținerea deficitului anual…

S-au agitat serios apele în ultimele zile de când cu proiectul lui Tudorel Toader de modificare a legilor justiției. Ne-am agitat și noi la unison (bine, nu chiar la unison) să facem tot ce era civic și omenește posibil pentru ca traiectoria acestui proiect de modificare a legilor justiției să fie transparentă și să ia în considerare toți actorii implicați. Mai ales justițiabilii, oamenii care se adresează unei instanțe de judecată sau sunt judecați, direct afectați de orice modificare a legii. Pe noi toți, adică. Așa că am analizat pe parcurs toate informațiile care au apărut pe acest proiect legislativ și am scris solicitări. Multe. Când nu aveam decât un PPT maro cu trei dragoni ascunși în el Inițial, ministrul doar a anunțat ce are de gând să facă…

Funky Citizens solicită Președintelui României, Nicușor Dan, o poziție despre criza justiției care amenință democrația. Găsești textul integral al scrisorii mai jos. Citește aici scrisoarea completă! Domnule Președinte, Ați fost ales Președintele României de jumătate de an, pe fondul unei nemulțumiri profunde față de o guvernare care părea că uită de nemulțumirile societății. Însă, în aceste luni, în România pare să se contureze, încet-încet, o Republică a specialilor care riscă să arate că nu toți cetățenii sunt egali. Să ne amintim de unde venim. În campania electorală, dar și în cariera dumneavoastră de activist civic și de primar al Bucureștiului, ați vorbit despre importanța reformei justiției și despre importanța statului de drept. Președintele Klaus Iohannis, în a cărui funcție ați ajuns astăzi, a folosit exact aceste teme pentru a…

Deficitul bugetar a ajuns la un nivel îngrijorător de –3,24% din Produsul Intern Brut (PIB), până la finalul lunii aprilie. Acest deficit este cel mai mare înregistrat în ultimele aproape două decenii pentru această perioadă a anului. Similar, la finalul lunii martie, deficitul de -2,06% din PIB era cel mai mare din aceeași perioadă a anilor 2008-2024. Luna aprilie înregistrează cel mai mare deficit de la începutul anului, în valoare de –21,41 miliarde lei, adică -1,18% din PIB, depășind cu mult ținta din Trimestrul II (T2) de –0,76% din PIB deficit bugetar. Ritmul alert de adâncire a deficitului bugetar ar trebui să ridice semne serioase de întrebare cu privire la respectarea țintei de –5% deficit pentru întregul an 2024.  De ce să-ți pese că statul are deficit Poate nu-ți…

Context În timp ce România se pregătește pentru alegerile prezidențiale din 2024, o decizie recentă a Curții Constituționale a României (CCR) a provocat un șoc în peisajul politic al țării. Decizia în cauză privește candidatura Dianei Iovanovici-Șoșoacă, o figură controversată cunoscută pentru viziunile sale de extremă dreapta, poziția anti-UE și presupusele simpatii pro-ruse.  Șoșoacă, a fost o prezență divizantă în politica românească. Retorica sa incendiară și acțiunile controversate, inclusiv perturbarea centrelor de vaccinare COVID-19 și implicarea în altercații fizice cu jurnaliștii, au făcut-o o figură polarizantă. În ciuda acestui fapt – sau poate datorită lui – ea a câștigat o parte semnificativă din anumite segmente ale electoratului.  Această decizie vine într-un moment în care preocupările privind regresul democratic în Europa Centrală și de Est sunt deja ridicate, făcând implicațiile…

Guvernul Ciolacu a decis, prin ordonanță de urgență adoptată complet netransparent, că are voie să deraieze economia fără să ia nicio măsură.  Ordonanța de Urgență în cauză a suferit modificări substanțiale între forma supusă dezbaterii publice și cea publicată în Monitorul Oficial. Însăși denumirea OUG publicată în Monitorul Oficial este diferită față de cea a versiunii publicate spre consultare și chiar față de denumirea actului normativ menționat în lista actelor adoptate de Guvern publicată pe site-ul acestuia. Între aceste modificări, Guvernul își acordă o derogare de la legea ce l-ar obliga să țină sub control deficitul bugetar. Practic, Guvernul strecoară prevederi legislative cel puțin periculoase, care nu au fost în prealabil publicate sau dezbătute, folosindu-se de paravanul unui alt proiect de OUG. Cronologia: 26 august, Ministerul Investițiilor și Proiectelor…

Am participat astăzi, 23 august (sic!) 2021 la dezbaterea organizată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei privind proiectul de Ordonanță de Urgență pentru aprobarea Programului Național de Investiţii „Anghel Saligny”. Acest program, estimat la 50 de miliarde de lei, ar trebui să ajute la dezvoltarea comunităților locale în perioada 2021-2028. În fapt, deși nevoia de investiție este un reală și este necesară o intervenție, programul a fost făcut pe genunchi, este nedetaliat și lasă loc unor abuzuri și politizări care cu siguranță nu vor scoate comunitățile locale din sub-dezvoltare. Solicităm MDLPA și Guvernului să nu adopte prin Ordonanță de urgență un program atât de important, cu atât mai mult cu cât acesta oricum nu pare a putea fi operaționalizat mai devreme de finalul anului. Credem că adoptarea unui…

Raportul Rule of Law este documentul prin care Comisia Europeană analizează în mod egal statele membre pentru a evidenția trenduri în ceea ce privește modele de anticorupție, libertatea presei și alte aspecte instituționale strâns legate de statul de drept. Sunt invitate să contribuie la raport organizații, membri ai societății civile, asociații și jurnaliști. Obiectivul este de a asigura informații factuale despre evenimentele care au avut loc în fiecare stat membru. Continuăm tradiția și răspundem invitației Comisiei Europene. Poți citi mai jos (în engleză, PDF) răspunsurile pe care le-am oferit în contribuția noastră.

Către Avocatul Poporului, Subsemnata, asociația Funky Citizens, în baza art. 15 alin. 1 lit. i) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului, vă solicităm să sesizați Curtea Constituțională cu privire la excepția de neconstituționalitate a Ordonanței de Urgență privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024 (denumită „OUG de comasare a alegerilor”). Motivele principale pentru care considerăm OUG de comasare a alegerilor ca fiind neconstituțională sunt următoarele: Încalcă jurisprudența Curții Constituționale privind comasarea alegerilor și reglementarea prin Ordonanță de Urgență în absența unei situații extraordinare. Decizia CCR 51/2012 a statuat că comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare este neconstituțională, invocând argumente similare precum: riscul…

Comunicat de presă Asociația Forumul Judecătorilor din România, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor și Asociația Inițiativa pentru Justiție, organizații profesionale ale judecătorilor și procurorilor, precum și asociațiile Funky Citizens, Declic și Vedem Just, reprezentând societatea civilă, au luat act de anunțul Ministerului Justiției din 18 aprilie 2022 referitor la transmiterea spre consultare Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, a proiectelor legilor justiției și ale Codurilor penale. Ministerul Justiției a precizat că a finalizat proiectele și că acesta reprezintă un obiectiv prioritar în cadrul Programului de Guvernare, dar și un obiectiv al MCV pe Justiție, prevăzut și în cadrul PNRR. Suprinzător, proiectele nu au fost publicate pe site-ul Ministerului Justiției, în condițiile în care este bine știut că lipsa transparenţei decizionale, alături de carenţe ale activităţii…