Pe 8 decembrie România sărbătorește Ziua Constituției – acum 32 de ani, în 1991, 77,3% dintre români votau, prin referendum, prima și singura Constituție postcomunistă a ţării, după un an şi jumătate de discuţii, amendamente şi intervenţii. Actualul document este încă tânăr faţă de Constituţia din 1866; documentul elaborat în timpul domniei Regelui Carol I a fost în vigoare 57 de ani.
Alte constituții ale României
Au existat și alte constituții între 1866 şi 1991, fiecare cu specificul său, dictat de spiritul vremurilor:
- în 1923, în perioada României Mari, era nevoie de o lege fundamentală care să reflecte structura populaţiei, care acum beneficia de egalitate în drepturi fără deosebire de origine socială, etnie sau limbă;
- Constituţia din 1948 este legată de Republica Populară Română, separaţia puterilor în stat este discutabilă, la fel şi proprietatea privată;
- cea din 1952, care începe cu mulţumiri pentru ajutor acordat de URSS;
- cea din 1965, a Republicii Socialiste România (cum colectivizarea fusese încheiată, se realizaseră paşi importanţi spre atingerea socialismului, lucru înscris în Constituţie), cea din care aflăm că avem libertăţi, dar că “libertatea cuvînului, presei, întrunirilor, mitingurilor și demonstrațiilor nu pot fi folosite în scopuri potrivnice orînduirii socialiste și intereselor celor ce muncesc”;
- cea din 1991, care continuă forma de republică, dar readuce actori mai vechi ai democrației, precum pluripartidismul și alegerile libere.
Cum s-a născut actuala Constituție
La momentul 8 decembrie 1991, românii își aleseseră deja în mod liber Președintele și Parlamentul de peste un an. Cel din urmă avea obligația de a adopta o nouă Constituție în termen de nouă luni, prerogativele în acest sens aparţinând Comisiei Constituțională, formată din 23 de deputați și senatori reprezentativi ai grupurilor parlamentare și cinci experți în drept (toţi bărbaţi). Antonie Iorgovan, senator independent, a fost desemnat președinte. Adunarea Constituantă se dizolva de drept dacă nu adopta Constituţia în cel mult 18 luni de la constituirea ei. Dacă ești curios cine s-a aflat în componența comisiei, găsești aici o listă.
Multe din informațiile acestei pagini provin dintr-un articol Juridice.ro, pe care-l recomandăm celor curioși despre procesul de elaborare al Constituției. Cei și mai curioși se pot interesa de cartea lui Antonie Iorgovan.
Încercări de modificare a Constituţiei au fost, dar una singură a avut succes: cea din 2003, de care aveam nevoie aderarea României la Uniunea Europeană şi la NATO. Cel mai recent, în 2018, a existat un referendum privind revizuirea Constituției în vederea redefinirii familiei. Cei care își doreau asta ar fi vrut ca familia să se întemeieze pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie, nu pe căsătoria dintre soţi, cum apare inițial. 91% dintre voturi au fost pentru DA, însă iniţiativa nu a devenit lege pentru că nu s-au prezentat suficiente persoane la urne (puţin peste 20% din cei de pe liste au votat).
Despre Constituție putem spune că este codul sursă al legilor din România. Cineva trebuie să vegheze că acest cod sursă este respectat când Parlamentul sau Guvernul fac legi. Acel organism este Curtea Constituțională a României (CCR). Este compusă din nouă judecători cu mandate limitate. Poți citi despre rolul și funcțiile CCR în ghidul de educație civică Republica Funky.
Unde pot citi Constituția
Este important ca orice român să cunoască măcar primele articole ale Constituției.
